Art. 20 Cod penal Conţinutul tentativei TENTATIVA

Capitolul II
TENTATIVA

Art. 20

Conţinutul tentativei

Tentativa constă în punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul.

Există tentativă şi în cazul în care consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite, ori datorită împrejurării că în timpul când s-au săvârşit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se află.

Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este datorită modului cum a fost concepută executarea.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Art. 20 Cod penal Conţinutul tentativei  TENTATIVA

Comentarii despre Art. 20 Cod penal Conţinutul tentativei TENTATIVA

     

# alina petrea 12-Iulie-2012
Inculpatul, fiind cercetat pentru tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută în art. 20 raportat la art. 174, 176 lit b) C. pen., în faza de urmărire s-a efectuat o expertiză medico-legală psihiatrică, care a conchis că acesta nu prezintă tulburări psihice de natură a-i afecta capacitatea de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, având discernământul păstrat

Această expertiză nefiind avizată, instanţa a sesizat Comisia de avizare şi control din cadrul Institutului Medico-Legal care, constatând că lucrarea nu a fost efectuată cu respectarea metodologiei în vigoare, a recomandat întocmirea unei noi expertize.

Expertiza, dispusă de instanţă, a stabilit că inculpatul a prezentat la data comiterii faptei, o reacţie acută de sub-şoc, prin mecanism scurtcircuitor, având discernământul diminuat; s-a recomandat aplicarea măsurii de siguranţă a obligării la tratament medical prevăzută în art 113 C. pen.

Faţă de concluziile celor două expertize nu se poate susţine - aşa cum pretinde inculpatul apelant - că acestea sunt contradictorii, pentru a se justifica, potrivit art. 8 din Regulamentul de aplicare a Decretului nr. 446/1966, verificarea şi avizarea lor din punct de vedere ştiinţific de către Comisia superioară medico-legală; ultima expertiza nu contrazice concluziile celei dintâi, atâta vreme cât şi ea reţine că inculpatul a comis fapta cu discernământ, însă diminuat.

în speţă, nu era necesară nici avizarea celei de-a doua expertize, întrucât, potrivit art 9 lit. b) din acelaşi regulament sunt supuse avizării numai lucrările de acest fel efectuate de aceleaşi servicii medico-legale; or, fiind vorba de o nouă expertiză psihiatrică medico-legală, aceasta a fost e-fectuată chiar de Institutul Medico-Legal din Bucureşti, conform art 6 din Decretul nr. 446/1966.

C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 811Al 1996
Răspunde
 
# tudordan 12-Iulie-2012
Potrivit art. 20 alin. 2 C. pen., există tentativă şi în cazul în care consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite, ori datorită împrejurării că, în timpul când s-au săvârşit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se află.

Nu există însă tentativă - se prevede în alin. 3 al aceluiaşi articol - atunci când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este datorată modului cum a fost concepută executarea.

în speţă, inculpaţii au pătruns, într-o noapte, în locuinţa părţii vătămate, au imobilizat-o, i-au adresat ameninţări şi au lovit-o, cerându-i să le spună unde ţine banii şi mahmudelele; la răspunsul victimei că nu are asemenea valori, inculpaţii au căutat prin casă, dar, negăsind decât o bancnotă de 1.000 lei, au părăsit locuinţa, neluând nimic.

Faţă de această situaţie de fapt, în speţă nu se putea reţine existenţa unei tentative absolut improprii - nepedepsibilă - prevăzută în art 20 alin. 3 C. pen., instanţele făcând o corectă aplicare a art 20 alin. 2 raportat la art 211 alin. 1 C. pen.

C. Apel Bucureşti, s. 1 pen., dec. nr. 218/1996
Răspunde
 
# defara 03-Februarie-2014
Corespondența cu noul Cod Penal (Legea nr. 286/2009):

► Art. 32 "(1)Tentativa constă în punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul.
(2) Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este consecinţa modului cum a fost concepută executarea."
Răspunde