Art. 114 cod procedura civila Chemarea în judecată Procedura înainte de judecată

Capitolul I
Procedura înainte de judecată

Secţiunea II
Chemarea în judecată

Art. 114

(1)La primirea cererii de chemare în judecată preşedintele sau judecătorul care îl înlocuieşte va verifica dacă aceasta întruneşte cerinţele prevăzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere să completeze sau să modifice cererea şi să depună, potrivit art. 112 alin. (2) şi art. 113, cererea şi copii certificate de pe toate înscrisurile pe care îşi întemeiază cererea.

(2)Reclamantul va completa cererea de îndată. Atunci când completarea nu este posibilă, cererea se va înregistra şi i se va acorda reclamantului un termen scurt. În cazul în care cererea a fost primită prin poştă, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile ei, cu menţiunea că, până la termenul acordat, urmează să facă completările sau modificările necesare.

(3)Acordarea termenului, potrivit alin. (2), se face, în toate cazurile, cu menţiunea că neîndeplinirea în acest termen a obligaţiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecăţii.

(4)Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (2), suspendarea judecăţii se pronunţă prin încheiere potrivit dispoziţiilor art. 339.

(5)În procesele în care, în condiţiile art. 47, sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi, preşedintele instanţei, ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfăşurarea normală a activităţii de judecată, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar şi îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulţi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispoziţiile art. 68 şi art. 1141 fiind aplicabile în mod corespunzător. Dovada mandatului va fi depusă de către reclamanţi, în condiţiile prevăzute la alin. (2), iar de către pârâţi, odată cu întâmpinarea. Dacă părţile nu-şi aleg un mandatar sau nu se înţeleg asupra persoanei mandatarului, în cazul reclamanţilor vor fi aplicabile dispoziţiile alin. (4), iar în cazul pârâţilor, preşedintele instanţei va numi un curator special.

codul de procedură civilă actualizat prin:

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;


Art. 1141

(1)Preşedintele, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, fixează termenul de judecată pe care, sub semnătură, îl dă în cunoştinţă reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte părţi vor fi citate potrivit legii.

(2)Preşedintele va dispune în acelaşi timp să se comunice pârâtului, o dată cu citaţia, copii de pe cerere şi de pe înscrisuri, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinare cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată.

(3)Primul termen de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citaţiei pârâtul să aibă la dispoziţie cel puţin 15 zile pentru a-şi pregăti apărarea, iar în procesele urgente, cel puţin 5 zile. Pentru termenele următoare şi primul termen fixat după casarea cu trimitere, determinată de necercetarea fondului, rămân aplicabile dispoziţiile art. 89 alin. (1).

(4)Dacă pârâtul locuieşte în străinătate, preşedintele va putea fixa un termen mai îndelungat. Prin citaţie, pârâtul va fi informat că are obligaţia de a-şi alege domiciliul în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul. În cazul în care pârâtul nu se conformează acestei obligaţii, comunicările se vor face prin scrisoare recomandată, recipisa de predare la poşta română a scrisorii, în cuprinsul căreia vor fi menţionate actele ce se expediază, ţinând loc de dovadă de îndeplinire a procedurii.

(5)Sub rezerva dezbaterii la prima zi de înfăţişare, preşedintele, cu ocazia fixării termenului prevăzut la alin. (1), dacă s-a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea pârâtului la interogatoriu, alte măsuri pentru administrarea probelor, precum şi orice alte măsuri necesare pentru desfăşurarea procesului potrivit legii.

(6)De asemenea, în condiţiile legii, preşedintele va putea încuviinţa, prin încheiere executorie, măsuri asigurătorii, precum şi măsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt.

Codul de procedură civilă actualizat prin:

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Art. 114 cod procedura civila  Chemarea în judecată Procedura înainte de judecată

Comentarii despre Art. 114 cod procedura civila Chemarea în judecată Procedura înainte de judecată

     

# franco blanc 20-Decembrie-2012
Jurisprudenta Art. 114 CPC

1. Obligaţiile judecătorului de serviciu. Chiar dacă cererea de chemare în judecată nu era redactată în conformitate cu exigenţele impuse de art. 112 alin. (1) C. proc. civ., iar completarea ei nu se putea face de îndată, judecătorul de
serviciu era obligat să o înregistreze şi să-i acorde reclamantului un termen scurt pentru suplinirea lipsurilor constatate, conform art. 114 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. De aceea, nesocotirea acestei obligaţii de către instanţă, prin neînregistrarea cererii formulate de reclamant, face inoperantă sancţiunea decăderii prevăzută de art. 103 C. proc. civ., fiind evident că reclamantul şi-a exercitat dreptul la acţiune în termenul legal şi că numai printr-o greşeală a instanţei cererea nu a fost înregistrată cu număr de dosar.

Obligaţia de înregistrare la instanţă a unei cereri informe de chemare în judecată, cu stabilirea în sarcina reclamantului a îndatoririi de modificare sau completare a cererii într-un termen scurt acordat în acest sens, prevăzută de art. 114 alin. (2) C. proc. civ., îşi are raţiunea în protejarea intereselor părţilor, urmărind tocmai conservarea dreptului acestora la exercitarea în termen a acţiu-
nii supuse unui termen de prescripţii sau decădere. (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1031/2004);

2. Prescripţie extinctivă. La stabilirea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune se ţine seama de data înregistrării la instanţă a cererii de chemare în judecată, chiar neînsoţită de acte doveditoare şi netimbrată, deoarece, potrivit art. 112 şi art. 114 C. proc. civ. şi art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, în asemenea situaţii instanţa trebuie să pună în vedere reclamantului să-şi completeze lipsurile, iar nu să restituie cererea, prin rezoluţie (C.S.J., secţia comercială, decizia nr. 3272/2001, în B.J., Bază de date).
Răspunde
 
# franco blanc 20-Decembrie-2012
Jurisprudenta Art. 114^1

I. Termenul de judecată. Citarea
1. Fixarea termenului. Dacă cererea îndeplineşte condiţiile formale prevăzute de art. 112 C. proc. civ. şi taxa de timbru a fost achitată, preşedintele instanţei este obligat a fixa termen de judecată (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 136/1952, în C.D. 1952-1954, p. 349);
2. Durata stabilită de art. 1141 alin. (3). Fixarea termenului de judecată la mai puţin de 30 zile de la primirea cererii [15 zi le în actuala reglementare-n.a.] nu are nicio eficienţă în cauză şi nu poate duce la casare, întrucât procesul nu s-a judecat la primul termen, ci a mai suferit încă o amânare (C.S.J., colegiul civil, decizia nr. 58/1951, în Justiţia Nouă nr. 4/1951, p. 432).

Notă: Nulitatea hotărârii va interveni numai dacă, nerespectându-se termenul prevăzut, în actuala reglementare, de art. 114' alin. (3) C. proc. civ., pârâtul a solicitat amânarea pentru a-şi pregăti apărarea, însă instanţa a respins cererea de amânare şi a păşit la judecarea fondului;

3. Termen în cunoştinţă. în rezoluţia prin care se dă reclamantului termenul în cunoştinţă pentru a se prezenta în faţa instanţei, trebuie să se precizeze nu numai ziua, ci şi ora prezentării (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 428/1975, în I.C. Mihuţă, Repertoriu II, p. 368, nr. 100);

4. Citarea părţilor. Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual este acela al contradictorialităţii, care constă în posibilitatea părţilor de a discuta în contradictoriu toate elementele cauzei. în temeiul acestui principiu, părţile pot să formuleze cereri, să propună şi să administreze probe şi să formuleze concluzii cu privire la toate problemele de fapt şi de drept de care depinde corecta soluţionare a litigiului. Acest principiu îşi găseşte reflectarea în prevederile care impun instanţei obligaţia de a cita părţile, în şedinţă, la termenul de judecată pe care îl fixează (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 644/1978, în I.C. Mihuţă, Repertoriu III, p. 291, nr. 74);
5. Termenul de depunere a întâmpinării. Potrivit dispoziţiilor art. 1141 alin. (2) C. proc. civ., termenul stabilit pentru depunerea întâmpinării este de 5 zile şi acesta se raportează la primul termen de judecată, dispoziţiile citate nefăcând nicio referire la prima zi de înfăţişare, astfel cum se prevede în legătură cu alte acte de procedură, cum ar fi termenul în care se depune cererea re-convenţională [art 119 alin. (3)C. proc. civ.] sau momentul la care instanţa poate acorda reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii ori pentru a propune noi dovezi (art. 132).

Abrogarea, prin dispoziţiile art. I pct. 22 din Legea nr. 219/2005 a alin. (2) al art. 118 C. proc. civ., care prevedea decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii pentru nedepunerea întâmpinării în termen prevăzut de lege, nu are semnificaţia renunţării legiuitorului la aceste dispoziţii.

Potrivit art. 103 alin. (1) C. proc. civ., „neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termen legal atrage decăderea", astfel încât sancţiunea decăderii exista în Codul de procedură civilă şi continuă să fie prevăzută de acesta, dispoziţiile anterior citate având, în raport de art. 103 alin. (1), caracter redundant, motiv pentru care abrogarea se impunea, în scopul clarităţii legii (C.A. Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, decizia nr. 475/R/2006, în A.-L. Constanda, Sancţiuni, p. 329).

II. Constituţionalitate

6. Cetăţenii români în străinătate. Dreptul la apărare. Art. 114' alin. (4) C. proc. civ. este constituţional în raport cu dispoziţiile art. 17 şi art. 24 din Constituţie. Prin dispoziţiile legale criticate s-au instituit norme de procedură prin care se urmăreşte a se asigura echitatea procesului şi soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil, în ipoteza în care pârâtul locuieşte în străinătate. Exigenţa unui proces echitabil implică, între altele, efectuarea actelor de procedură într-un mod care să facă posibilă desfăşurarea normală a procesului, fără întreruperi şi amânări de natură să întârzie în mod păgubitor stabilirea pe cale judiciară a situaţiei drepturilor
subiective disputate de părţi. în cazul în care una dintre părţi se află în străinătate, exigenţa asigurării celerităţii procesului nu se poate realiza decât prin îndeplinirea actelor de procedură în modul reglementat prin textul de lege criticat, căci, altfel, desfăşurarea judecăţii s-ar întârzia foarte mult, într-un mod păgubitor şi deci inechitabil pentru partea în proces domiciliată în ţară. Prin dispoziţiile legale în cauză nu se încalcă dreptul la apărare sau un alt drept constituţional al părţii în proces aflate în străinătate, ci se asigură judecarea cauzei într-un termen rezonabil, în folosul tuturor părţilor (C.C., Decizia nr. 62/2003, M. Of. nr. 130 din 27 februarie 2003).
Răspunde
 
# radu.marian 24-Decembrie-2012
jurisprudenţă cedo

Dreptul de acces la justiţie. Taxe de timbru

Dreptul de acces la o instanţă judecătorească nu este un drept absolut. Prin chiar natura sa, el reclamă o reglementare din partea statului şi poate fi supus unor restricţii, dacă ele nu aduc atingere înseşi esenţei dreptului. Restricţiile trebuie să urmărească un scop legitim, fiind totodată necesar să existe un raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit.

Impunerea de taxe judiciare de timbru pentru reclamantul care doreşte să introducă o acţiune civilă nu reprezintă o restricţie a dreptului de acces la instanţele judecătoreşti care să constituie, în sine, o violare a art. 6 par. 1 din Convenţie.
în măsura în care însă taxele judiciare de timbru sunt excesive şi, prin urmare, reclamantul nu poate, din această cauză, să introducă o acţiune civilă şi să obţină judecarea cauzei sale de o instanţă judecătorească, se aduce atingere înseşi esenţei dreptului de acces la instanţă. Restricţia adusă dreptului de acces este disproporţionată, nemaipăs-trându-şi un just echilibru între interesul reclamantului de a avea acces la justiţie şi interesul statului de a colecta taxele judiciare de timbru, în această ipoteză, art. 6 par. 1 din Convenţie este violat. - Hotărârea din 19 iunie 2001 dată în cauza Kreuz contra Poloniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Secţia I -cameră, Pandectele române, nr. 5/2002, p. 127.
Răspunde
 
# radu.marian 24-Decembrie-2012
Înmânarea citaţiei. Termen

Nu a putut fi primită nici argumentaţia privitoare la nerespectarea termenului de înmânare a citaţiei, prevăzut de art. 114' alin. (3) teza I C. proc. civ.

Potrivit acestui text, primul termen de judecată va fi astfel stabilit încât de la data primirii citaţiei pârâtul să aibă la dispoziţie cel puţin 15 zile pentru a-şi pregăti apărarea, iar în procesele urgente, cel puţin 5 zile.
în mod evident, intenţia legiuitorului a fost de a proteja interesele părţii cu legitimare procesuală pasivă, căreia i-a pus la dispoziţie, numai pentru primul termen de judecată, o perioadă de timp mai mare de la primirea citaţiei, în care să-şi poată pregăti apărarea.

Prevederea menţionată nu-şi găseşte aplicare în speţă, de vreme ce I.C. a avut calitatea de apelant în procesul în care citaţia i-a fost comunicată la 13 iunie 2005, termenul fiind la 23 iunie 2005. - înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 769/2006, nepublicată.

Termen de depunere a întâmpinării

Se va respinge apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei prin care i-a fost anulată acţiunea ca insuficient timbrată, neputând fi primită motivarea acesteia că termenul acordat pârâtei pentru depunerea întâmpinării a fost mai mic de 30 de zile, astfel încât ea nu a achitat diferenţa de taxă de timbru întrucât juristul său, fiind învoit, a ţinut cont de termenul de 30 de zile prevăzut
de Codul-de procedură civilă.

Termenul pentru depunerea întâmpinării este ..., stabilit în favoarea pârâtului, şi nu a reclamantului. - C.A. Bucureşti, Secţia comercială, decizia nr. 516/1999, Culegere de practică judiciară în materie comercială pe anul 1999, p. 143.

Termen în cunoştinţă. Conţinut

în rezoluţia prin care se dă reclamantului termenul în cunoştinţă trebuie să se precizeze nu numai ziua ci şi ora prezentării. - Tribunalul Suprem, Secţia civilă, decizia nr. 428/1975, Revista română de drept nr. 10/1975, p. 65.
Răspunde
 
# radu.marian 24-Decembrie-2012
LEGISLAŢIE INCIDENTĂ

- 1. Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, art. 10 - Cererile adresate oricăror autorităţi publice, precum şi acţiunile în justiţie având ca obiect acordarea compensaţiilor prevăzute de prezenta lege sunt scutite de orice taxe. .

- 2. Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată prin Legeanr. 180/2002, art. 36 - Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin
care s-a soluţionat plângerea, precum şi orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

- 3 .Legea nr. 202/2002privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, art. 40 alin. (2) - Cererile persoanelor care se consideră discriminate pe baza criteriului de sex, adresate instanţelor judecătoreşti competente, sunt scutite de taxa de timbru.

- 4. Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, art. 133

- Acţiunile în instanţă şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
Răspunde
 
# radu.marian 24-Decembrie-2012
LEGISLAŢIE INCIDENTĂ art. 141^1

- 1. Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, art. 22 - Preşedintele instanţei va fixa termen şi va dispune citarea proprietarilor sau, după caz, a posesorilor, a altor titulari de drepturi reale sau a oricăror persoane cunoscute care pot justifica un interes legitim asupra imobilelor propuse a fi expropriate.

- 2. Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă

— art. 59 - Tribunalul fixează termen pentru soluţionarea cererii de încetare a grevei, care nu poate fi mai mare de 3 zile de la data înregistrării acesteia, şi dispune citarea părţilor.

— art. 74 alin. (1) şi (2) - (1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de drepturi se judecă în regim de urgenţă.

(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile.

- 3. Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii, art. 18

- Acţiunile în justiţie, indiferent de natura lor, precum şi căile de atac exercitate de Oficiul pentru Recuperarea Creanţelor Bancare în legătură cu actele juridice preluate în temeiul art. 14 sunt scutite de taxe judiciare de timbru, timbru judiciar şi de orice alte taxe.

- 4. Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată prin Legeanr. 180/2002, art. 331) Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.

(2) în cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, judecătoria va cita şi societatea de asigurări menţionată în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

- 5. Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, aprobată prin Legea nr. 295/2002, art. 4 - (2) în toate cazurile, pentru soluţionarea cererii, judecătorul dispune citarea părţilor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicaţii şi lămuriri, precum şi pentru a stărui în efectuarea plăţii sumei datorate de debitor ori pentru înţelegerea părţilor asupra modalităţilor de plată.
(3) La citaţia pentru debitor se vor anexa în copie cererea creditorului şi actele depuse de acesta în susţinerea cererii.

(4) în citaţie se va face menţiunea că până cel mai târziu în ziua fixată pentru înfăţişare debitorul poate să depună întâmpinare, precum şi actele ce pot contribui la soluţionarea cererii.

- 6. Legea nr. 14/2003 a partidelor politice

— art. 21 alin. (1), (3) şi (4) - (1) Tribunalul Bucureşti se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2).

(...)

(3) Curtea de Apel Bucureşti va examina contestaţia în şedinţă publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia.

(4) Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă şi irevocabilă.

— art. 26 alin. (2) - în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucureşti se va pronunţa asupra acesteia.

- 7. Legea nr. 54/2003 a sindicatelor, art. 15 alin. (3) - în cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanţa va proceda la soluţionarea cererii în termen de

10 zile, cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai organizaţiei sindicale.

- 8. Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 13

- (1) La primirea cererii, instanţa va dispune citarea părţilor şi va putea cere autorităţii al cărei act este atacat să îi comunice de urgenţă acel act, împreună cu întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii lui, precum şi orice alte lucrări necesare pentru soluţionarea cauzei.

(2) în situaţia în care reclamant este un terţ în sensul art. 1 alin. (2) sau când acţiunea este introdusă de Avocatul Poporului ori de Ministerul Public, instanţa va cere autorităţii publice emitente să îi comunice de urgenţă actul atacat împreună cu documentaţia care a stat la baza emiterii lui, precum şi orice alte lucrări necesare pentru soluţionarea cauzei.

(3) în mod corespunzător situaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), după caz, se va proceda şi în cazul acţiunilor care au ca obiect refuzul de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege sau un interes legitim.

Dacă autoritatea publică nu trimite în termenul stabilit de instanţă lucrările cerute, conducă-
torul acesteia va fi obligat, prin încheiere interlocutorie, să plătească statului, cu titlu de amendă judiciară, 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere nejustificată.

- 9. Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, Titlul XIII - Accelerarea judecăţilor în materia restituirii proprietăţilor funciare, art. 2 - (1) Judecarea proceselor funciare se face de urgenţă şi cu precădere, inclusiv în perioada vacanţelor judecătoreşti. Termenele de judecată acordate de instanţă nu vor putea fi mai mari de 15 zile, cu excepţia cazului când părţile sunt de acord cu acordarea unui termen mai lung.

(2) în cadrul instanţelor judecătoreşti procesele funciare se vor soluţiona de către complete specializate.
Răspunde
 
# radu.marian 24-Decembrie-2012
„Doar la prima vedere soluţia ca, dacă toţi pârâţii domiciliază în străinătate şi nu au făcut alege de domiciliu, preşedintele să se adreseze baroului pentru desemnarea în calitate de curator special a unui avocat din oficiu, pare a proteja numai interesele pârâţilor. Pentru activitatea desfăşurată avocatul va avea dreptul la un onorariu, stabilit conform art. 157 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat din 25 septembrie 2004, şi pe care îl vor suporta pârâţii căzuţi în pretenţii. Pe de altă parte, desfăşurarea normală a judecăţii nu va fi împiedicată, astfel încât pasivitatea pârâţilor să-i prejudicieze pe reclamanţi.” - V.M. Ciobanu, M. Tăbârcă, C.T. Briciu, Comentariu asupra modificărilor aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 219/2005, Dreptul nr. 12/2005, p. 24.
Răspunde
 
# radu.marian 24-Decembrie-2012
..în caz de casare cu trimitere spre rejudecare, instanţa poate să reducă durata de înmânare a citaţiei pentru primul termen, numai atunci când casarea a fost generată de necercetarea fondului. întrucât norma este de strictă interpretare, atunci când casarea cu trimitere a fost justificată de lipsa părţii nelegal citate, pentru primul termen fixat
după casare, de la data primirii citaţiei pârâtul trebuie să aibă la dispoziţie cel puţin 15 zile, respectiv, 5 zile în pricinile urgente, conform art. 114' alin. (3) teza I.” - V.M. Ciobanu, M. Tăbârcă, C.T. Briciu, Comentariu asupra modificărilor aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 219/2005, Dreptul nr. 12/2005, p. 24.
Răspunde
 
# radu.marian 24-Decembrie-2012
1. Verificând dacă cererea de chemare în judecată întruneşte cerinţele prevăzute de lege, judecătorul verifică dacă este timbrată corespunzător şi dacă a fost formulată cu respectarea cerinţelor art. 112.

2. Termenul acordat potrivit alin. (2), pentru completarea sau modificarea cererii de chemare în judecată, nu este un termen de judecată, pentru că aceasta ar presupune citarea pârâtului şi comunicarea cererii în forma prezentată de reclamant, ci este un termen administrativ. Tocmai de aceea, comunicarea lipsurilor cererii de chemare în judecată, în cazul în care aceasta a fost trimisă prin poştă, se face printr-o adresă şi nu prin citaţie.

Atunci când are în vedere fixarea unui termen de judecată, legiuitorul o prevede în mod expres -art. 114^1, 289, 308.

Un argument în plus poate fi dedus din alin. (4) care, deşi se referă la suspendarea judecăţii, face trimitere la dispoziţiile art. 339. Or, de esenţa procedurii necontencioase este faptul că nu se urmăreşte stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, şi ca atare, nu are loc o „judecată". 3. Din alin. (2) rezultă că numai completarea cererii se poate face de îndată, nu şi modificarea ei, pentru aceasta trebuind să se acorde termen. 4. Dacă cererea de chemare în judecată este trimisă prin poştă şi nu cuprinde domiciliul sau reşedinţa reclamantului, nu va fi posibilă înştiinţarea acestuia cu privire la lipsurile cererii.

Chiar şi în acest caz trebuie să se acorde termen pentru completarea sau modificarea cererii, judecătorul neputând să dispună direct suspendarea.

5. Suspendarea în condiţiile alin. (4) este facultativă, astfel încât dacă nu se dispune prin încheiere necontencioasă suspendarea, ci se fixează termen de judecată, instanţa nu ar mai putea dispune suspendarea judecăţii pentru neîndeplinirea obligaţiei de modificare sau completare a cererii de chemare în judecată, ci va anula cererea pentru lipsa unor menţiuni, potrivit art. 133 şi 105 alin. (2), ori va anula cererea ca netimbrată.

Totuşi, dacă se constată o neregularitate care nu a fost sesizată la primirea cererii, reclamantului i se poate pune în vedere să o acopere, sub sancţiunea prevăzută de art. 155^1.

6. Dacă reclamanţii nu-şi aleg unul sau mai mulţi mandatari, ori nu se înţeleg asupra persoanei acestora, judecata trebuie să fie suspendată în mod obligatoriu, pentru că în acest caz pentru neîndeplinirea obligaţiei menţionate instanţa nu mai poate aplica alte sancţiuni, aşa cum o poate face dacă nu se modifică sau completează cererea de chemare în judecată. 7. Dacă pârâţii nu-şi aleg mandatarul, preşedintele instanţei va numi acestora un curator special, din alin. final rezultând că numai preşedintele instanţei are atribuţiunea numirii curatorului special, nu şi judecătorul care îl înlocuieşte.

Preşedintele va alege curatorul special dintre pârâţii cu capacitate deplină de exerciţiu. De preferat ar fi ca alegerea să vizeze o persoană care domiciliază în localitatea sediului instanţei, iar dacă nu există o astfel de persoană, să fie ales cel care domiciliază în localitatea cea mai apropiată.

Dacă toţi pârâţii domiciliază în străinătate şi nu s-a făcut alegere de domiciliu, astfel încât, curator special să fie desemnată, eventual, persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, preşedintele se poate adresa baroului pentru desemnarea unui avocat din oficiu. 8. S-ar putea deduce că dacă nu s-a dispus numirea curatorului special la momentul primirii cererii, instanţa de judecată nu poate să dispună o asemenea măsură?

Considerăm că trebuie să se recunoască un asemenea drept şi instanţei, pe parcursul desfăşurării judecăţii, de vreme ce instanţa are un rol major în asigurarea desfăşurării normale a procesului.

9. Deşi în condiţiile alin. final pârâtul trebuie să depună dovada mandatului odată cu întâmpinarea, considerăm că pârâţii trebuie să depună dovada mandatului chiar dacă nu formulează întâmpinare.

în acest caz, dovada mandatului se va depune în termenul prevăzut la art. 114^1 alin. (2).
Răspunde
 
# radu.marian 24-Decembrie-2012
DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Prin Decizia nr. 62 din 11 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 27 februarie 2003, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. J 14' alin. (4) C. proc. civ.

în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că dispoziţiile legale menţionate sunt contrare prevederilor art. 17 şi 24 din Constituţia României, dat fiind că încalcă dreptul la apărare al cetăţenilor români aflaţi în străinătate, neexis-
tând garanţia că, în cazul unui proces în care au calitatea de parte, vor lua cunoştinţă de conţinutul actelor procedurale efectuate.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea a constatat că prin dispoziţiile legale criticate s-au instituit norme de procedură prin care se urmăreşte a se asigura echitatea procesului şi soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil, în ipoteza în care pârâtul locuieşte în străinătate. în acest sens, Curtea a reţinut că exigenţa unui proces echitabil implică, între altele, efectuarea actelor de procedură într-un mod care să facă posibilă desfăşurarea normală a procesului, fără întreruperi şi amânări de natură să întârzie în mod păgubitor stabilirea pe cale judiciară a situaţiei drepturilor subiective disputate de părţi, în cazul în care una dintre părţi se află în străinătate, exigenţa asigurării
celerităţii procesului nu se poate realiza decât prin îndeplinirea actelor de procedură în modul reglementat prin textul de lege criticat de autorul excepţiei, căci, altfel, desfăşurarea judecăţii s-ar întârzia foarte mult, într-un mod păgubitor şi deci inechitabil pentru partea în proces domiciliată în ţară.
Răspunde
 
# radu.marian 24-Decembrie-2012
1. Deşi textul nu mai face referire la judecătorul care îl înlocuieşte pe preşedinte, aşa cum o face art. 114, trebuie să se recunoască şi judecătorului posibilitatea de a fixa primul termen de judecată, întrucât nu este de imaginat ca, mai întâi, cererea să fie primită şi verificată de judecător şi apoi, constatând că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, să o prezinte preşedintelui instanţei care, la rândul lui, trebuie să o verifice şi să constate că cererea este legal întocmită, pentru ca acesta să-i fixeze termenul.

Pe de altă parte, art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară prevede că repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.

în aplicarea acestui text, art. 97 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii dispune că dosarele repartizate pe complete în mod aleatoriu vor fi preluate de preşedintele sau de unul dintre judecătorii completului de judecată, care va lua măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor înregistrate. în situaţia în care judecătorii completului se află în imposibilitate să ia măsurile necesare pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor, acestea vor fi dispuse de preşedintele instanţei ori al secţiei sau de judecătorul de serviciu.

„Conflictul" dintre norma înscrisă în legea de organizare judiciară şi cea din Cod va fi rezolvat în favoarea normei speciale, ceea ce înseamnă că preşedintele instanţei sau judecătorul de serviciu vor fixa primul termen de judecată numai la instanţele la care nu există un sistem computerizat de repartizare aleatorie a dosarelor.

2. Se va proceda la repartizarea aleatorie numai în momentul în care se constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată. Or, aceste aspecte sunt verificate tot de preşedinte/ judecător iar nu de persoana desemnată cu repartizarea aleatorie a cauzelor, conform art. 95 alin. (1) din Regulament.

3. Reclamantul are termen în cunoştinţă încă de la primirea cererii, astfel încât nu va mai fi citat în tot cursul judecăţii la acea instanţă [art. 153 alin. (1)], dar numai dacă el sau reprezentantul său au semnat pentru a confirma cunoaşterea termenului. în lipsa semnăturii, chiar dacă cererea de chemare în judecată nu a fost trimisă prin poştă, este necesară citarea reclamantului.

4. Faţă de dispoziţiile alin. (3), rezultă că pentru primul termen de judecată nu se poate reduce termenul de înmânare a citaţiei în condiţiile art. 89 alin. (1) teza a ll-a.

Numai pentru termenele acordate ulterior se poate face aplicarea textului menţionat. întrucât nu se face nicio distincţie, înseamnă că posibilitatea reducerii timpului de înmânare a citaţiei pentru termenele următoare nu este condiţionată de îndeplinirea legală a procedurii de citare la primul termen de judecată.

5. Alin. (2) şi (3) ale art. 1141 sunt greu de corelat în ce priveşte termenul de depunere a întâmpinării în pricinile urgente. Având în vedere sancţiunea ce intervine pentru nedepunerea întâmpinării cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată, înseamnă că, în condiţiile alin. (3), întâmpinarea trebuie depusă chiar în ziua în care s-a primit citaţia.

6. Expresia „sub rezerva dezbaterii la prima zi de înfăţişare" din alin. (5), semnifică faptul că la prima zi de înfăţişare instanţa va da cuvântul părţilor asupra admisibilităţii probelor, urmând să fie administrate numai probele încuviinţate de instanţă conform art. 167.

7. La primirea cererii de chemare în judecată preşedintele poate să procedeze în sensul alin. (5) numai dacă s-a solicitat prin cerere.

8. Faţă de dispoziţiile art. 374 alin. (1), încheierea dată de preşedinte potrivit alin. final nu trebuie învestită cu formulă executorie pentru a fi pusă în executare silită.
Răspunde
 
# Ghimbaseanu Ion 21-Septembrie-2014
Buna ziua. O persoana cu VOCATIE DE MOSTENITOR, care nu accepta deschiderea de succesiune la termenul prevazul de lege (6 luni de zile, art.700 alin.1, vechiul Cod Civil)isi poate pirde calitatea de mostenitor?
Răspunde