Art. 195 Îndreptarea erorilor materiale MODIFICAREA ACTELOR PROCEDURALE, ÎNDREPTAREA ERORILOR MATERIALE ŞI ÎNLĂTURAREA UNOR OMISIUNI VĂDITE

Capitolul V
MODIFICAREA ACTELOR PROCEDURALE, ÎNDREPTAREA ERORILOR MATERIALE ŞI ÎNLĂTURAREA UNOR OMISIUNI VĂDITE

Art. 195

Îndreptarea erorilor materiale

Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de însuşi organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu.

În vederea îndreptării erorii, părţile pot fi chemate spre a da lămuriri.

Despre îndreptarea efectuată, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, după caz, întocmeşte un proces-verbal sau o încheiere, făcându-se menţiune şi la sfârşitul actului corectat.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Art. 195 Îndreptarea erorilor materiale  MODIFICAREA ACTELOR PROCEDURALE, ÎNDREPTAREA ERORILOR MATERIALE ŞI ÎNLĂTURAREA UNOR OMISIUNI VĂDITE

Comentarii despre Art. 195 Îndreptarea erorilor materiale MODIFICAREA ACTELOR PROCEDURALE, ÎNDREPTAREA ERORILOR MATERIALE ŞI ÎNLĂTURAREA UNOR OMISIUNI VĂDITE

     

# sabina 12-Iunie-2012
Eroare materială. Indicarea corectă în minută, precum şi în considerentele hotărârii, a datei de la care se deduce din durata pedepsei pronunţate timpul arestării preventive şi menţionarea în dispozitivul hotărârii a aceleiaşi zile şi luni, dar a altui an decât în minută, constituie o eroare materială evidentă ce se îndreaptă de instanţa de judecată care a pronunţat hotărârea, potrivit procedurii prevăzute în art. 195 C. proc. pen. (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 107 din 9 ianuarie 2004)
Răspunde
 
# sabina 12-Iunie-2012
Dacă din minuta deciziei pronunţate de instanţa de apel rezultă că apelul procurorului a fost admis, iar apelurile inculpaţilor au fost respinse, împrejurarea că în dispozitivul deciziei s-a omis consemnarea soluţiei de respingere a apelurilor inculpaţilor constituie o eroare materială ce se îndreaptă conform art. 195 C. proc. pen. (C.S.J., s. pen., decizia nr. 3063 din 25 iunie 2003)
Răspunde
 
# sabina 12-Iunie-2012
împrejurarea că în dispozitivul deciziei instanţei de apel s-a consemnat că respinge apelul declarat de procuror, în loc de admite apelul declarat de acesta, constituie o eroare materială evidentă în sensul art. 195 C. proc. pen., în condiţiile în care prin dispozitivul deciziei hotărârea primei instanţe a fost desfiinţată în parte, iar în considerente instanţa motivează soluţia de admitere a apelului procurorului (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 39 din 7 ianuarie 2004)
Răspunde
 
# sabina 12-Iunie-2012
Omisiunea instanţei de a dispune confiscarea specială nu constituie o eroare materială, care să poată fi îndreptată pe calea procedurii prevăzute în art. 195 C. proc. pen. (C.A. Timişoara, s. pen., decizia nr. 252 din 21 iunie 2000)
Răspunde
 
# sabina 12-Iunie-2012
Omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra apelului uneia dintre părţi şi de a consemna în minută şi în dispozitivul deciziei soluţia dată apelului declarat de aceasta nu constituie eroare materială în sensul art. 195 C. proc. pen., ci caz de casare a deciziei (C.S.J., s. pen., decizia nr. 3841 din 18 septembrie 2002)
Răspunde
 
# sabina 12-Iunie-2012
încheiere de îndreptare a erorilor materiale. încheierea de admitere a cererii de îndreptare a erorilor materiale, prin care se tinde la schimbarea stării de fapt reţinute în hotărârea de condamnare pronunţată de prima instanţă, este nelegală, o atare modificare neputând fi făcută decât prin exercitarea căilor de atac ordinare împotriva acestei hotărâri (C.S.J., s. pen., decizia nr. 1744 din 4 aprilie 2003)
Răspunde
 
# sabina 12-Iunie-2012
Inadmisibilitatea recursului separat. încheierile de îndreptare a erorilor materiale sau cele date pentru înlăturarea unor omisiuni vădite nu pot fi atacate separat cu recurs, ci numai odată cu sentinţa ori decizia recurată, recursul declarat împotriva sentinţei sau deciziei socotindu-se făcut şi împotriva acestor încheieri, potrivit art. 385' alin. (3) C. proc. pen., chiar dacă au fost date după pronunţarea hotărârii (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 3745 din 6 iulie 2004)
Răspunde
 
# alina petrea 12-Iulie-2012
Atâta vreme cât, în minuta deciziei atacate cu recurs, se arată că tribunalul respinge apelul declarat de inculpatul recurent, susţinerea acestuia - formulată prin motivele de recurs - în sensul că tribunalul a omis să soluţioneze apelul declarat de el deoarece, prin dispozitivul deciziei re-curate nu s-a dispus nimic privitor la acest apel (ci s-a menţionat doar că se respinge apelul făcut de un coinculpat care, însă, nu a atacat sentinţa) este nefondat. în situaţia de mai sus este vorba de o eroare materială, care se îndreaptă pe calea prevăzută în art. 195 C. proc. pen., iar nu de un caz de casare.

C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 3/1996
Răspunde
 
# diana 16-Iulie-2012
Recursul declarat de inculpat împotriva încheierii prin care i s-a respins o cerere de îndreptare a unei erori materiale din decizia instanţei de recurs este inadmisibil.

C. Apel Bucureşti, s. Ipen., dec. nr. 929/1998

Notă: Decizia instanţei de recurs nefiind supusă recursului, nici încheierea dată în soluţionarea unei cereri prin care se tinde la îndreptarea unor erori materiale ori la înlăturarea unor omisiuni vădite din decizia acelei instanţe nu poate fi atacată cu recurs.
Răspunde
 
# diana 16-Iulie-2012
Prin sentinţa pronunţată de prima instanţă inculpaţii au fost condamnaţi la câte 1 an închisoare pentru infracţiunea de furt calificat prevăzută în art. 208, 209 lit. a şi i C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c C. pen., dar şi a art. 74, 76 C. pen.

Instanţa de apel, sesizată cu apelurile inculpaţilor, apreciind că, faţă de circumstanţele reale şi personale existente, pedepsele aplicate inculpaţilor sunt prea grele - a admis aceste apeluri, însă, din eroare, a menţionat în dispozitivul deciziei că reduce pedepsele la câte 1 an şi 6 luni închisoare, deşi, desigur, ea a voit să le reducă la 6 luni închisoare.

Recursurile declarate de inculpaţi, pentru motivul greşitei individualizări a pedepsei, sunt nefondate - pedepsele de câte 6 luni închisoare fiind corespunzătoare gravităţii faptei şi datelor ce caracterizează persoana inculpaţilor -, astfel că vor fi respinse, dar se va înlătura eroarea materială sus-menţionată, constatându-se că inculpaţii urmează să execute câte 6 luni închisoare.

C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 201/1998

Notă: a. Greşelite materiale evidente care pot fi îndreptate pe calea prevăzută în art. 195 C. proc. pen. sunt simple erori scriptice evidente -cum sunt cele care poartă asupra unui nume, prenume, date calendaristice cuprinse în act - şi nu greşeli care privesc însuşi conţinutul actului (v. Gr. Theodoru, L. Moldovan, Drept procesual penal, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979,p. 182; V. Dongoroz ş. a., Explicaţii teoretice ale Codului de procedură penală român, vol. I, Editura Academiei, Bucureşti, 1975, p. 404).

Menţionarea nu numai în dispozitivul hotărârii, dar şi în minută (căci de nicăieri nu rezultă că, în speţă, minuta ar avea un conţinut diferit de acela al dispozitivului) a unei pedepse care nu concordă cu motivarea soluţiei, nu este o eroare scriptică, de felul celor Ia care se referă art. 195 C. proc. pen., ci o eroare de fond, remediabilă numai prin folosirea căilor de atac.

b. Dar chiar dacă ne-am afla în faţa unei erori materiale evidente, această eroare nu putea fi înlăturată de instanţa de recurs, ci numai de instanţa de apel, în activitatea căreia s-a produs, căci - aşa cum se prevede în art. 195 C. proc. pen. - "erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de însuşi organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat sau din oficiu".

c. în speţă era incident cazul de casare prevăzut în art. 385^9 pct. 9 teza Il-a C. proc. pen. ("motivarea soluţiei contrazice dispozitivul"), căci în timp ce considerentele deciziei instanţei de apel sunt orientate către o soluţie de uşurare a situaţiei inculpaţilor, prin dispozitivul deciziei pedeapsa aplicată acestora a fost agravată.
Răspunde
 
# sabina 22-Aprilie-2013
Neconcordanţa dintre minută şi dispozitiv, în sensul că în dispozitiv nu a fost menţionat numele unuia dintre inculpaţii condamnaţi, dar care este trecut în minută, reprezintă o simplă eroare materială. Eroarea este materială, fiind de ordin exclusiv scriptic şi, totodată, evidentă, deoarece rezultă fără dubiu, certitudinea sa este manifestă, nefiind necesară dovedirea ei prin probe ori prin stabilirea ei ca urmare a unei deliberări.

Pe de altă parte, atâta vreme cât rezultatul deliberării se consemnează în minută, aceasta, şi nu dispozitivul, care nu este decât o reproducere a minutei, exprimă ceea ce judecătorii au hotărât.

în consecinţă, nu există temei de admitere a apelului, eroarea materială cuprinsă în dizpozitiv urmând a fi înlăturată pe calea prevăzută în art. 195 C. proc. pen.

C. Apel Bucureşti, s. a Il-a pen., dec. nr. 13/A/1997
Răspunde
 
# sabina 22-Aprilie-2013
Deşi a menţionat în cuprinsul minutei aplicarea art. 350 C. proc. pen. (menţinerea arestării preventive) şi art. 71 raportat la art. 64 C. pen., (privitor la pedeapsa accesorie), prima instanţă a omis să facă aceste menţiuni şi în cuprinsul sentinţei de condamnare; aceste omisiuni constituie erori materiale evidente, care se înlătură pe calea prevăzută în art. 195 C. proc. pen., printr-o încheiere separată, fie de instanţa de apel, fie de prima instanţă şi nu justifică admiterea apelului declarat de inculpat.

C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 246/1997
Răspunde