Art. 363 Termenul de declarare a apelului Apelul CĂILE DE ATAC ORDINARE

Capitolul III
CĂILE DE ATAC ORDINARE

Secţiunea I
Apelul

Art. 363

Termenul de declarare a apelului

Termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.

Pentru procuror, termenul curge de la pronunţare. În cauzele în care procurorul nu a participat la dezbateri, termenul curge de la înregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului. După redactarea hotărârii, instanţa este obligată să trimită de îndată dosarul procurorului, iar acesta este obligat să-l restituie după expirarea termenului de apel.

Pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare, termenul curge de la pronunţare. Pentru părţile care au lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare, precum şi pentru inculpatul deţinut ori pentru inculpatul militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituţii militare de învăţământ, ori pentru inculpatul internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, care au lipsit de la pronunţare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.

În cazul prevăzut în art. 362 lit. e), calea de atac poate fi exercitată de îndată după pronunţarea încheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare şi cel mai târziu în 10 zile de la pronunţarea sentinţei prin care s-a soluţionat cauza. Judecarea apelului se face numai după soluţionarea cauzei, afară de cazul când procesul a fost suspendat.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Art. 363 Termenul de declarare a apelului Apelul CĂILE DE ATAC ORDINARE

Comentarii despre Art. 363 Termenul de declarare a apelului Apelul CĂILE DE ATAC ORDINARE

     

# emanuela matei 24-Iunie-2012
Termen de declarare a apelului. Parte prezentă la dezbateri sau la pronunţare.

Conform art. 363 alin. (3) C. proc. pen., pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare, termenul de apel curge de la pronunţare. Prin urmare, termenul de declarare a apelului pentru inculpatul aflat în stare de libertate, care a fost prezent la dezbateri, curge de la pronunţarea hotărârii (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 2847din 26 mai 2004)
Răspunde
 
# emanuela matei 24-Iunie-2012
Dacă inculpatul aflat în stare de libertate a fost prezent la dezbateri, termenul de apel curge, potrivit
art. 363 alin. (3) C. proc. pen., de la pronunţare, neavând relevanţă faptul că prima instanţa a amânat succesiv pronunţarea hotărârii (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 1861 din 17 martie 2005)
Răspunde
 
# emanuela matei 24-Iunie-2012
Termen de declarare a apelului.

Parte care a lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare. în raport cu prevederile art. 363 alin. (3) C. proc. pen., pentru partea care a lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare, termenul de apel curge de la comunicare, chiar dacă apărătorul acesteia a fost prezent la dezbateri sau la pronunţare (C.S.J., s. pen., decizia nr. 1052 din 28 februarie 2003)
Răspunde
 
# emanuela matei 24-Iunie-2012
Termenul de declarare a apelului pentru inculpatul care a lipsit atât de la dezbateri, cât şi de la pronunţare, chiar dacă a fost reprezentat de apărător, curge de la comunicare (I.C.C.J., S.U., Decizia nr. XXIX din 9 octombrie 2006, în M. Of. nr. 732 din 30 octombrie 2007).
Răspunde
 
# emanuela matei 24-Iunie-2012
Când inculpatul a lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare, instanţa trebuie să-i comunice, potrivit prevederilor art. 363 alin. (3) C. proc. pen., copia de pe dispozitivul hotărârii. în cazul în care dispozitivul nu a fost comunicat, iar inculpatul minor a aflat despre condamnare după ce a fost internat într-un centru de reeducare, el poate declara apel oricând, întrucât termenul de exercitare a acestei căi de atac nu a început să curgă, conform aceloraşi prevederi (C.S.J., s. pen., decizia nr. 1151 din 6 martie 2001)
Răspunde
 
# emanuela matei 24-Iunie-2012
Dacă din dovada de primire şi procesul-verbal de predare a copiei de pe dispozitivul hotărârii, care se comunică părţii care a lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare, nu rezultă că această copie a fost înmânată destinatarului actului sau uneia dintre persoanele prevăzute în art. 179 alin. (1) C. proc. pen. şi nici că agentul procedural ar fi făcut vreo menţiune cu privire la imposibilitatea comunicării actului, termenul de apel nu începe să curgă, potrivit art. 363 alin. (3) C. proc. pen., de la data întocmirii dovezii de primire şi a procesului-verbal de predare, deoarece copia de pe dispozitiv a fost comunicată fără respectarea dispoziţiilor legale (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 89 din 8 ianuarie 2004)
Răspunde
 
# Mihai 12-Iulie-2012
Potrivit art. 363 alin. 1 şi 3 C. proc. pen., termenul de apel este de 10 zile şi curge - pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare - de la pronunţare.

Faptul că pronunţarea s-a amânat, în mod succesiv, de mai multe ori, nu modifică această regulă, inculpatul - dacă a fost prezent la dezbateri - având obligaţia de a urmări modul în care s-a soluţionat cauza şi de a declara apel în termenul sus menţionat; după depăşirea acestui termen - instanţa neavând obligaţia de a comunica copie de pe dispozitiv -, apelul va fi considerat tardiv şi respins ca atare.

C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 259/1996
Răspunde
 
# Mihai 12-Iulie-2012
Judecătoria fiind sesizată cu cererea de încetare a executării pedepsei la locul de muncă, formulată de condamnat, a respins-o cu motivarea că, din actele dosarului, nu rezultă că acesta ar fi executat cel puţin 2/3 din durata pedepsei, aşa cum cere art 86^7 C. pen.

Tribunalul a admis apelul declarat de condamnat, a desfiinţat sentinţa şi a admis cererea de încetare a executării pedepsei la locul de muncă, considerând că apelantul a executat fracţiunea sus menţionată din durata pedepsei.
Procurorul a făcut recurs, invocând tardivitatea apelului, care a fost introdus după expirarea termenului prevăzut în art. 450 alin. 4 C. proc. pen.

Este adevărat că, potrivit art. 450^1 alin. 2 raportat la art. 450 alin. 4 C. proc. pen., termenul de apel împotriva sentinţelor prin care s-a hotărât asupra cererilor de încetare a executării pedepsei la locul de muncă este de 3 zile; de asemenea, este adevărat că, în speţă, sentinţa prin care prima instanţă a respins cererea a fost pronunţată, în prezenţa condamnatului, la 10 octombrie 1995 şi că acesta a declarat apel la 18 octombrie 1995.

Dar, cum în şedinţa publică, în faţa instanţei de apel, reprezentantul parchetului a ridicat excepţia tardivităţii apelului iar instanţa nu s-a pronunţat asupra ei şi cum, pe de altă parte, decizia pronunţată de instanţa de apel este corectă, recursul apare nefondat şi, în conformitate cu dispoziţiile art 385^15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 365/1996

NOTĂ. Termenul de apel este un termen peremtoriu (imperativ), deci un termen înăuntrul căruia trebuie folosită calea de atac. Sancţiunea nerespectării sale atrage decăderea, adică pierderea dreptului de a declara apel şi, dacă apelul a fost totuşi declarat, nulitatea acestuia.

Neexercitarea dreptului de apel prevăzut de lege poate evita această sancţiune doar în cazul în care nu s-a produs nu din vina celui căruia legea îi acordase dreptul, ci din cauza unor împrejurări străine de voinţa lui. Pentru astfel de situaţii, legea a instituit două remedii procesuale şi anume: repunerea în termen în folosirea apelului (art. 364 C. proc. pen.) şi luarea în considerare a apelului peste termen (art. 365 C. proc. pen.) (v. V. Dongoroz ş.a., Explicaţii teoretice ale Codului de procedură penală român, voi. I, Editura Academiei, Bucureşti, 1975, p. 392-393).

Nulitatea ce decurge din declararea apelului după expirarea termenului prevăzut de lege, fiind consecinţa unei decăderi, nu se acoperă. Sub acest aspect, ambele împrejurări la care se referă, în speţă, curtea, pentru respingerea recursului, sunt nerelevante, astfel că recursul declarat de parchet trebuia admis.
Răspunde