Cauzele de nulitate a actului juridic civil

cauzele de nulitate a actului juridic civil, după cum rezultă din chiar definiţia nulităţii actului juridic civil, această sancţiune de drept civil are drept cauză generică nerespectarea la încheierea actului juridic a tuturor dispoziţiilor legale care reglementează condiţiile sale de valabilitate. Orice cauză de nulitate trebuie să fie contemporană momentului încheierii actului juridic, ameninţarea exercitată în faza executării contractului nefiind de natură să afecteze valabilitatea acestuia (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 2515/2004, www.scj.ro). Subliniem, însă, că ameninţarea efectuată pe parcursul executării contractului ar putea să privească modificarea contractului sau obţinerea executării obligaţiei în alte condiţii decât cele stabilite la încheierea contractului, ipoteză în care ar fi posibil să se invoce nulitatea relativă a modificării de contract sau a plăţii (plata fiind şi ea o convenţie).

Într-o exprimare globală, se poate spune că sunt cauze de nulitate a actului juridic civil următoarele:

-încălcarea dispoziţiilor legale privind capacitatea civilă;

- lipsa ori nevalabilitatea consimţământului;

- nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;

- nevalabilitatea cauzei (scopului) actului juridic civil;

- nerespectarea formei cerute de lege ad validitatem,

- nesocotirea limitelor autonomiei de voinţă (ale libertăţii actelor juridice);

- nerespectarea altor condiţii, speciale, cerute pentru încheierea valabilă a anumitor acte juridice.

Dintre aceste cauze, unele atrag nulitatea absolută a actului juridic civil, iar altele atrag nulitatea relativă.

Pentru ipoteza în care se invocă mai multe cauze (motive) de nulitate prin aceeaşi cerere de chemare în judecată având ca obiect desfiinţarea unui act juridic, nu există o ordine în care instanţa trebuie să analizeze aceste motive, având în vedere că motivele de nulitate sunt concomitente, producând aceleaşi efecte în cazul în care sunt întemeiate, iar aceasta indiferent că nulitatea ar fi absolută sau relativă. Este suficient ca instanţa să găsească un motiv de nulitate întemeiat, iar, faţă de desfiinţarea actului juridic ce ar urma să se pronunţe, devine inutil să se cerceteze şi alte motive de nulitate. Dacă, însă, acţiunea în nulitate se respinge, instanţa trebuie să analizeze în considerentele hotărârii toate motivele de nulitate invocate, chiar dacă în dispozitivul hotărârii nu se va face referire la acestea. într-o asemenea situaţie, considerentele în care sunt analizate motivele de nulitate nu numai că explică soluţia din dispozitiv, ci fac corp comun cu acesta, astfel încât vor trece şi ele în autoritatea lucrului judecat, o nouă cerere de chemare în judecată prin care se solicită nulitatea pentru unul din motivele respective nemaiputând fi cercetată pe fond.

Trebuie reţinut că toate cauzele de nulitate sunt legale. în acest sens, art. 1246 alin. (4) C.civ. stipulează expres că prin acordul părţilor nu pot fi instituite şi nici suprimate cauze de nulitate, orice convenţie sau clauză contrară fiind considerată nescrisă.

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Cauzele de nulitate a actului juridic civil

Comentarii despre Cauzele de nulitate a actului juridic civil