MODEL DE DECLARAŢIE DE RECURS

DECLARAŢIE DE RECURS

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2] _domiciliat în_, în calitate de _(reclamant, pârât, apelant sau, după caz, intimat) în dosarul nr. al acestei instanţe, soluţionat în contradictoriu cu_ (pârârtul, reclamantul, intimatul sau, după caz, cu apelantul) [3] _, domiciliat în_, în termen legal [4]

Declar recurs

împotriva sentinţei/deciziei civile nr. [5] ___/._, pronunţată în acest dosar, pe care o consider nelegală.

Motivele de recurs le voi depune printr-o cerere separată, înăuntrul termenului de recurs. [6]

Anexez chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de_lei şi

timbrul judiciar de_lei. [7]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie [8]_

Explicaţii

[1] Natura juridică. Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, nedevolutivă, comună şi nesuspensivă de executare, cu excepţia cazului prevăzut de art. 300 alin. (1) C. proc. civ., prin care partea interesată sau procurorul poate obţine casarea sau modificarea hotărârii atacate numai pentru cele 10 motive expres şi limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
[2] Calitate procesuală activă (recurent) poate avea oricare dintre părţile de la judecata în fond sau din apel care a pierdut procesul, succesorii în drepturi ai acestora, persoanele sau organele cărora legea le recunoaşte legitimare procesuală activă alături de titularii drepturilor, atunci când au sesizat instanţa de fond (de exemplu, autoritatea tutelară, atunci când ea a introdus cererea de chemare în judecată) sau procurorul, indiferent de titularul cererii de chemare în judecată [ art. 45 alin. (5) C. proc. civ. ].

[3] Calitate procesuală pasivă (intimat) au celelalte părţi din procesul de fond sau de apel ori, după caz, succesorii în drepturi ai acestora, care nu au declarat recurs.

[4] Termenul de recurs. Ca regulă generală, art. 301 C. proc. civ. prevede că termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii), dacă legea nu dispune altfel. Derogări de la această regulă întâlnim, de exemplu, în materia conflictelor de muncă, unde termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond (art. 80 din Legea, nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă), în materia asociaţilor şi fundaţiilor, unde termenul de recurs este de 5 zile şi curge de la data pronunţării, pentru cei care au fost prezenţi la judecată, şi de la data comunicării pentru cei care au lipsit [art. 11 alin. (3) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii], în materia ordonanţei preşedinţiale, unde termenul de recurs este de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor [art. 582 alin. (1) C. proc. civ.], în materia brevetelor de invenţie, unde termenul de recurs împotriva hotărârilor Curţii de Apel Bucureşti este de 30 de zile de la comunicare [art. 40 alin. (2) din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată] etc.

Termenul de recurs este un termen legal şi de aceea ar trebui să fie un termen fix; cu toate acestea, el poate fi prelungit cu 5 zile atunci când cererea a fost formulată în termen, dar nu îndeplineşte cerinţele legale de formă, preşedintele instanţei care primeşte cererea de recurs putând-o înapoia părţii prezente pentru a fi refăcută [art. 303 alin. (5) C. proc. civ.].

Sub aspectul modului de calcul, termenul de recurs, ca orice termen pe zile, este supus regulii de calcul,, pe zile libere” prevăzută de art. 101 alin. (1) C. proc. civ., neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit (practic, 15 zile libere înseamnă de fapt 17 zile, calculate începând cu ziua comunicării hotărârii recurate). De asemenea, potrivit alin. (5) al art. 101, în cazul în care termenul se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până sfârşitul primei zile de lucru următoare.

Termenul de recurs este un termen de decădere, dar partea care l-a pierdut poate cere repunerea în termen în condiţiile art. 103 C. proc. civ., dacă dovedeşte că a fost împiedicată să exercite în termenul legal calea de atac, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa. De asemenea, termenul de recurs este susceptibil de întrerupere, care operează prin moartea părţii care are interes să facă recurs sau prin moartea mandatarului căruia i s-a făcut comunicarea hotărârii (art. 316 raportat la art. 285 şi art. 286 C. proc. civ).

[5] Obiectul recursului îl poate constitui, conform art. 299 C. proc. civ.:

a) hotărârile date fără drept de apel, cum ar fi cele prin care se rezolvă conflictul de competenţă [art. 22 alin. (5) C. proc. civ. ], cele de perimare [art. 253 alin. (2) C. proc. civ.], de renunţare la dreptul pretins [art. 247 alin. (4) C. proc. civ.], prin care se consfinţeşte învoiala părţilor (art. 273 C. proc. civ.) etc.;

b) hotărârile date în apel, indiferent de soluţia pronunţată (pe fond sau pe excepţie);

c) hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională, cum ar fi actele administrativ-jurisdicţionale, supuse controlului judecătoresc potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 etc.;

d) încheierile premergătoare, afară de cele sustrase de lege exerciţiului oricărei căi de atac, cum ar fi încheierea de admitere sau de respingere a abţinerii, ca şi cea de admitere a recuzării [art. 34 alin. (1) C. proc. civ.]. încheierile prin care nu s-a întrerupt cursul judecăţii se pot ataca cu recurs numai o dată cu fondul, fără ca pentru aceasta să fie necesară o menţiune specială în cererea de recurs împotriva hotărârii de fond, căci recursul împotriva hotărârii se socoteşte de la lege făcut şi împotriva încheierilor premergătoare [art. 316 raportat la art. 282 alin. (3) C. proc. civ. ], iar cele prin care s-a întrerupt cursul judecăţii se pot ataca separat, de exemplu încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecăţii [art. 2441 alin. (1) C. proc. civ. ], prin care s-a luat act de renunţarea reclamantului la judecată (art. 246 C. proc. civ.), prin care s-a soluţionat o cerere de asigurare de dovezi introdusă pe cale principală [art. 238 alin. (1) C. proc. civ.] etc.

[6] Motivele de recurs. Art. 303 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul trebuie motivat prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs; de aceea, de multe ori în practică cererea prin care se declară recursul nu cuprinde şi motivarea acestuia, care se depune sub forma unei cereri separate, cu respectarea termenului de recurs.

[7] Timbrajul.

7.1. Taxa judiciară de timbru este de 50% din taxa datorată pentru cererea de chemare în judecată neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă, iar în cazul cererilor evaluabile în bani, taxa judiciară de timbru este de 50% din taxa datorată la suma contestată prin motivele de recurs [art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare].

7.2. Timbrul judiciar este de 1.500 lei în cazul cererilor neevaluabile în bani [art. 3 alin. (1) teza a Il-a din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare], iar în cazul cererilor evaluabile în bani este de 15.000 lei pentru o valoare cuprinsă între 1.000.000 şi 10.000.000 lei, 30.000 lei pentru o valoare cuprinsă între 10.000.000 şi 100.000.000 lei şi 50.000 lei pentru o valoare de peste 100.000.000 lei [art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995],

[8] Recursul se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii, conform art. 302 C. proc. civ. 

Consultati si alte modele de acte:

MODEL DE DECLARAŢIE DE RECURS

Comentarii despre MODEL DE DECLARAŢIE DE RECURS