Art. 2016 Noul cod civil Întinderea mandatului Mandatul cu reprezentare Contractul de mandat

CAPITOLUL IX
Contractul de mandat

SECŢIUNEA a 2-a
Mandatul cu reprezentare

Art. 2016

Întinderea mandatului

(1) Mandatul general îl autorizează pe mandatar să efectueze numai acte de conservare şi de administrare.

(2) Pentru a încheia acte de înstrăinare sau grevare, tranzacţii ori compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambii sau bilete la ordin ori pentru a intenta acţiuni în justiţie, precum şi pentru a încheia orice alte acte de dispoziţie, mandatarul trebuie să fie împuternicit în mod expres.

(3) Mandatul se întinde şi asupra tuturor actelor necesare executării lui, chiar dacă nu sunt precizate în mod expres.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Art. 2016 Noul cod civil Întinderea mandatului Mandatul cu reprezentare Contractul de mandat

Comentarii despre Art. 2016 Noul cod civil Întinderea mandatului Mandatul cu reprezentare Contractul de mandat

     

# irina ivan 06-Noiembrie-2012
Actul juridic de conservare este acela prin care se urmăreşte preîntâmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Actul de conservare este întotdeauna un act avantajos pentru autorul său, deoarece presupune cheltuieli de o valoare mult mai mică decât valoarea dreptului ce se tinde a fi salvat. Sunt considerate acte de conservare: întreruperea unei prescripţii, înscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu, somaţia, punerea peceţilor etc.

Actul juridic de administrare este acel act juridic civil prin care se urmăreşte să se realizeze o normală punere în valoare a unui bun sau patrimoniu. în legătură cu aceste acte, trebuie făcută distincţia, impusă de chiar dispoziţiile legale în materie [de exemplu, art. 501 alin. (1) C.civ., art. 142 C.civ., art. 144 alin. (2) C.civ. etc.], între actul de administrare a unui bun privit izolat de alte bunuri (ut singuli) şi actul de administrare a unui patrimoniu. Primul are semnificaţia de act de punere în valoare a unui bun, fără să se ajungă la înstrăinarea lui. Cel de-al doilea include însă şi acte care, raportate la un anumit bun, reprezintă acte de înstrăinare, dar, raportate la un patrimoniu, reprezintă măsuri de normală folosire, exploatare, valorificare a patrimoniului respectiv. Sunt socotite acte de administrare: culegerea fructelor, asigurarea unui bun, locaţiunea unui bun etc.
Răspunde
 
# irina ivan 06-Noiembrie-2012
Astfel, nu se poate face o procură generală (mandatarul a primit împuternicirea de a se ocupa de toate treburile mandantului - procuratio omnium bono rum) pentru actele de dispoziţie (înstrăinare). Pentru aceste din urmă acte este nevoie de un mandat sau împuternicire specială.
Răspunde
 
# Ionita Cristina 15-Februarie-2014
Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 1536. (1) Mandatul conceput în termeni generali cuprinde numai actele de administraţie. (2) Când e vorba de înstrăinare, ipotecare, sau de facerea unor acte ce trec peste administraţia ordinară, mandatul trebuie să fie special (C. civ. 1096,1115)".

1. Sub aspectul întinderii, mandatul poate fi general, atunci când mandatarul este împuternicit să se ocupe de toate treburile mandantului (procuratio omnium bonorum) sau special, când mandatarul primeşte împuternicirea pentru o anumită operaţiune juridică (procuratio unicus rei) sau pentru anumite operaţiuni determinate. Pentru actele de dispoziţie, mandatul trebuie să fie special. Actele de conservare sau de administrare pot fi încheiate de mandatar pe baza unui mandat general (nu trebuie confundat cu mandatul conceput în termeni generali, noţiune ce se referă la procura imprecisă) (L. Uţâ, Contracte civile şi comerciale: curs pentru administraţie, p. 196).

2. Nu trebuie decis, de o manieră absolută, că actele de dispoziţie sunt cu desăvârşire interzise mandatarului general. Conform legii, mandatarul general poate doar să administreze, dar el are acest drept în plenitudinea să. El are deci posibilitatea să facă acte de dispoziţie cu privire la bunurile mandantului, dacă aceste acte au faţă de întregul patrimoniu caracterul unor acte obişnuite de administrare. Mandatul trebuie să fie special când este vorba de înstrăinare, ipotecare, încheierea unei tranzacţii etc., dar mandatul trebuie să fie special doar dacă aceste acte trec peste administraţia ordinară (I. Dogaru, Drept civil. Contracte civile speciale, Ed. CH Beck, 2004, p. 544).

3. Totuşi, făcând un anumit echilibru între exigenţa asigurării securităţii raporturilor juridice şi cea a dinamizării acestora, s-a considerat că specializarea nu trebuie însă dusă la extrem; mandatul va fi cu suficienţă special dacă va indica natura operaţiunii juridice cu care este însărcinat mandatarul şi obiectul asupra căruia trebuie să poarte (I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Baicoianu, op. cit., voi. II, p. 619).

4. Pentru stabilirea caracterului - general sau special - al mandatului, în interpretarea procurii se va ţine seama nu numai de litera acesteia, ci şi de împrejurările cauzei, potrivit regulii generale din materia interpretării convenţiilor. în orice caz, contractul de mandat este supus unui principiu general de interpretare restrictivă şi aceasta cu atât mai mult cu cât mandatarul nu poate depăşi limitele mandatului său (M. Duţu, Consideraţii privitoare Io mandatul special, în Dreptul nr. 4/2006).

5. Odată mandatul acceptat, mandatarul trebuie să-l îndeplinească, făcând chiar actele care sunt o dependinţă necesară a afacerii ce face obiectul mandatului. Sicut autem liberum est, mandatum non suscipere, ita susceptum consumări oportet. Et si suspectum non impleverit, tenetur (D. Alexandresco, op. cit., p. 583). Ultimul aliniat al articolului analizat consacră legislativ această soluţie jurisprudenţială.

JURISPRUDENŢĂ

1. Interpretarea puterilor cuvenite mandatarului este o chestiune de fapt, de atributul suveran al instanţei de judecată. Prin urmare, dacă instanţa de fond, examinând termenii şi cuprinsul unei procuri date unui avocat, constată că el nu avea alte drepturi decât de a reprezenta pe parte în instanţă şi a propune orice mijloc de probă în susţinerea acţiunii, iar nu şi de a semna o cerere de redeschidere a procesului, cu drept cuvânt decide că o asemenea cerere de redeschidere făcută de acel avocat nu a putut avea de efect să întrerupă cursul perimării şi, în consecinţă, declară perimată acţiunea (Cas. s. III, 177/912, Curier jud. 37/1912, în C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., voi. IV, p. 14).

2. Contractul de ipotecă cu privire la care se cere constatarea nulităţii priveşte un bun comun, este semnat de reclamant, în nume propriu şi ca mandatar al reclamantei, de asemenea, titulară a dreptului de proprietate asupra imobilului, bun comun. Reclamanta contestă că şi-ar fi dat consimţământul la încheierea contractului de ipotecă. Cum contractul de ipotecă, prin efectele pe care le produce, intră în categoria actelor de înstrăinare, consimţământul reclamantei urmează a fi examinat prin prisma dispoziţiilor art. 35 C. fam., care instituie o interdicţie de înstrăinare sau grevare a bunurilor comune fără consimţământul celuilalt soţ. Prima instanţă a apreciat că acest consimţământ este dovedit de procura dată de către reclamantă soţului său. Procura constituie, într-adevăr, înscrisul constatator al contractului de mandat. Din punct de vedere al întinderii puterilor mandatarului, mandatul este, după caz, special sau general. Mandatul este special atunci când este dat numai pentru îndeplinirea unui act juridic anume sau pentru îndeplinirea unor astfel de acte precis determinate. în acest caz, procura cuprinde enumerarea limitativă a puterilor conferite mandatarului. Mandatul este general ori de câte ori mandatarul este împuternicit cu puteri depline să îndeplinească orice acte folositoare mandantului. Un asemenea mandat este valabil numai pentru actele de administrare. Drept urmare, în privinţa actelor de înstrăinare, de ipotecare, ca şi a altor acte ce depăşesc administrarea obişnuită a bunurilor comune, este necesar un mandat special. în acest sens sunt dispoziţiile art. 1535 şi art. 1536 C. civ. 1864. Or, procura invocată ca temei al puterilor conferite reclamantului M.I., 374 Dana Gârbovan

în calitate de mandatar, de către reclamanta M.A., în calitate de mandant, nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în art. 1536 alin. (2) C. civ. 1864 pentru a fi calificat ca mandat special, apt a valida contractul de ipotecă. Drept urmare, fiind semnat în temeiul unui mandat general, inapt a valida un act de înstrăinare, contractul de ipotecă este lovit de nulitate (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 5215/2004).

3. Acţiunea în revendicare a fost introdusă din iniţiativa mandatarului, fără ca acesta să aibă din partea reclamantului mandant o procură specială pentru exerciţiul actelor de dispoziţie, procura în baza căreia acesta a acţionat în justiţie conferindu-i doar puteri limitate, referitoare la actele de administrare sau conservare cu privire la bunurile mobile şi imobile ale reclamantului mandant, aflate pe teritoriul României. însă, în faţa instanţei de apel, mandatarul a depus o procură autentificată, ulterioară, prin care reclamantul îl împuternicea să îl reprezinte în faţa instanţelor judecătoreşti de orice grad, cu depline puteri pentru a formula şi susţine orice acţiune pentru revendicarea imobilului în litigiu, conferindu-i inclusiv dreptul „de a uza de orice căi de atac". Chiar dacă nu se precizează expres, din interpretarea procurii se constată că reclamantul mandant confirmă, în mod tacit, promovarea şi susţinerea de către mandatar a acţiunii în revendicare, exercitată cu depăşirea primului mandat, dat de reclamant doar pentru administrarea şi conservarea bunurilor sale (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 2330/2005).

4. Potrivit dispoziţiilor art. 1536 alin. (1) C. civ. 1864, mandatul conceput în termeni generali cuprinde numai acte de administraţie. Acţiunea în evacuare reprezintă un act de administrare ordinar, pentru intentarea căreia nu este necesară o procură specială, mandatarul legitimându-şi calitatea procesuală prin procura generală de administrare (C.A. Cluj, s. civ., dec. nr. 2024/2002, în V. C. Dumitroche, C. C. Hageanu. Contractul de închiriere, Practicd judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 169).
Răspunde