Art. 529 Noul cod civil Cuantumul întreţinerii Stabilirea şi executarea obligaţiei de întreţinere

CAPITOLUL IV
Stabilirea şi executarea obligaţiei de întreţinere

Art. 529

Cuantumul întreţinerii

(1) Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

(2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.

(3) Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Art. 529 Noul cod civil Cuantumul întreţinerii  Stabilirea şi executarea obligaţiei de întreţinere

Comentarii despre Art. 529 Noul cod civil Cuantumul întreţinerii Stabilirea şi executarea obligaţiei de întreţinere

     

# grasu steluta 27-Iunie-2012
va rog sa-mi raspunda cineva la intrebarea"in instanta sa hotarat ca tatal copiluliu sa plateasca pensiea alimentara dar,tinand cont ca el este plecat la munca in strainatate nu vrea nici macar sa auda de asa ceva"ce este de facut in cazul acesta dak nu pot lua legatura cu el?
Răspunde
 
# Denisa Nelson 15-Ianuarie-2014
Plangere penala pentru abandonarea familiei (Art. 305 Cod Penal)
Răspunde
 
# popescu emiliana 24-Noiembrie-2012
Cum se poate ca la venituri pe ultimele 6 luni osciland intre 3200 si 2000 lei un judecator sa stabileasca obligatia de intretinere in suma fixa? sa he judecam in fiecare luna? deoarece in fiecare luna ar rezulta un alt cuantum al acesteia. Halal dreptate. Si ne mai miram ca populatia nu are incredere in justitie?
Răspunde
 
# nicolae gabriel 06-Decembrie-2012
pina la ce virsta se plateste pensia alimentara in conditile in care copilul continua studiile dar e si angazat.
Răspunde
 
# Denisa Nelson 15-Ianuarie-2014
Părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
Răspunde
 
# iulian 26-Octombrie-2014
copilul a facut 18 ani an septembrie si a intrat an ultimul an de liceu an hotararea judecatoreasca scrie ca se plateste pana la 18 ani el no sa dea la facultate dupa spusele lui ai mai platesc pensia pana termina liceul?
Răspunde
 
# nicolae gabriel 06-Decembrie-2012
in conditiile cind perioada anilor de studiu sau redus, care e virsta maxima de atribuire a pensiei alimentare.
Răspunde
 
# Denisa Nelson 15-Ianuarie-2014
26 de ani.
Răspunde
 
# Denisa Nelson 15-Ianuarie-2014
Reglementarea anterioară: C. fam.: „Art. 94. (1) întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti. (2) Instanţa judecătorească va putea mări sau micşora obligaţia de întreţinere sau a hotărî, încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreţinerea sau nevoia celui ce o primeşte. (3) Când întreţinerea este datorată de părinte sau de cel care adoptă, ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul sau din munca pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii".

1. Regula generală este aceea potrivit căreia întreţinerea este datorată conform cu nevoia celui care o cere (creditorul) şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti (debitorul).

2. întreţinerea datorată de părinte se stabileşte până la un anumit cuantum, în funcţie de numărul copiilor îndreptăţiţi la întreţinere, astfel: a) până la 1/4 din venitul lunar net, în cazul în care există un singur copil; b) pană la 1/3 din venitul lunar net, în cazul în care există 2 copii; c) până la 1/2 din venitul lunar net, în cazul în care există 3 sau mai mulţi copii.

3. întinderea întreţinerii se stabileşte în funcţie de numărul copiilor pe care îi are părintele obligat, indiferent dacă aceşti copii sunt rezultaţi din aceeaşi căsătorie, din căsătorii diferite sau sunt adoptaţi.

4. întreţinerea datorată copiilor împreună cu cea datorată altor persoane conform legii nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al debitorului.

5. Procentul se raportează la totalul veniturilor nete lunare realizate de debitor, cu caracter permanent.

6. Actuala reglementare stabileşte ca bază de calcul a obligaţiei de întreţinere venitul lunar net al debitorului întreţinerii, în timp ce reglementarea anterioară face referire la câştigul sau munca acestuia. Ca atare, în timp ce conform vechii reglementări, în calcul intra exclusiv venitul din muncă, în actuala reglementare se are în vedere venitul lunar net, fie că acesta provine din munca prestată, fie că provine din alte surse (chirii, dividende, drepturi de autor etc.).

7. La stabilirea întreţinerii, apreciem, alături de alţi autori (T.R. Popescu p. 219;I.P. Filipescu, Tratat, 2000, p. 475), că se are în vedere totalitatea mijloacelor patrimoniale ale debitorului, şi nu exclusiv veniturile sale din muncă (pentru opinia conform câreia pensia se stabileşte numai în raport de veniturile din muncâ, a se vedea A.Gh. Govrilescu, Discuţii privind determinarea cuantumului întreţinerii pe care părintele sau adoptatorul o datorează copilului, în Dreptul nr. 6/2009, p. 131-132).

8. în condiţiile în care s-ar lua în considerare doar veniturile din muncă, dacă debitorul nu ar presta muncă, astfel că nu ar realiza venituri din muncă, însă ar fi beneficiarul unor venituri din alte surse, precum chirii, dividende, exploatarea unor drepturi de proprietate intelectuală sau industrială, ar însemna că acesta nu poate fi obligat la întreţinere, întrucât nu dispune de mijloacele necesare cerute de lege (adică venituri din muncă).

9. La stabilirea obligaţiei de întreţinere se ţine seama numai de veniturile cu caracter permanent, nu şi de cele cu caracter sporadic (cum sunt, de exemplu, veniturile acordate pentru efectuarea orelor suplimentare, îndemnizaţiile de deplasare, de transfer, diurna, sporul pentru condiţii deosebite de muncă, ajutorul pentru îngrijirea copilului bolnav,

ajutorul de maternitate, ajutorul de deces etc.). Astfel, în calculul pensiei trebuie să se ia în considerare toate veniturile cu caracter permanent ale debitorului, de la toate locurile de muncă, inclusiv cele care corespund salariilor compensatorii acordate angajaţilor disponi-bilizaţi, care reprezintă echivalentul mai multor salarii plătite în avans, compensaţiile acordate în cazul desfacerii contractului individual de muncă, veniturile rezultate din închirierea de bunuri, din prestarea de activităţi aducătoare de venit în timpul liber, retribuţia cuvenită unui cadru didactic universitar pentru activitatea de cercetare (Trib. Suprem, dec. civ. nr. 1627/1987, în R.R.D. nr. 4/1988, p. 74). Totodată, în cadrul veniturilor cu caracter permanent intră şi sporul acordat pentru vechimea în muncă, indemnizaţia de conducere, ajutorul pentru incapacitate temporară de muncă, pensia, ajutorul de şomaj, alte sporuri cu caracter permanent cum ar fi: cel de confidenţialitate, de risc şi suprasolicitare neuropsihică, de fidelitate.

10. în cazul copilului major aflat în continuarea studiilor, la stabilirea obligaţiei de întreţinere trebuie să se ţină seama şi de cuantumul bursei pe care o primeşte.

11. în cazul în care debitorul obligaţiei de întreţinere nu este angajat în muncă şi astfel nu realizează venituri, întreţinerea se acordă în raport de cuantumul venitului minim pe economia naţională, prezumându-se că debitorul este apt de muncă (cu excepţia cazului când dovedeşte cu acte medicale că este bolnav, în imposibilitate de a munci, execută o pedeapsă privativă de libertate, cu excepţia situaţiei în care pedeapsa s-a aplicat pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie) sau deţine bunuri care pot fi vândute pentru obţinerea venitului minim pe economie, altfel nu se explică cum îşi asigură el existenţa.

12. La stabilirea posibilităţilor materiale ale debitorului întreţinerii se ţine seama nu numai de veniturile cu caracter permanent pe care acesta le realizează, ci şi de sarcinile cărora trebuie să le facă faţă, cum ar fi existenţa şi a unei alte obligaţii legale de întreţinere, cheltuieli impuse pentru nevoile personale, cum ar fi cele pentru îngrijirea sănătăţii, costurile gospodăriei, apreciindu-se că nu este posibil a se da satisfacţie unei persoane împovărând peste măsură o altă persoană, periclitând astfel dreptul debitorului de a-şi asigura mijloace necesare unui trai decent (£. Florian, Dreptul familiei, 2011, p. 325).
Răspunde
 
# Denisa Nelson 15-Ianuarie-2014
JURISPRUDENŢĂ

1. în actualele condiţii, în care sursele de venituri licite s-au multiplicat, nu se instituie vreo interdicţie formală în ceea ce priveşte raportarea pensiei de întreţinere şi la alte venituri decât cele din muncă. Dimpotrivă, stabilirea pensiei de întreţinere se poate face în funcţie de orice venituri ale debitorului, în temeiul prevederilor art. 94 alin. (1) şi (2) C. fam. [art. 529 alin. (1) şi art. 531 alin. (1) NCC, n.n.], potrivit cărora „întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti", iar „dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei". Este cert că, în asemenea situaţii, nu vor opera limitările instituite prin alin. (3) al art. 94 C. fam. [alin. (2) al art. 529 NCC, n.n.], care îşi vor găsi aplicare exclusiv în cazul în care pensia de întreţinere este stabilită în raport cu câştigul din muncă, instanţa fiind suverană în a determina cuantumul acesteia în funcţie de situaţia de fapt (C.C., dec. nr. 327/2004, M. Of. nr. 866/2004; dec. nr. 168/2006, M. Of. nr. 269/2006).

2. La stabilirea obligaţiei de întreţinere se ţine seama numai de veniturile cu caracter permanent, nu şi de cele cu caracter sporadic, cum sunt, de exemplu, veniturile acordate pentru efectuarea orelor suplimentare, Indemnizaţiile de deplasare, de transfer, diurna, sporul pentru condiţii deosebite de muncă etc. (Trib. Mun. Bucureşti, $. a IV-a civ., dec. nr. 513/1992, în Tribunalul Municipiului Bucureşti, Culegere de practică judiciară civilă pe anul 1992, p. 57; C.A. Craiova, s. civ., dec. nr. 5146/1997, în F. Ciutacu, Dreptul familiei. Culegere de speţe. Modele de acţiuni, Ed. Themis Cart, 2005, p. 76).

3. Prin lege, nu este determinat înţelesul noţiunii de „mijloace" ale debitorului întreţinerii, dar, în sensul art. 94 C. fam. [art. 527 NCC, n.n.], mijloacele debitorului nu sunt limitate la veniturile din muncă cu caracter de continuitate. Aparţin acestei categorii şi mijloacele asimilate veniturilor din muncă. De aceea, în ipoteza desfacerii contractului de muncă, sunt mijloace asimilate atât indemnizaţia de şomaj, cât şi compensaţia acordată ca urmare a disponibilizării, care este echivalentul a mai multor salarii plătite anticipat. Suma încasată cu titlu de compensaţie nu are caracter personal, deoarece, prin lege, nu i s-a stabilit o destinaţie specială, iar conform art. 409 alin. (4) C. proc. civ., compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale poate fi urmărită pentru obligaţii de întreţinere şi deci luată în calcul la determinarea mijloacelor materiale ale debitorului (I.C.C.J., S. civ., dec. nr. 2648/2004; dec. nr. 2649/2004; C.A. Cluj, s. civ., dec. nr. 2211/2000, în D. Tiţian, A. Constantin, M. Cîrsteo p. 289).

4. în sens contrar, s-a reţinut că la calcularea pensiei de întreţinere nu se iau în calcul decât veniturile obţinute, nu şi cele întâmplătoare, cum sunt cele din ore suplimentare, indemnizaţiile de deplasare, de transferare, de concediere şi, în general, sumele care nu au un caracter permanent. Salariile compensatorii nu au un caracter permanent, astfel încât acestea nu pot constitui bază de calcul pentru pensia de întreţinere (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 3317 din 25 aprilie 2005).

5. Venitul minim pe economia naţională este avut în vedere şi atunci când nu pot fi stabilite criterii de determinare a posibilităţilor materiale ale debitorului (de exemplu, atunci când la dosarul cauzei există probe că debitorul realizează venituri, însă din aceste probe nu rezultă că ar realiza un cuantum mai mare decât cel minim pe economie) (I.C.C.J., s. civ., dec. nr. 3795/2004).

6. Debitorul obligaţiei de întreţinere nu poate fi obligat la o pensie de întreţinere calculată aleatoriu, cât timp nu s-a făcut dovada unor venituri certe realizate în străinătate pe baza unui contract de muncă. în lipsa unor dovezi certe pe baza cărora să se poată stabili veniturile reale pe care reclamantul, în speţă, le deţine, cuantumul pensiei de întreţinere urmează a se stabili în funcţie de venitul minim pe economia naţională (C.A. Galaţi, s. civ, dec. nr. 544/2011, portal. just.ro).

7. Sunt considerate cauze exoneratoare de plată a întreţinerii: boala, satisfacerea serviciului militar, faptul că părintele debitor nu realizează venituri pentru că urmează cursurile de zi ale unei facultăţi (Trib. jud. laşi, dec. civ. nr. 8091/1969, în R.R.D. nr. 9/1969, p. 142, cu notă de E. Oancea), executarea unei pedepse privative de libertate, cu excepţia situaţiei în care pedeapsa s-a aplicat pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie (Trib. Jud. Neamţ, dec. civ. nr. 295/1982, în R.R.D. nr. 12/1982, p. 142; Trib. Bistriţa-Năsăud, s. civ., dec. nr. 75/2009, nepublicată).

8. Motivul invocat de pârât, faptul că realizează lunar un venit limitat numai la ajutorul social de şomaj, nu este de natură să-l exonereze pe acesta de obligaţia de întreţinere statuată de Codul familiei în art. 86, în sarcina părintelui pentru copilul său minor, obligaţie de care trebuie să se achite ambii părinţi. Instanţa, în raport de datele speţei, nevoile minorului care au crescut odată cu vârsta şi condiţiile specifice ale părinţilor, a apreciat corect că se impune majorarea pensiei stabilite în urmă cu patru ani (I.C.C.J., s. civ., dec. nr. 3659/2004).

9. Norma de hrană de care beneficiază personalul din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei - Direcţia Generală a Penitenciarelor, S.R.I., S.I.E.,

S.P.P. şi S.T.S., chiar dacă, în mod excepţional, poate lua forma bănească, nu poate fi inclusă în baza de calcul a veniturilor realizate de debitorul obligaţiei de întreţinere, această normă de hrană având o destinaţie expresă, de protecţie a respectivului personal, pe timp de pace (C.A. Galaţi, s. civ., dec. nr. 540/2011, portal.just.ro).

10. La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere trebuie avute în vederea veniturile lunare permanente obţinute în calitate de pensionar de către pârât, nu şi suma reprezentând cuantumul chiriei de care beneficiază lunar o altă persoană, respectiv societatea comercială la care pârâtul are calitate de asociat unic. Articolul 94 C. fam. se referă doar la veniturile realizate periodic şi permanent de către debitorul întreţinerii, iar nu şi cele aparţinând unei alte persoane fizice ori juridice. Suma reprezentând cuantumul chiriei nu intră direct în activul patrimonial al pârâtului, ca persoană fizică, ci aparţine şi trebuie evidenţiată în contabilitatea unei societăţi comerciale, la care pârâtul este asociat, dar chiar şi în această situaţie suma respectivă trebuie avută în vedere la stabilirea anuală a rezultatelor economico-financiare ale societăţii menţionate, iar doar în situaţia în care ar fi profitabilă, pârâtul ar obţine un venit personal, dar care însă nu are caracter lunar, ci anual, deci nu poate fi avut în vedere la plata unei pensii de întreţinere lunare, în această situaţie, singurele venituri certe, permanente, obţinute lunar de către pârât sunt cele din pensia de boală, în cuantum de 437 lei, iar în funcţie de aceste venituri certe, tribunalul a stabilit în favoarea minorului o pensie lunară de întreţinere de 109 lei, pe care pârâtul va fi obligat să o plătească reclamantei începând cu data pronunţării hotărârii de către prima instanţă şi până la majoratul minorului (Trib. Bistriţa-Nâsâud, s. civ., dec. nr. 12/2009, nepublicotâ).

11. Venitul minim pe economie este stabilit la suma de 680 lei prin H.G. nr. 1193/2010, iar intimatul nu a făcut dovada incapacităţii sale de a munci, deci se prezumă că ar putea realiza cel puţin acest venit. în schimb, potrivit art. 94 alin. (3) C. fam., când întreţinerea este datorată de părinte sau de cel care adoptă, ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul sau din munca pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii. Având în vedere deocamdată vârsta fragedă a copilului, se presupune că nevoile acestuia nu sunt aşa de mari ca şi ale unui copil care frecventează şcoala sau are alte necesităţi, şi raportat la veniturile intimatului, se poate socoti că instanţa a stabilit corect cuantumul lunar al pensiei de întreţinere în sarcina pârâtului la 150 lei (C.A. Cluj, s. civ., dec. nr. 1795/2011, nepublicotâ).

12. Prevederile art. 94 alin. (3) C. fam. stabilesc cuantumul întreţinerii datorate copilului minor de către părintele firesc sau de către adoptator sub forma unor cote procentuale ce variază în funcţie de numărul copiilor beneficiari. Astfel, legiuitorul a stabilit un plafon maxim din câştigul din muncă, datorat ca pensie de întreţinere pentru copilul minor, pentru a nu-l lipsi nici pe debitorul obligaţiei de mijloacele necesare traiului. Articolul 94 alin. (3) C. fam. nu instituie nicio interdicţie formală în ceea ce priveşte raportarea întreţinerii şi la alte venituri decât cele din muncă. Dimpotrivă, prevederile art. 94 alin. (3) C. fam. îşi găsesc aplicare numai în cazul în care pensia de întreţinere este stabilită prin raportare exclusiv la câştigul din muncă al debitorului obligaţiei, nu şi în cazul în care acesta din urmă realizează şi alte categorii de venituri. Aceasta deoarece, potrivit art. 94 alin. (1) C. fam., „întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti". Acest text de lege reprezintă regula generală a determinării cuantumului întreţinerii, aplicabilă în situaţia în care debitorul obligaţiei de întreţinere are şi alte surse de venit în afara câştigului din muncă, iar alin. (3) al art. 94 este o normă specială ce determină plafonul maxim al întreţinerii pentru cazul în care executarea obligaţiei se face exclusiv asupra câştigului din muncă al părintelui (C.C., dec. nr. 327/2004, M. Of. nr. 866/2004; dec. nr. 168/2006, M. Of. nr. 269/2006; decizia nr. 140/2009, M. Of. nr. 318/2009).

13. în ipoteza desfacerii căsătoriei prin divorţ, contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copilului se stabilesc, prin hotărârea de divorţ, chiar dacă părţile nu au făcut cerere în acest sens. Faptul încredinţării copilului unuia dintre părinţi, chiar dacă acesta are mijloace suficiente de trai, nu scuteşte pe celălalt părinte de a contribui la cheltuielile de întreţinere a copilului şi aceasta, deoarece ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi obligaţii faţă de copiii lor. Astfel, prin hotărârea de divorţ, instanţa va obliga pe părintele căruia nu i-a fost încredinţat copilul să plătească celuilalt părinte sau persoanei căreia i-a fost încredinţat copilul suma fixată pentru întreţinerea acestuia. Potrivit art. 86 alin. (1) coroborat cu art. 107 alin. (2) C. fam., obiectul acestei obligaţii îl formează asigurarea mijloacelor necesare întreţinerii, respectiv alimente, locuinţă, îmbrăcăminte, medicamente, precum şi a mijloacelor necesare pentru creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a copiilor. Stabilirea obligaţiei de întreţinere se face în funcţie de veniturile părintelui obligat, în temeiul prevederilor art. 94 alin. (1) şi (2) C. fam., care prevăd că „întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti", iar „instanţa judecătorească va putea mări sau micşora obligaţia de întreţinere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreţinerea sau nevoia celui ce o primeşte". în cazul în care întreţinerea este datorată de către părinţi sau adoptatori care obţin venituri din muncă, art. 94 alin. (3) C. fam. instituie anumite plafoane maxime până la care se poate stabili obligaţia de întreţinere, ţinând seama de numărul copiilor ce urmează a beneficia de acest drept. De altfel, instanţa de judecată este suverană în a determina cuantumul pensiei de întreţinere în funcţie de situaţia de fapt (C.C., dec. nr. 15/2010, M. Of. nr. 79/2010; dec. nr. 77/2010, M. Of. nr. 128/2010). Notă. în prezent, ca urmare a abrogării Codului familiei, începând din 1 octombrie 2011 dispoziţiile art. 94 alin. (3) C. fam. se regăsesc în art. 529 alin. (2) NCC, astfel încât considerentele instanţei constituţionale sunt valabile.

14. Potrivit art. 42 alin. (3) şi (4) C. fam. [art. 402 NCC, n.n.), cu ocazia pronunţării desfacerii căsătoriei dintre părţi, instanţa judecătorească este ţinută a stabili contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor, iar învoiala părinţilor privitoare la încredinţarea copiilor şi la contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a acestora va produce efecte numai dacă a fost încuviinţată de instanţa judecătorească. Câtă vreme pârâtul, în calea de atac, nu face dovada faptului că la data manifestării acordului de voinţă în sensul achitării unei sume fixe lunar în favoarea minorilor, s-a aflat într-o eroare de fapt cu privire la această sumă sau că această convenţie a fost încheiată cu vicierea consimţământului său, nu se poate deroga de la aplicabilitatea art. 42 alin. (4) C. fam. în favoarea art. 94 alin. (3) C. fam., câtă vreme învoiala părţilor a fost încuviinţată de către instanţă raportat la nevoile de creştere şi educare ale copiilor (C.A. Ploieşti, dec. nr. 118/2010, portal.just.ro).
Răspunde
 
# Maria 28-Ianuarie-2014
Daca o persoana are un venit fix lunar de 1400 roni si are comisioane din vânzări dar care nu sunt permanente si sunt conditionate de atingerea targetului lunar,cum se va stabilii pensia alimentara?
Răspunde
 
# Tămaș Olga 10-Februarie-2014
Fostul meu soț nu a plătit de bună voie niciodată pensia alimentară pentru copilul său. La ultima plângere penală s-a scuzat că îl întreține nevasta. Menționez că nu este invalid, că în ultimii 10 ani de zile a muncit cu carte de muncă o zi în țară și el știe câte peste graniță, de unde am informații că ar fi fost angajat la un circ din Spania. Dacă în decurs de 15 ani am primit doar 4 mandate poștale de la acesta, mandate care nu au acoperit cuantumul acumulat, iar pensia nu a fost reactualizată la zi - ce credeți că se mai poate face?
Răspunde
 
# oprea georgiana 20-Februarie-2014
buna ziua, trec printr-o situatie destul de dificila. m-am certat cu iubitul din anumite motive iar tatal sau ma dat afara din casa, eu cu copilul de 7 luni. am fost nevoita sa chem politia pentru ca nu mai vroia sa-mi dea copilul. pot solicita pensia alimentara daca tatal copilul nu lucreaza? dar, cum pot sa-l decat din drepturi, nu mai vreau ca numele lui sa apara pe certificatul de nastere al copilul.
Răspunde
 
# na 21-Aprilie-2014
tarfe care face-ti copii dupa care va bateti joc de ei prin comportamentul vostru de CURVE
Răspunde
 
# pentru na 14-August-2014
curve suntei voi care faceti copii si va doare in cot de cresterea lor, si pentru a va justifica lasitatea ne numiti pe noi curve, jogodii ordinare ce sunteti....
Răspunde
 
# oana 31-Octombrie-2014
chiar daca nu lucreaza pensia alimentara i se va stabili in functie de venitul minim pe economie.din drepturi nu poti sa il decazi atata timp cat nu reprezinta un pericol pentru copil(nu e criminal ,pedofil ..etc)crede-ma ca sunt Stan patitu
Răspunde
 
# daniela 26-Septembrie-2014
Buna ziua,
Care ar fi nivelul indemnizatiei pe care ar trebui sa o achite fostul sot copilului rezultat din casatorie, in conditiile in care el are acum o alta partenera de viata (fara acte legale) si un alt copil recunoscut?
Multumesc
Răspunde
 
# oana 31-Octombrie-2014
nu conteaza ce partenera are nu conteaza ca are un alt copil..pensia alimentara pt un copil este de un sfert din venit..daca face dovada ca nu lucreaza si e apt de munca va plati un sfert din salariul minim pe economie
Răspunde
 
# Schwab mioara 13-Noiembrie-2014
Soțul meu plătește o pensie alimentara de 25 la suta lunar dun salar este corect deoarece mai avem un copil an atretinere
Răspunde
 
# Schwab mioara 13-Noiembrie-2014
Se poate diminua procentul asta daca noi mai avem un copil an antretinere fiind doar al meu nu al nostru ampreuna si la cat se piate diminua
Răspunde
 
# Schwab mioara 13-Noiembrie-2014
Totuși procentul asta se ia si din sporuri
Răspunde
 
# Schwab mioara 13-Noiembrie-2014
Astept raspuns urgent
Răspunde
 
# Irina 17-Noiembrie-2014
L-am dat in judecata pe fostul sot pentru plata pensiei alimentare,dar acesta a avut obiectii.Acum asteptam sa vedem care sunt acestea.Exista posibilitatea sa fie scutit de plata pensiei?
Răspunde
 
# alina 02-Decembrie-2014
As avea si eu o intrebare.Sunt casatorita cu sotul meu de aproape 2 ani dar el a mia fost casatorit pana acum 7 ani cu o alta femeie cu care are acum 2 copii.Pensia alimentara impusa de lege pentru cei 2 copii a fost de 100 de euro lunar (50 euro pentru fiecare copil).Momentan noi suntem stabiliti in Suedia iar el trimite lunar 2500 de koroane suedeze (in jur la 1200 de lei).Problema este ca fosta lui sotie e nemultumita si il ameninta mereu ca il va da in judecata pentru marirea pensiei.Am vazut ca in Romania se poate stabili un procent destul de mare din salariu pentru 2 copii iar daca procentul s-ar aplica la salariul pe care il are el aici ea ar primi foarte multi bani iar noi nu ne-am mai deacurca aici cu chiria si cu toate cheltuielile.Precizez ca ea nu a mai muncit de aproximativ 14 ani deci nu are niciun venit iar noi avem si un baietel de 3 luni.Aici in suedia pensia alimentara maxima pe care o poate stabili legea este de 2500 de koroane si pot sa spun ca toate sunt mai scumpe.Credeti ca daca l-ar da in judecata ar putea obtine o pensie alimentara mai mare decat cea pe care o primeste acum?Va multumesc anticipat.
Răspunde
 
# gica 03-Decembrie-2014
Care este vârsta la care un minor poate fi de instanta pentru minori în care sa-și poată spune punctul de vedere privitor la anumite cerințe(modificarea hotărârii judecătorești privind diverse programe cerute de unul din părinți?
Răspunde