Art. 696 Noul cod civil Acţiunea confesorie de superficie Superficia

CAPITOLUL I
Superficia

Art. 696

Acţiunea confesorie de superficie

(1) Acţiunea confesorie de superficie poate fi intentată împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului, chiar şi a proprietarului terenului.

(2) Dreptul la acţiune este imprescriptibil.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Art. 696 Noul cod civil Acţiunea confesorie de superficie  Superficia

Comentarii despre Art. 696 Noul cod civil Acţiunea confesorie de superficie Superficia

     

# daniela n. 26-Ianuarie-2014
Legislaţie conexă: art. 694, art. 705, art. 754, art. 757 NCC.

1. Textul de lege reglementează mijlocul juridic de ocrotire a dreptului de superficie, într-o manieră ce reflectă doctrina anterioară. Acţiunea confesorie are ca obiect recunoaşterea de către pârât a existenţei unui drept real, dezmembrământ al dreptului de proprietate, asupra unui bun proprietatea altei persoane şi obligarea pârâtului la respectarea acestui drept (C. Bîrsan p. 233; 6. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii de drept civil în reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 53).

2. Acţiunea confesorie de superficie este o acţiune: reală şi petitorie, pentru că pune în discuţie existenţa dreptului real al reclamantului (L. Pop, L.M. Harosa p. 309), cu caracter de realizare (V. Stoica, Drepturile reale 2009, p. 490), imprescriptibilă [a se vedea comentariile la art. 696 alin. (2) NCC).

3. Acţiunea confesorie poate fi intentată împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului. Ea este recunoscută superficiarului chiar şi împotriva proprietarului terenului [art. 696 alin. (1) NCCJ; recunoaşterea dreptului la acţiunea confesorie împotriva proprietarului nu exclude posibilitatea exercitării acţiunii întemeiate pe contractul încheiat cu proprietarul, în măsura în care aceasta este preferabilă.

4. în continuarea practicii judiciare şi a doctrinei, se consacră imprescriptibilitatea dreptului la acţiunea confesorie [art. 696 alin. (2)]; textul trebuie nuanţat prin prisma dispoziţiilor art. 694 NCC, care prevăd o durată maximă a dreptului de superficie (99 de ani): dreptul la acţiune este recunoscut superficiarului pe toată durata de existenţă a dreptului de superficie. La încetarea dreptului de superficie, se stinge şi acţiunea în justiţie care îl ocroteşte.

5. Sarcina probei aparţine reclamantului (art. 1169 C. civ. 1864, aplicabil până la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă). „Reclamantul trebuie să dovedească, de regulă, modul prin care a dobândit dezmembrământul, respectiv să administreze mijloacele de probă care atestă modul de dobândire respectiv" (V. Stoica, Drepturile reale 2009, p. 491). în cazul acţiunii confesorii, dovedirea calităţii procesuale presupune însăşi dovedirea dreptului dedus judecăţii, respectiv administrarea de dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii; în consecinţă, în cazul invocării de către pârât a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, se impune soluţia unirii excepţiei cu fondul, în temeiul art. 137 alin. (2) CPC (art. 242 alin. (4) NCPC).

6. Regulile instituite de art. 696 alin. (1) NCC sunt aplicabile şi acţiunilor confesorii care ocrotesc celelalte dezmembrăminte ale dreptului de proprietate (art. 705, art. 754, art. 757 NCC).
Răspunde
 
# daniela n. 26-Ianuarie-2014
JURISPRUDENŢĂ

Dreptul de superficie conferă titularului său atributele de posesie, folosinţă şi dispoziţie. De aceea, beneficiarul are dreptul de a înstrăina construcţia aflată pe terenul altei persoane, fără consimţământul proprietarului terenului. Odată cu dreptul de proprietate asupra construcţiei se transmite cumpărătorului şi dreptul de a exercita acţiunile născute în legătură cu acest drept (C.A. Bacău, s. civ., dec. nr. 96/1998, în V. Terzea voi. I, p. 380).
Răspunde