Art. 972 Noul cod civil Cota succesorală a soţului supravieţuitor Soţul supravieţuitor Moştenitorii legali

CAPITOLUL III
Moştenitorii legali

SECŢIUNEA 1
Soţul supravieţuitor

Art. 972

Cota succesorală a soţului supravieţuitor

(1) Cota soţului supravieţuitor este de:

a) un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului;

b) o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;

c) o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;

d) trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

(2) Cota soţului supravieţuitor în concurs cu moştenitori legali aparţinând unor clase diferite se stabileşte ca şi când acesta ar fi venit în concurs numai cu cea mai apropiată dintre ele.

(3) Dacă, în urma căsătoriei putative, două sau mai multe persoane au situaţia unui soţ supravieţuitor, cota stabilită potrivit alin. (1) şi (2) se împarte în mod egal între acestea.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 972 Noul cod civil Cota succesorală a soţului supravieţuitor Soţul supravieţuitor Moştenitorii legali




# irina.bianca 11-Ianuarie-2013
Se menţine principiul potrivit căruia stabilirea cotei soţului supravieţuitor se face cu întâietate faţă de stabilirea cotelor celorlalţi moştenitori.

Alin. (3) reglementează ipoteza bigamiei ori a poligamiei în care două sau mai multe persoane vin la moştenire în calitate de soţ supravieţuitor.
Răspunde
 
# Gina Cotirlan 06-Noiembrie-2013
Fam mea este divortatacu mult timp in urma. Casa edte construita impreuna cu ama. Dupa divort nu a fost facut partajul. Tata a dato afara pe mama fara sa o despagubeasca. Mama zicind ca dreptul ei sa revina noua. Doi copii proveniti din casatorie. Mama a murit acum un an. Nu sa facut succesiune. Tata acum vrea sai faca acte doar la fratele meu. Ma intereseaza daca eu pot face parte la acea casa. Daca ii poate face acte fara przenta mea. Ce sansa am?
Răspunde
 
# corbu adela 26-August-2014
daca sotia supravietuitoare are acte de donatie pentru 3 sferturi din casa copii au dreptul la acea parte la moartea tatalui , copii find doar ai decedatului?
Răspunde
 
# Ion Filimon 06-August-2015
Copiii au dreptul doar la rezerva lor succesorala in calitate de mostenitori rezervatari.
Răspunde
 
# Ion Filimon 06-August-2015
1. în vechiul Cod civil nu exista reglementată nicio dispoziţie cu privire la cota ce revenea soţului supravieţuitor atunci când venea în concurs cu moştenitorii legali. Cu toate acestea. Legea nr. 319/1944 stabilea pentru acesta o serie de drepturi, precum şi câtimea succesorală ce i se cuvenea în aceste situaţii.

2. Soţul supravieţuitor nu face parte din nicio clasă de moştenitori legali, dar vine în concurs la moştenire cu fiecare clasă. El este beneficiarul unei cote-părţi din moştenire, a cărei întindere diferă în funcţie de clasa de moştenitori cu care vine în concurs. Astfel, în concurs cu copiii defunctului sau descendenţii acestora, indiferent de numărul lor, soţul supravieţuitor moşteneşte cota de 1/4 din moştenire. în concurs cu părinţii defunctului sau numai cu unul dintre ei, cât şi cu fraţii şi surorile defunctului ori cu descendenţii acestora, indiferent de numărul ascendenţilor privilegiaţi sau colateralilor privilegiaţi, soţul supravieţuitor are dreptul la 1/3 din moştenire. în concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi sau numai cu colateralii privilegiaţi, soţul supravieţuitor are dreptul, în ambele cazuri, la 1/2 din moştenire. în concurs cu ascendenţii ordinari ori colateralii ordinari, soţul supravieţuitor are dreptul la 3/4 din moştenire (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 104-151).

3. în legătură cu drepturile soţului supravieţuitor în concurs cu diferite clase de moştenitori legali, se pun două probleme speciale: a) ipoteza în care soţul supravieţuitor concurează cu două clase (subclase) de moştenitori legali; această problemă se pune numai în caz de exheredare a unor moştenitori legali rezervatari; în caz de exheredare a moştenitorilor legali nerezervatari, problema nu se pune, pentru că ei nu vin la succesiune (de exemplu, fraţii defunctului); b) ipoteza existenţei a două sau mai multor persoane care pretind drepturi succesorale în calitate de soţi supravieţuitori (bigamie, poligamie) (6. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 553).

4. în mod deosebit se pune problema dacă nu există colaterali privilegiaţi şi, în lipsa lor şi a părinţilor exheredaţi din cotitatea disponibilă, soţul supravieţuitor concurează cu moştenitorii din clasa a lll-a sau a IV-a sau, în caz de exheredare a moştenitorilor din prima clasă şi care culeg totuşi rezerva, soţul supravieţuitor concurează şi cu moştenitorii din clasa următoare chemată la moştenire (de exemplu, părinţii defunctului). în speţa de mai sus, doctrina majoritară şi practica judiciară au apreciat că soluţia stabilirii cotei cuvenite soţului supravieţuitor în raport cu moştenitorii din clasa cea mai apropiată cu care concurează este preferabilă mediei aritmetice. Această soluţia a fost preluată şi de art. 972 alin. (2) NCC (6. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 553).

5. în cazul în care există mai mulţi descendenţi şi doar unul sau unii sunt exheredaţi, soţul supravieţuitor vine în concurs doar cu clasa lor, cuvenindu-i-se deci cota de moştenire legală de 1/4, descendenţilor exheredaţi rezerva, iar celor neexheredaţi restul. Dacă toţi descendenţii sunt exheredaţi, descendenţii culeg rezerva, iar soţul supravieţuitor vine în concurs şi cu clasa a ll-a de moştenitori, respectiv a ascendenţilor şi colateralilor privilegiaţi - cota soţului supravieţuitor se calculează în raport de ascendenţii privilegiaţi împreună cu colateralii privilegiaţi şi va fi de 1/3. Dacă soţul supravieţuitor vine în concurs doar cu ascendenţii privilegiaţi şi aceştia sunt exheredaţi, există şanse ca la moştenire să vină şi clasa ascendenţilor ordinari, dar cota soţului supravieţuitor nu se va calcula în raport de aceştia, ci numai în raport de clasa de moştenitori cea mai apropiată cu care vine în concurs, ascendenţii privilegiaţi, chiar dacă sunt exheredaţi şi va culege cota de 1/2 din moştenire, ascendenţii privilegiaţi rezerva, iar ascendenţii ordinari restul. Dacă ar fi mai mulţi descendenţi sau mai mulţi ascendenţi privilegiaţi, ascendenţii ordinari nu mai pot veni la moştenire, din lipsa masei succesorale care trebuie să le revină (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 104-151).

6. în cazul în care concurează cu descendentul exheredat şi cu moştenitorii din clasa a ll-a, cota legală a soţului supravieţuitor urmează să fie de 1/4, iar restul moştenirii (ceea ce rămâne după scăderea rezervei de 7/16 a copilului exheredat şi a cotei legale de 1/4 a soţului supravieţuitor) de 5/16 va reveni moştenitorilor din clasa a ll-a (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 121).

7. Noua reglementare consacră expres soluţia în situaţia în care două sau mai multe persoane reclamă situaţia de soţ supravieţuitor, în urma căsătoriei putative; atunci cota legală care se cuvine soţului supravieţuitor, stabilită după cum vine la moştenire singur sau în concurs cu alţi moştenitori legali, se împarte în mod egal între aceste persoane care îşi reclamă calitatea de soţ supravieţuitor.

8. în cazul existenţei a două sau mai multor persoane care pretind drepturi succesoraleîn calitate de soţ supravieţuitor, s-a susţinut, într-o opinie, că partea (cota legală) de moştenire cuvenită în mod normal numai unui soţ dintr-o căsătorie valabilă, la moartea celuilalt soţ, se împarte între acesta şi soţul (soţii) inocent (inocenţi) din căsătoria (căsătoriile) nulă (nule), ei fiind, deopotrivă, de bună-credinţă. O opinie contrară nu ar putea fi acceptată, întrucât s-ar micşora în mod neîntemeiat cota moştenitorilor din clasa (clasele, în caz de exheredare) cu care vine în concurs (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 104-151).

9. în mod excepţional, în cazul căsătoriei putative, dacă decesul unuia dintre soţi s-a produs înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de declarare sau de pronunţare a nulităţii,

47 iar soţul supravieţuitor a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei, el va putea veni la moştenire, fiindcă păstrează calitatea de soţ pe care a avut-o la deschiderea succesiunii, în schimb, dacă soţul supravieţuitor nu a fost de bună-credinţă, nu va moşteni, pierzând calitatea de soţ cu efecte retroactive. Este, după cum am văzut, singura excepţie prevăzută de lege de la principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale legale. Evident, dacă moartea unuia dintre soţi intervine după rămânerea definitivă a hotărârii de desfiinţare a căsătoriei, niciunul dintre soţi, fie şi de bună-credinţă, nu va mai putea moşteni, neavând calitatea de soţ; în materie de moştenire, căsătoria putativă produce efecte numai pe perioada de la încheierea căsătoriei şi până la rămânerea definitivă a hotărârii de desfiinţare a ei (de declarare a nulităţii sau de anulare a ei) (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 114-115).

10. în noua reglementare se menţine principiul potrivit căruia stabilirea cotei soţului supravieţuitor se face cu întâietate faţă de stabilirea cotelor celorlalţi moştenitori (îndrumar notarial, voi. I, p. 339).

11. în doctrină, s-a apreciat şi în sensul că partea ce se cuvine soţului supravieţuitor duce la micşorarea părţilor ce se cuvin celorlalţi moştenitori legali. Cu alte cuvinte, partea soţului supravieţuitor s-ar imputa asupra părţilor moştenitorilor cu care acesta vine în concurs (G. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 552).

12. Din dispoziţiile Codului civil rezultă următoarele caractere juridice ale dreptului la moştenire al soţului supravieţuitor: a) soţul supravieţuitor vine la moştenire în nume propriu, nu şi prin reprezentare; b) soţul supravieţuitor este moştenitor rezervatar; c) soţul supravieţuitor este obligat, atunci când vine în concurs cu descendenţii, să raporteze la masa succesorală donaţiile primite de la soţul decedat (G. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 553-554); d) spre deosebire de vechea reglementare, soţul supravieţuitor este moştenitor sezinar, în consecinţă, el nu trebuie să ceară punerea în posesie (art. 1126 NCC).
Răspunde
 
# Ion Filimon 06-August-2015
JURISPRUDENŢĂ

1. Când soţul donator faţă de soţul supravieţuitor a lăsat descendenţi din altă căsătorie, liberali-tatea nu poate trece de 1/4 din patrimoniul succesoral; soţul supravieţuitor poate însă cumula cotitatea disponibilă specială cu dreptul său succesoral legal (Trib. Suprem, dec. nr. 1054/1955, în C.D. 1955, p. 183).

2. Prin instituirea rezervei soţului supravieţuitor nu s-a urmărit defavorizarea celorlalţi moştenitori rezervatari, a căror rezervă a rămas neschimbată. Ceea ce s-a micşorat, corespunzător cu întinderea rezervei soţului, a fost cotitatea disponibilă, asupra căreia se impută această rezervă. în atare situaţie, de pildă, în cazul a trei descendenţi ai defunctului care vin în concurs cu soţul supravieţuitor, cotitatea disponibilă este de 1/8 din moştenire, iar rezerva de 7/8 (3/4, respectiv 6/8 fiind rezerva descendenţilor, iar 1/8 rezerva soţului supravieţuitor). Deci, reducţiunea libera-lităţilor făcute de defunct, fie pe cale testamentară, fie prin donaţii, urmează a se face în raport cu această cotitate disponibilă (Trib. Suprem, dec. nr. 662/1972, în Repertoriu 1969-1975, p. 207).

3. Potrivit Legii nr. 319/1944, soţul supravieţuitor, când vine la succesiunea soţului predecedat împreună cu descendenţii, moşteneşte o cotă de 1/4 din averea rămasă, iar rezerva sa este de jumătate din această cotă, adică 1/8. în ceea ce priveşte calculul părţii disponibile şi, implicit, al rezervei, se aplică dispoziţiile art. 849 C. civ. 1864 (art. 1091 NCC, n.n.], în sensul că la bunurile lăsate de testator în momentul morţii se adaugă, dacă este cazul, şi bunurile de care a dispus prin donaţii, după starea lor din momentul donaţiei şi după valoarea din momentul morţii donatorului. Din această masă de bunuri se scad datoriile, iar asupra a ceea ce a rămas se calculează partea disponibilă (Trib. Suprem, dec. nr. 1818/1972, în Repertoriu 1969-1975).

4. Potrivit art. 1 lit. b) din Legea nr. 319/1944, atunci când soţul supravieţuitor vine în concurs cu mama împreună cu fraţii şi surorile soţului încetat din viaţă, acesta moşteneşte o treime din succesiune, ceea ce rămâne urmând a se împărţi, potrivit art. 673 C. civ. 1864 (art. 978 NCC, n.n.], între părintele în viaţă, care primeşte 1/4, şi fraţii şi surorile soţului defunct, care primesc restul de 3/4 din ceea ce a rămas după ce soţul supravieţuitor şi-a luat partea sa din moştenire (Trib. Suprem, dec. nr. 452/1960, în L.P. nr. 6/1960, p. 258).

5. Când la moştenire copilul minor vine în concurs cu unul sau ambii părinţi, trebuie să se numească, de către autoritatea tutelară, un curator, spre a-l reprezenta, respectiv asista pe minor. Prezenţa curatorului este necesară atât în cursul procedurii succesorale notariale, cât şi în instanţa judecătorească, în cazul în care cauza succesorală a ajuns în faţa acesteia. Numirea curatorului este necesară şi în orice litigiu de ieşire din indiviziune, chiar dacă indiviziunea nu provine din succesiune, dacă printre coindivizari, alături de copilul minor, figurează unul sau ambii părinţi ai acestuia. Dacă sunt mai mulţi copii minori care au între ei interese contrarii, pentru fiecare se va numi un curator (Trib. Suprem, dec. de îndrumare nr. 17/1959, în L.P. nr. 6/1959, p. 27).

6. Când soţul supravieţuitor intră în concurs cu mai mult de trei copii, cuantumul cotităţii disponibile este de 1/8 din totalul masei succesorale (Trib. Bucureşti, dec. nr. 7/1955, în L.P. nr. 5/1955, p. 554).
Răspunde