Art. 199 OUG 34/2006 Criterii de atribuire a contractului de achiziţie publică Atribuirea contractului de achiziţie publică

CAPITOLUL V
Atribuirea contractului de achiziţie publică

SECŢIUNEA a 3-a
Criterii de atribuire a contractului de achiziţie publică

Art. 199

(1) În cazul aplicării criteriului oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", oferta stabilită ca fiind câştigătoare este oferta care întruneşte punctajul cel mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative. În cazul în care, din motive obiective, pe care autoritatea contractantă le poate justifica temeinic, este imposibilă stabilirea exactă a ponderilor relative pentru fiecare factor de evaluare, autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire cel puţin ordinea descrescătoare a importanţei factorilor de evaluare care urmează să fie utilizaţi.

(2) Factorii de evaluare a ofertei, prevăzuţi la alin. (1), pot fi, alături de preţ: caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcţional, caracteristici de mediu, costuri de funcţionare, raportul cost/eficienţă, servicii post-vânzare şi asistenţă tehnică, termen de livrare sau de execuţie, alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor.

(3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza, în mod clar, în invitaţia/anunţul de participare, precum şi în documentaţia de atribuire, factorii de evaluare a ofertei cu ponderile relative ale acestora.

(4) Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în documentaţia de atribuire algoritmul de calcul sau metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi.

(5) Orice modificare şi/sau completare a factorilor de evaluare precizaţi conform alin. (3) conduce la anularea procedurii de atribuire.

OUG 34/2006 actualizată prin:

Legea 279/2011 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 7 decembrie 2011, Monitorul Oficial 872/2011;

OUG 94/2007 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 26 septembrie 2007, Monitorul Oficial 676/2007;

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 199 OUG 34/2006 Criterii de atribuire a contractului de achiziţie publică Atribuirea contractului de achiziţie publică




# Ulmean Ruxandra 29-Octombrie-2015
JURISPRUDENȚĂ RELEVANTĂ

Este nelegal factorul de evaluare prin care se punctează conformitatea ofertei cu specificaţiile din caietul de sarcini

Prin decizia atacată, Consiliul a admis în parte contestaţiile, a dispus anularea procedurii de atribuire şi a respins ca rămase fară obiect capetele de cerere privind reevaluarea ofertelor.

In fundamentarea soluţiei adoptate, Consiliul a reţinut că autoritatea contractantă a stabilit în fişa de date a achiziţiei, pentru subfactorul de evaluare a.l, punctaj pentru satisfacerea în mod corespunzător a cerinţelor caietului de sarcini. O atare măsură este în contradicţie cu dispoziţiile art. 36 alin. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, în conformitate cu care satisfacerea în mod corespunzător a cerinţelor caietului de sarcini constituie un aspect de conformitate a ofertei, şi nu un criteriu de punctaj şi, totodată, constituie o omisiune de stabilire a algoritmului de calcul pentru acest subfactor de evaluare.

Având în vedere dispoziţiile art. 14 şi art. 36 din aceeaşi hotărâre a Guvernului, Curtea a constatat că în mod întemeiat a reţinut Consiliul că autoritatea contractantă nu a stabilit în documentaţia de atribuire un algoritm de calcul obiectiv pentru factorul de evaluare „oferta

tehnică”. In conformitate cu prevederile art. 14, în cazul în care criteriul utilizat este „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, desemnarea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. Algoritmul de calcul, precum şi factorii de evaluare a ofertelor, care vor fi luaţi în considerare se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi.

Or, în fişa de date a achiziţiei, autoritatea contractantă precizează pentru oferta tehnică un punctaj total (45 puncte) şi stabileşte prin subfactorul a.l 10 puncte pentru conformitatea propunerii tehnice cu specificaţiile din caietul de sarcini. Astfel cum a reţinut şi Consiliul, satisfacerea în mod corespunzător a cerinţelor caietului de sarcini constituie un aspect de conformitate a ofertei şi, în cazul neîndeplinirii acestei cerinţe, sancţiunea este declararea ofertei ca neconformă sau inacceptabilă, astfel cum rezultă din prevederile art. 36 şi 37 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, astfel că nu poate fi avută în vedere conformitatea ofertei în cadrul etapei de evaluare a ofertelor.

în aceste condiţii este întemeiată constatarea Consiliului că autoritatea nu a stabilit în documentaţia de atribuire un algoritm de calcul obiectiv pentru factorul de evaluare „oferta tehnică”, acordând puncte pentru conformitatea ofertei, şi justă soluţia de anulare a procedurii, întrucât reevaluarea ofertelor în lipsa unui algoritm de calcul pentru acest factor nu se poate realiza fară încălcarea dispoziţiilor art. 199 alin. 3 din ordonanţă, potrivit cărora „factorii de evaluare cu ponderile relative ale acestora, algoritmul de calcul, precum şi metodologia de punctare a avantajelor trebuie să aibă legătură concretă cu specificul contractului şi, după ce au fost stabiliţi, nu se pot schimba pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire”.

Din moment ce Consiliul a reţinut nelegalitatea procedurii de atribuire, prin raportare la carenţa sesizată în privinţa algoritmului de calcul uzitat pentru factorul „oferta tehnică" şi a decis anularea procedurii pentru acest aspect, este justificată omisiunea analizării celorlalte aspecte invocate de petentă prin concluziile scrise şi respingerea ca rămase fară obiect a capetelor de contestaţie privind obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii din momentul evaluării ofertelor declarate admisibile.
Răspunde
 
# Ulmean Ruxandra 29-Octombrie-2015
JURISPRUDENȚĂ RELEVANTĂ

Clarificarea unui factor de evaluare nu constituie o modificare a lui. Factorul de evaluare „termen de plată" este legal. Prin punctarea termenului de plată autoritatea contractantă a urmărit obţinerea unei perioade de graţie pentru plata facturilor cât mai mare

Curtea apreciază că decizia Consiliului este legală, faţă de următoarele considerente:

în fişa de date a achiziţiei, cap. VII - „Criterii de atribuire” se menţionează că oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este criteriul aplicat procedurii, iar factorii de evaluare sunt propunerea financiară - 70 puncte şi termenul de plată - 30 puncte. De asemenea, este indicat algoritmul de calcul aplicat pentru stabilirea punctajului pentru fiecare factor de evaluare.

Prin clarificarea nr. 3236/23.03.2011 la documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă a precizat că, pentru factorul de evaluare „termen de plată” nu se va accepta un termen mai mic de 30 de zile (1 lună) şi niciun termen mai mare de 240 de zile (8 luni). Orice ofertă care va fi depusă cu un termen de plată a situaţiilor confirmate de către beneficiar mai mic de 30 de zile sau mai mare de 240 de zile va fi considerată neconformă.

Susţinerea petentei că această clarificare modifică metodologia de punctare pentru factorul de evaluare „termenul de plată” este nefondată, atât timp cât în fişa de date a achiziţiei nu au fost precizate termenele de plată, pentru a se considera că cele menţionate în clarificare aduc modificări termenelor stabilite prin documentaţia de atribuire.

Este vorba, de fapt, despre precizări ce nu sunt de natură să modifice algoritmul de calcul al punctajului pentru acest factor de evaluare, punctajul calculându-se şi ulterior publicării acestei clarificări tot în conformitate cu algoritmul stabilit, şi anume: pentru termenul de plată cel mai mare (P termen maxim) se acordă punctajul maxim alocat factorului de evaluare (30 de puncte), iar pentru alt termen decât cel mai mare se acordă punctajul conform formulei P termen x = P termen ofertat P termen maxim X 30 de puncte.

Apreciază petenta că prin această clarificare au fost încălcate dispoziţiile art. 199 alin. 3 din ordonanţă, care stabilesc că factorii de evaluare, cu ponderile relative ale acestora, algoritmul de calcul, precum şi metodologia de punctare a avantajelor nu se pot schimba pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire.

Aprecierea este nefondată, întrucât clarificarea nu modifică factorii de evaluare, aceştia fiind în continuare propunerea financiară (70 de puncte) şi termenul de plată (30 de puncte), fiecare având aceeaşi pondere relativă stabilită prin fişa de date a achiziţiei, nefiind modificat nici algoritmul de calcul în baza căruia se calculează punctajul pentru fiecare factor de evaluare.

Faptul că autoritatea contractantă a precizat care sunt termenul minim şi termenul maxim de plată pe care le acceptă nu înseamnă că a modificat metodologia de punctare pentru acest factor de evaluare, având în vedere că termenul maxim primeşte punctajul maxim (30 de punct) şi după apariţia clarificării, iar pentru celelalte termene punctajul se calculează conform algoritmului sus-menţionat, care a rămas neschimbat.

Cât priveşte exemplul dat în motivarea plângerii din care rezultă că, utilizând criteriul de atribuire propus de autoritatea contractantă, va câştiga ofertantul care un preţ cu 59% mai mare decât al altui ofertant, diferenţă care, în opinia pârâtei, depăşeşte orice limită a bunului simţ, Curtea a reţinut, pe de o parte, că în speţă, criteriul de atribuire nu este „preţul cel mai scăzut” pentru a avea relevanţă în atribuirea contractului de achiziţie publică doar preţul ofertat, ci criteriul este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, ce presupune stabilirea unor factori de evaluare pentru a obţine şi alte avantaje economice. Astfel, prin punctarea termenului de plată autoritatea contractantă a urmărit obţinerea unei perioade de graţie pentru plata facturilor cât mai mare.

Conform art. 15 alin. 2 şi 3 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, „(2) Atunci când stabileşte factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care:

a) nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;
b) nu reflectă un avantaj real şi evident pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv.

(3) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distor-sionarea rezultatului aplicării proccdurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect:

a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ ce poate fi punctat; sau
b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini”.

In mod corect a apreciat Consiliul că nu sunt încălcate aceste dispoziţii prin punctarea factorului de evaluare „termen de plată”, întrucât acesta permite evitarea plăţii de penalităţi sau încetarea prestării serviciilor achiziţionate din lipsa fondurilor necesare pentru plata facturilor.

Cât priveşte pretinsa încălcare a art. 15 alin. 4, conform căruia atunci când stabileşte criteriile de atribuire autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze modul în care a fost stabilită ponderea factorilor de evaluare, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei, se constată că la dosarul de achiziţie publică se află nota justificativă privind alegerea criteriului de atribuire şi stabilirea factorilor de evaluare şi a ponderii acestora în cadrul criteriului de atribuire utilizat, în care se face referire la necesitatea obţinerii celui mai bun raport calitate preţ în cadrul procedurii.

Curtea a reţinut că acest factor de evaluare a fost stabilit cu respectarea dispoziţiilor art. 199 alin. 2 şi 3 din ordonanţă, la alegerea lui autoritatea contractantă având în vedere şi faptul că fondurile disponibile pentru această procedură sunt de la bugetul local, iar obţinerea unui termen de plată îndelungat poate conduce la o gestionare mai bună a bugetului local.

Aprecierea petentei că intimata nu are dificultăţi să plătească facturi lunare de aproximativ 10.000 euro, faţă de bugetul anual de 100.000.000 de euro de care dispune, este subiectivă şi irelevantă în soluţionarea cauzei, autoritatea contractantă având obligaţia de a lua măsuri pentru gestionarea eficientă a bugetului local, printre acestea fiind şi cele prin care să evite

plata penalităţilor pentru neachitarea la termen a facturilor emise pentru serviciile al căror beneficiar este. Or, prin atribuirea contractului către un operator economic care a ofertat un preţ mai mare, dar şi un termen de plată a facturilor mai mare, autoritatea contractantă obţine un avantaj care constă în prevenirea plăţii de penalităţi sau a rezilierii contractului pentru imposibilitatea de plată a serviciilor prestate, în acest mod nefiind încălcat principiul eficienţei utilizării fondurilor publice.

Se mai susţine în plângere că Consiliul trebuia să oblige autoritatea contractantă să introducă o prevedere contractuală prin care să se precizeze că plata se va face numai la termenul de plată ofertat de operatorul economic care a prestat serviciile şi nicidecum mai devreme.

In mod corect a apreciat Consiliul că o asemenea solicitare este nefondată, având în vedere că efectuarea plăţii anterior termenului prevăzut în contract reprezintă un avantaj pentru operatorul economic, iar pentru autoritatea contractantă poate duce la prejudicierea patrimoniului, caz în care consecinţele vor fi suportate de persoanele responsabile.

Faţă de aceste considerente, Curtea a respins plângerea ca nefondată.

Comentariu

Pentru o opinie contrară a se vedea decizia civilă nr 1953 din 29 septembrie 2011 a aceleiaşi instanţe, intr-un litigiu similar purtat între aceleaşi părţi, în care s-a consemnat:

Curtea apreciază că dispoziţiile art. 199 alin. 3 din ordonanţă au fost încălcate de către autoritatea contractantă care, prin adresa nr. 3235/23.03.2011, publicată în SEAP, a precizat că pentru factorul de evaluare „termen de plată a situaţiilor confirmate de beneficiar” nu va accepta un termen mai mic de 30 zile sau mai mare de 240 zile, neîncadrarea în aceste limite determinând respingerea ofertei ca neconformă. Aceasta întrucât, prin adresa menţionată, autoritatea a modificat în mod clar metodologia de punctare şi algoritmul de calcul pentru respectivul factor de evaluare, nesupus iniţial niciunei condiţionări legate de durata sa (neîncadrarea în anumite limite nu era de natură a atrage sancţiunea neconformităţii ofertei).

Pe de altă parte, aşa cum rezultă din calculele efectuate de petentă şi necontestate de autoritatea contractantă, un ofertant ce propune un preţ cu 27% mai mare decât al altui ofertant câştigă procedura de achiziţie publică dacă termenul acceptat de plată este de 240 zile, în loc de 30 zile, iar diferenţa dintre preţul unei oferte câştigătoare, cu un termen de plată acceptat de 60 zile şi cel al ofertei aflate pe locul doi, cu un termen de plată de 30 zile, este de 14%, procent evident mai mare decât orice dobândă bancară la o lună. Aceasta înseamnă că ponderea de 20% a factorului de evaluare „ termen de plată a situaţiilor confirmate de beneficiar” determină dis torsiona rea rezultatului procedurii de atribuire, fiind încălcate astfel dispoziţiile art. 15 alin. 3 din Hotărârea Guvernului nr 925/2006, în condiţiile în care autoritatea nu a explicitat modul de stabilire a ponderii fiecărui factor de evaluare, pondere care, în raport de exemplele concrete indicate mai sus, nu este justificată de împrejurarea că finanţarea contractului de achiziţie publică este asigurată dintr-un credit bancar.

Faţă de considerentele expuse, Curtea a admis plângerea şi a modificat decizia Consiliului, în sensul admiterii contestaţiei formulată de petentă şi anulării procedurii de atribuire.
Răspunde
 
# Ulmean Ruxandra 28-Octombrie-2015
JURISPRUDENȚĂ

Factorii de evaluare nu pot fi modificaţi nici măcar de Consiliu

Prin decizia sa nr. 5033 din 29 septembrie 2010, Consiliul a admis în parte contestaţiile, astfel:

admite cu privire la solicitarea de obligare a autorităţii contractante de anulare a subfac-torului de evaluare «planul SSM şi SMM», precum şi a menţiunii «autoritatea contractantă a hotărât că ofertele cu valori mai mici cu 5% faţă de valoarea estimată vor fi descalificate ca neconforme»;

- respinge ca nefondate celelalte cereri”.

S-a dispus continuarea procedurii de atribuire cu respectarea celor precizate în motivare, în termen de 10 zile de la comunicarea deciziei.

împotriva deciziei s-a formulat plângere, în motivarea căreia petenta susţine că toate aspectele reţinute de către Consiliu sunt nelegale şi contrare prevederilor legale în materia achiziţiilor publice, fiind prima decizie cunoscută a Consiliului prin care acesta modifică factorii de evaluare. Prin soluţia pe care a pronunţat-o a încălcat prevederile art. 199 alin. (3) din ordonanţă, potrivit cărora factorii de evaluare, după ce au fost stabiliţi, nu se pot schimba pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire.

In ceea ce priveşte plângerea şi solicitarea de a se constata necesitatea anulării procedurii, Curtea le-a apreciat ca fiind fondate, întrucât, cât timp au fost anulaţi o serie de factori de evaluare (ce impuneau aplicarea unui punctaj în cadrul evaluării ofertelor), devin incidente dispoziţiile art. 199 - factorii neputând fi modificaţi, o atare situaţie atrăgând imposibilitatea luării unor măsuri de remediere şi incidenţa dispoziţiilor art. 209 alin. (1) lit. d) din ordonanţă.
Răspunde
 
# Ulmean Ruxandra 28-Octombrie-2015
JURISPRUDENȚĂ

Factorul de evaluare constând în identificarea cât mai multor situaţii de risc nu reflectă un avantaj real şi evident pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea lui

Prin anunţul de participare nr. 135782/22.05.2012, autoritatea contractantă a iniţiat procedura de achiziţie de produse pentru realizarea şi implementarea unui sistem informatic integrat din cadrul proiectului „Dezvoltarea serviciilor de E-Sănătate oferite de Spitalul Municipal F.” Tipul procedurii alese a fost licitaţie deschisă, iar criteriul de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Unul dintre factorii de evaluare a ofertelor stabiliţi de autoritate este identificarea, descrierea şi asigurarea riscurilor care pot afecta execuţia contractului şi recomandări de reducere/ eliminare a riscurilor identificate, fară a se afecta cerinţele caietului de sarcini. In mod corect Consiliul a apreciat că cerinţa privind identificarea cât mai multor situaţii de risc, pentru obţinerea punctajului maxim, este în contradicţie cu dispoziţiile art. 15 alin. 2 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, respectiv „nu reflectă un avantaj real şi evident pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv”.

Comentariu

In decizia sa nr. 1934 din 22 iunie 2006, atacata în speţa de mai sus, în legătură cu stabilirea factorului de evaluare şi modalitatea de acordare a punctajului aferent acestuia (Identificarea, descrierea şi argumentarea riscurilor care pot afecta execuţia contractului şi recomandări de reducere/eliminare a riscurilor identificate, fără a se afecta cerinţele caietului de sarcini - 3.00%), Consiliul a reţinut că factorul de evaluare în discuţie, aferent criteriului de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, nu are legătură directă cu obiectul achiziţiei, fiind, mai degrabă, pretabil unor proceduri care au ca obiect achiziţii de servicii de asistenţă tehnică/management ori proiectare, astfel că situaţia analizată vine în contradicţie cu dispoziţiile de la art. 15 alin. 2 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006.

De asemenea, modalitatea de acordare a punctelor aferente acestuia nu reflectă un avantaj real şi evident pe care l-ar obţine autoritatea contractantă din utilizarea factorului de evaluare respectiv. Fiind un contract de livrare a unui sistem intr-un termen scurt (maximum 4 luni), respectiv cu o durată relativ scurtă a derulării, eventualitatea intervenirii unor riscuri multiple este foarte redusă. Prin urmare, imaginarea cât mai multor riscuri în legătură cu derularea contractului şi, implicit, a unor soluţii de înlăturare a acestora, nu poate conduce la un avantaj evident de natură tehnică sau economică pentru autoritatea contractantă ci, mai cu seamă, la obţinerea unor informaţii lipsite de relevanţă, respectiv supoziţii ale ofertanţilor tentaţi să identifice cât mai multe posibile situaţii de risc, pentru a obţine punctajul maxim. In consecinţă, Consiliul consideră că acest aspect este contrar dispoziţiilor de la lit. b) a aceluiaşi alin. 2 al art. 15.
Răspunde