Impartirea bunurilor comune. Partaj dupa divort.

Dupa ce a deliberat in secret in Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., instanta a dat urmatoarea hotarare:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei B la data de 21.11.2012 sub numar de dosar X/2012, repartizat in mod aleatoriu prezentului complet (civil nr. 8), reclamanta B C a chemat in judecata paratul B I solicitand instantei, impartirea bunurilor comune, cu cheltuieli de judecata .

In motivarea in fapt a cererii de chemare in judecata, reclamanta a aratat ca, a la data de 06.02.1985 s-a casatorit cu paratul, iar in timpul casatoriei a dobandit un apartament. Ca urmare a certurilor si neintelegerilor aparute, in anul 2003 a introdus actiune de divort, iar la data de 06.11.2003 Judecatoria B a dispus desfacerea casatoriei din culpa paratului. De la data desfacerii casatoriei si pana in anul 2006 a locuit impreuna cu paratul, iar ulterior a fost nevoita sa-si caute o locuinta impreuna cu copii sai. In prezent, in apartament locuieste paratul. Reclamanta a sustinut ca, a achitat toate cheltuielile de intretinere.

Reclamanta a aratat ca, detine o cota de contributie de 75 % din bunul comun, iar paratul o cota de 25%.

In drept, reclamanta nu a invocat nicio dispozitie legala.

Actiunea a fost timbrata cu 3012 lei, conform art.1 si 3 din Legea nr. 146/1997 si cu timbru judiciar in valoare de 1 lei, conform art.1 si 3 alin.2 din OG nr. 32/1995.

B. Apararile formulate

Paratul a depus intampinare, calificata fata de caracterul ei, ca fiind o cerere reconventionala, prin care a aratat ca este de acord cu actiunea de partaj, insa nu este de acord cu cota solicitata de reclamanta.

Paratul a solicitat ca instanta sa stabileasca o cota de contributie de 70 % pentru el si 30 % pentru reclamanta.

In fapt, paratul a aratat ca, anterior achizitionarii apartamentului care face obiectul partajului, au mai avut un apartament situat in B, X V. Acel apartament a fost dobandit prin contract de construire RAGCL B si imprumut la CEC B. Avansul a fost achitat doar de el, din banii proprii pe care ii avea stransi inainte de casatorie aproximativ 4.000 lei, iar ratele ulterioare in marea lor parte ar fi fost achitate de el. O importanta suma de bani a achitat-o din suma obtinuta de el la disponibilizare, cand a trecut in somaj. Deoarece nu mai avea salariu, reclamanta a inceput sa-i faca reprosuri, conditii in care au hotarat sa vanda apartamentul pe care abia il avea de achitat, cumparand altul mai ieftin. Au vandut primul apartament cu aproximativ 300 milioane de lei, au cumparat actualul apartament cu 100 milioane de lei. L-a renovat, apoi cu restul de bani, si-au cumparat un chiosc metalic, un fond de marfa. Mai tarziu, au aparut dificultati materiale, a inceput sa consume alcool, iar sotia a plecat in Italia impreuna cu copii, a promovat actiune de divort.

A precizat ca, este de acord ca apartamentul sa fie atribuit reclamantei, deoarece nu are posibilitati sa achite sulta.

Pentru cererea reconventionala instanta a calculat taxa judiciara de timbru in cuantum de 831 lei.

C. Probe

Reclamanta a depus la dosar inscrisuri (filele 5-20, 86-97).

Paratul a depus la dosar inscrisuri (filele 49-53, 61-74,

A fost administrata proba cu inscrisuri, proba testimoniala cu martorii X declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar la filele indicate.

S-a efectuat expertiza tehnica in constructii, raportul de expertiza fiind depus la dosar la filele 110-118, raspunsul la obiectiuni fiind depus la dosar la filele 127-128.

 

II. Solutia instantei

Dupa analizarea materialului probator din dosar, instanta a retinut urmatoarele:

A. In fapt, prin sentinta civila nr. X/06.11.2003 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. X/189/2003 s-a dispus desfacerea casatoriei incheiata intre reclamanta B C si paratul B I, din culpa paratului.

Reclamanta B C a investit instanta cu o cerere de partaj a bunurilor dobandite in timpul casatoriei cu paratul, precizand ca, din masa partajabila face parte un apartament situat in B, str. X

B. In drept, potrivit art. 66 alin. 2 din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.

Potrivit art. 669 C. civ. incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand, afara de cazul in care partajul este suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca.

Art. 670 C. civ. decreteaza ca, partajul poate fi facut prin buna invoiala sau prin hotarare judecatoreasca, in conditiile legii.

Conform art. 676 C. civ. partajul se va face in natura, proportional cu cota parte a fiecarui proprietar (alin. 1). Daca bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura, partajul se va face in unul dintre urmatoarele moduri: prin atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia sau mai multor coproprietari, la cererea acestora; prin vanzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la licitatie publica, in conditiile legii, si distribuirea pretului catre coproprietari proportional cu cota parte a fiecaruia dintre ei.

Art. 339 din Codul civil prevede ca, bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt de la data dobandiri lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor.

Articolul 6735 alin. 1 C.pr.civ. are urmatorul enunt: daca partile nu se invoiesc, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii.

C. Concluzia instantiei: Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza intemeiata in parte actiunea cu care a fost investita si in parte cererea reconventionala pentru urmatoarele considerente:

Intrucat intre parti nu s-a realizat o invoiala cu privire la imparteala masei partajabile, instanta apreciaza aplicabile dispozitiile art. 6735 Cod procedura civila, urmand sa stabileasca bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietari a partilor, cota-parte ce se cuvine fiecaruia.

Privitor la calitatea bunului supus impartelii de a fi comun sau nu, instanta va avea in vedere ca, partile nu contesta calitatea de bun comun a imobilul invocat ca facand parte din masa partajabila – un apartament situat in B, X. V.

Pe de alta parte, paratul a fost de acord cu componenta masei de impartit.

Prin urmare, din materialul probator administrat in cauza coroborat cu recunoasterile partilor, rezulta ca, partile au dobandit in timpul casatoriei, cu titlu de bun comun apartamentul situat in B, str. X, astfel cum a fost identificat, descris si evaluat in raportul de expertiza G V, imobil dobandit prin contractul de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 5276 din 17.12.2002.

In ceea ce priveste contributia la dobandirea bunului comun, instanta constata ca, reclamanta B C sustine ca, a contribuit la dobandirea masei partajabile in proportie de 75 %, iar paratul cu 25 %, sustinere contestata de parat, care a aratat ca, contributia sa este de 70 %, iar a reclamantei de 30 %.

Instanta retine ca, pentru determinarea cotelor cuvenite fiecarui sot, criteriul fundamental este acela al contributiei efective, ceea ce este de stabilit fiind aportul fiecarui sot la obtinerea comunitatii si nu a fiecarui bun in parte, iar cotele de contributie stabilite se stabilesc o singura data, raportat la intreaga masa partajabila si nu a fiecarui bun in parte.

Este de retinut ca aceste cote de contributie se determina in functie de aportul de ordin material la achizitionarea bunurilor comune - indicate de nivelul veniturilor fiecaruia dintre soti, dar si pentru conservarea acestora, precum si munca prestata in gospodarie si cea depusa pentru cresterea copiilor.

Se tinea seama de orice alte imprejurari de natura sa evidentieze contributia sporita a unuia dintre soti sau o contributie mai scazuta a altuia.

Referitor la aportul de ordin material, din probele administrate in cauza rezulta ca, in perioada casatoriei, 06.02.1985- 6.11.2003, partile au obtinut venituri din munca.

Reclamanta a fost angajata in perioada 1982 - iulie 1999 cand, pentru o perioada, respectiv pana in aprI 2001 reclamanta a fost somer. De la aceasta data, reclamanta a lucrat ca vanzatoare, pana in luna noiembrie 2002. Din luna martie 2003 a beneficiat de indemnizatie de somaj.

Paratul a fost angajat atat inainte de casatorie - anul 1975-1985, cat si de la incheierea casatoriei in anul 1985 pana in decembrie 1997. De la aceasta data pana in mai 2000 paratul a fost somer. Paratul a fost reangajat in munca, lucrand pana in luna noiembrie 2002- data la care si-a incetat activitatea devenind somer pana la momentul divortului (6.11.2003).

Astfel, veniturile partile au avut un caracter de stabilitate, venitul paratului fiind superior venitului realizat de reclamanta, diferentele variind intre 30% - 43 % - reclamanta si 70%- 57% - paratul.

Prin contractul de vanzare cumparare nr. 2821/1991 (fila 63) partile au cumparat o locuinta situata in str. Republicii, X,713 lei. Conform contractului, pretul locuintei a fost achitat printr-un avans in cuantum de 40.171 lei, iar restul de 361.542 lei prin imprumut-potrivit contratului depus la dosar la fila 73, cu termen de plata de 25 de ani.

Potrivit declaratiei martorei X - fila 122, avansul pentru apartament a fost achitat cu economiile paratului (10% din pret). In luna ianuarie 1998, ipoteca instituita asupra apartamentului a fost radiata, ca urmarea a achitarii imprumutului - asa cum rezulta din inscrisul depus la dosar la fila 64. Cu privire la acest aspect, instanta retine ca, martora X a declarat ca, ratele au fost achitate cu banii obtinuti prin ordonanta de urgenta de parat, ca urmare a disponibilizarii, imprejurare care nu a fost contestata de reclamanta si care se prezuma din mentiunile specificate in cartea de munca a paratului (pozitia 49-fila 66).

Din declaratia martorilor audiati in cauza rezulta ca, in jurul anului 2002 partile au vandut apartamentul din B, sX, au cumparat apartamentul care face parte din masa partajabila de pe X, iar cu restul de bani au infiintat o firma (asociatie familiala), au cumparat o masina si un stoc de marfa.

Din declaratia martorei X - fila 122, rezulta ca, de asociatia familiala se ocupa reclamanta.

Martora X a declarat ca cel de-al doilea apartament a fost renovat, paratul ocupandu-se cu renovarea apartamentului.

Avand in vedere aceste aspecte, se observa ca paratul a avut o contributie mai mare referitor strict la veniturile partilor.

Insa, instanta retine ca, munca femeii in gospodarie si pentru cresterea si educarea copiilor constituie o componenta a contributiei la dobandirea bunurilor comune, urmand a fi apreciata in ansamblul probelor administrate pentru aportul fiecarui sot.

Instanta constata ca, din casatoria partilor au rezultat doi copii, A,L. Din declaratia martorei X rezulta ca, reclamanta se ocupa de menajul casei, gatea, a crescut copii. Din sentinta civila nr. 2653 din 06.11.2003 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. 3610/2003 - dosarul de divort, rezulta ca, un motiv de divort al partilor a fost acela ca, paratul nu a contribuit in niciun fel la intretinerea celor doi minori. Se constata ca, in perioada casatoriei, reclamanta a realizat si venituri in munca, iar munca in gospodarie si cresterea minorilor, munca deloc neglijabila, creste considerabil cota reclamantei, echivaland-o, cu cea a paratului, chiar daca a realizat venituri mai mici.

In plus, asa cum s-a retinut in considerentele teoretice mentionate, instanta va avea in vedere la stabilirea contributiei sotilor si acele imprejurari de natura sa evidentieze contributia sporita a unuia dintre soti sau o contributie mai scazuta a altuia.

In acest sens, potrivit principiului echitatii, instanta are in vedere ca, cota parte a sotilor depinde nu atat de marimea veniturilor din munca, ci de contributia sotilor cu aceste venituri, munca lor sau alte mijloace la dobandirea, dar si la conservarea bunurilor comune. In cazul in care veniturile din munca sunt risipite, fiind cheltuite in afara sarcinilor casatoriei se va determina o contributie mai mica a acelui sot la dobandirea bunurilor comune. Se va tine seama de masura in care fiecare a suportat sarcinile casatoriei de imprejurarea ca un sot a fost intr-o situatie speciala in timpul casatoriei sau a irosit veniturile pe care le realiza.

Prin sentinta civila nr. 2653 din 06.11.2003 pronuntata de Judecatoria B in Dosarul nr. 3610/2003, instanta a retinut cu autoritate de lucru judecat ca, relatiile dintre cei doi soti s-au deteriorat pe fondul consumului de alcool, in cantitati foarte mari, din partea paratului. Din cauza consumului de alcool, paratul a fost internat de mai multe ori pentru dezalcoolizare. Asa cum s-a mentionat, paratul nu a contribuit la intretinerea celor doi minori, banii castigati fiind folositi doar in interesul sau.

Aceste aspecte au fost confirmate intr-o oarecare masura de martorii audiati in cauza. X –fila 122 a declarat ca paratul are o problema cu alcoolul din anul 2000, de dinainte de a divorta, precizand ca paratul nu a avut probleme cu alcoolul inainte de somaj. Acest aspect este contrazis de declaratia martorei X –fila 98 care a relatat ca, in timpul casatoriei, reclamanta se plangea ca nu-i ajung banii, ca paratul consuma bauturi alcoolice si fuma. Fata de considerentele intrate in putere de lucru judecat a sentintei civile de divort, instanta apreciaza ca, problemele cu alcoolul ale paratului si diminuarea veniturile famI in scopul satisfacerii acestei probleme, au avut un caracter de durata. De asemenea, instanta mai observa din actele medicale depuse la dosar (filele 49-53) ca, in anul 1996- 1997 -2000, paratul a avut probleme de sanatate – fiind diagnosticat cu ,,depresie reactiva", a suferit diverse internari in spital, aspect care implica cheltuirea veniturilor famIi.

Nu in ultimul rand, instanta retine din sustinerile partilor coroborate cu raportul de expertiza ca, apartamentul se afla in stare fizica de uzura, este debransat de la utilitatile necesare, respectiv de la energia electrica, apa curenta si gaze. Paratul a fost cel care a locuit in apartamentul bun comun al sotilor, iar acesta nu si-a adus contributia pentru conservarea bunului comun.

Fata de considerentele mai sus aratate, instanta apreciaza ca reclamanta a avut o contributie mai mare, dar nu in cuantumul specificat prin cererea de chemare in judecata, motiv pentru care, va retine o cota de 65% in favoarea reclamantei si o cota de 35% in favoarea paratului.

Instanta nu a retinut cota solicitata de reclamanta, avand in vedere si imprejurarea ca, platile efectuate de reclamanta pentru achitarea datoriilor apartamentului, dupa ramanerea irevocabila a hotararii de divort, nu este de natura sa-i confere o cota de contributie majoritara, ci un drept de creanta.

Fata de cele aratate, vazand dispozitiile art. 6731 C.proc.civ., instanta va dispune iesirea partilor din indiviziune in privinta bunului aflat in masa partajabila.

La impartirea sau atribuirea bunului, instanta va avea in vedere cota de contributie retinuta, optiunile partilor, domiciliul acestora, natura bunurilor si faptul ca partajul se efectueaza de regula, in natura, criterii prevazute de legiuitor in art. 6739 C.proc.civ.

Potrivit raportului de expertiza (fila 113) imobilul este amplasat la etajul I, din punct de vedere functional apartamentul este compus din trei camere (camera de zi si doua dormitoare) plus bucatarie, baie si holuri de circulatie, avand in total o suprafata utila de 50,33 m.p la care se adauga suprafata utila echivalenta a balconului - in total suprafata utila a apartamentului inclusiv balcon a fost identificata la suprafata de 51,03 m.p., in valoare de 82 232 lei. Desi partile au avut obiectii cu privire la suprafata apartamentului avuta in vedere de expert, instanta considera aprecierea expertului corecta, intrucat din contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 5276 din 17.12.2002 rezulta ca, partile au cumparat apartamentul cu o suprafata utila de 50,01 m.p., apartamentul fiind prevazut si cu un balcon cu suprafata de 2,02 m.p din act.

Intrucat prin contractul de vanzare cumparare s-a transmis partilor, in proprietate si nu in folosinta, terenul aferent in cota indiviza cu suprafata de 12,51 m.p., instanta va retine si valoarea acestuia, insa valoarea indicata in act si nu cea real masurata.

Avand in vedere optiunea reclamantei de a i se atribui imobilul, optiune cu care paratul a fost de acord, cota de contributie a acesteia, instanta va atribui reclamantei in deplina proprietate imobilul situat in B, X. V cu valoarea de 85.360 lei.

Avand in vedere drepturile valorice ale partilor, valoarea masei partajabile, astfel cum a fost retinuta, instanta va obliga reclamanta B C sa plateasca paratului B I suma de 29.876 lei, cu titlu de sulta, stabilind in temeiul dispozitiilor art. 67310 alin. 4 C.proc.civ., un termen de plata de pana la 6 luni de la ramanerea irevocabila a hotararii.

Fata de considerentele de fapt si de drept mai sus mentionate, intrucat cotele stabilite de instanta sunt altele decat cotele solicitate de parti, instanta va admite in parte atat cererea principala, cat si cererea reconventionala, formulate in cauza.

In ceea ce priveste ajutorul public judiciar

Prin incheierea din data de 13.03.2012 (fila 56), paratul a beneficiat de ajutor public judiciar in forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, in cuantum de 831 lei, aferenta cererii reconventionale, fiind virata din fondurile statului.

Instanta retine ca, O.U.G. 51/2008 stabileste reguli de acordare a ajutorului public judiciar, dar si obligatii ce revin partilor in proces de a le rambursa statului, in anumite conditii.

Potrivit art. 50 indice 2 din O.U.G. 51/2008, in situatia in care, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, beneficiarul ajutorului public judiciar dobandeste bunuri sau drepturi de creanta a caror valoare, respectiv cuantum, depaseste de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat sa restituie ajutorul public.

Avand in vedere valoarea lotului atribuit paratului (29.876 lei), vazand valoarea ajutorului public judiciar de care a beneficiat paratul (831 lei), instanta a apreciaza ca situatia paratului, se incadreaza in ipoteza prevazuta de art. 50 indice 2 O.U.G. 51/2008, motiv pentru care, va obliga ca, dupa ramanerea irevocabila a hotararii, paratul sa plateasca statului suma de 831 lei, reprezentand ajutorul public judiciar de care a beneficiat.

In acest sens copie de pe hotarare va fi comunicata Administratiei Finantelor Publice B, pentru executarea obligatiei de plata potrivit art. 21 indice 2 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Asupra cheltuielilor de judecata

Pentru solutionarea acestui capat de cerere instanta are in vedere dispozitiile art. 277 C.proc. civ. care prevad ca, in situatia in care sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plateasca cheltuieli de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit interesului ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei.

Reclamanta a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 4912 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru, timbrul judiciar, onorariu expert si onorariu avocat, astfel: 3012 lei lei taxa judiciara de timbru - conform chitantei seria VSBD nr. 62709 (151) din 07.11.2011, chitanta seria VSBD nr. 94825 (183) din 06.03.2012, chitanta seria VSBD nr. 100638 (71) din 20.03.2012, onorariu expert in cuantum de 900 lei - conform chitantei nr. 2917023/1 si chitantei nr. 2979227/1 si onorariu avocat in cuantum de 1.000 lei- conform chitantei seria AVP nr. 072 din 17.06.2012.

Paratul a efectuat cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru si onorariu avocat.

In ceea ce priveste taxa judiciara de timbru, instanta a considerat suma de bani pe care paratul o are de rambursat statului ca urmare a acordarii ajutorului public judiciar de care a beneficiat, ca fiind facute de parat, intrucat obligatia de plata a fost stabilita in sarcina sa, iar in caz de neexecutare, paratul va fi executat de organele fiscale competente.

In ceea ce priveste onorariu aparatorului ales, instanta constata ca paratul a depus la dosar, chitantele seria VS CIA nr. 0000780 din 12.01.2012, chitanta seria VS CIA nr. 0000784 din 23.01.2012, chitanta seria VS CIA nr. 0000824 din 07.05.2012, chitanta seria VS CIA nr. 0000849 din 12.07.2012 in cuantum total de 1600 lei, in masura in care, fiind fara venituri nu a solicitat ajutor public judiciar.

Instanta va retine si dispozitiile art. 274 alin. 2 C.proc. civ. care prevad ca judecatorii au dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau de munca indeplinita de avocat. Asa cum a retinut si Curtea Europeana a drepturilor Omului (in cauza Costin impotriva Romaniei - Hotararea din 26.05.2005, cauza Johanna Huber impotriva Romaniei - Hotararea din 21.02.2008), cheltuielile efectuate trebuie sa fie necesare si efectuate real in limita unui cuantum rezonabil.

Din dovezile existente la dosar se constata ca munca aparatorul ales al paratului este similara aparatorului ales al reclamantei si a constat in intocmirea de acte procedurale si reprezentare la termenele de judecata acordate. Mai mult, aparatorul partii reclamantei a formulat obiectiuni la expertiza, insa aparatorul paratului, cererea de ajutor public judiciar si concluzii scrise.

In raport de acestea, de valoarea obiectului cauzei - in masa succesorala a fost inclus un singur bun si complexitatea cauzei, instanta apreciaza ca, numai suma de 1100 lei poate fi considerata o cheltuiala rezonabila, care poate fi inclusa in cuantumul cheltuielilor de judecata suportat de ambele parti in functie de cota stabilita de instanta.

Instanta mai retine ca prin cenzurarea onorariului, instanta nu intervine in raportul juridic existent intre client si avocatul sau (contract care isi va produce pe deplin efectele intre parti), ci doar apreciaza in ce masura onorariul stabilit trebuie suportat de catre partea adversa.

Rezulta asadar ca, partile au efectuat in total cheltuieli de judecata in cuantum total de 6843 lei (4912 lei + 1931 lei).

Intrucat partile sunt obligate sa suporte cheltuielile de judecata proportional cu cota parte care li se cuvin e (4448 lei-reclamanta si 2395 lei paratul), luand considerarea solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, instanta, urmeaza sa oblige pe paratul B I sa ramburseze reclamantei suma de 464 lei reprezentand cheltuieli de judecata.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Impartirea bunurilor comune. Partaj dupa divort.

Comentarii despre Impartirea bunurilor comune. Partaj dupa divort.