Reconstituirea dreptului de proprietate Reconstituiri (fapte, acte, drepturi)

Civil – reconstituirea dreptului de proprietate

Sentinţa civilă nr. 186/07.02.2013

Dosar nr. 1834/316/2012

Asupra cauzei civile de faţă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T.B sub nr. 1834/316/2012, la data de 16.10.2012,

reclamanta M A a chemat în judecată pe pârâtele Comuna V reprezentată prin primar, Comisia locală V

pentru aplicarea legilor fondului funciar, Instituţia Prefectului judeţului G reprezentată prin prefect şi

Comisia judeţeană G pentru aplicarea Legilor fondului funciar solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o

va pronunţa să dispună reconstituirea dreptului de proprietate al defunctului S V asupra suprafeţei de

41,41 ha teren şi eliberarea titlului de proprietate în conformitate cu Legea 18/1991, Legea nr. 1/2000 şi

legile proprietăţii, pe vechile amplasamente pe raza comunei V, judeţul G.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că este soţia defunctului T E care a fost nepotul lui S

V şi fiul lui T H.

Defunctul său soţ a depus la Primăria V, judeţul G, cererea înregistrată sub nr. 238/24.03.1998

prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după bunicul său S V, în conformitate cu art. 9

alin. 3 din Legea nr. 18/1991.

În cererea formulată, T E a arătat că este nepotul lui S V anexând copiile necesare ( certificat

de naştere S V, certificat de căsătorie ce atestă căsătoria dintre S V şi M R, certificate de deces S V şi

M R).

A precizat reclamanta că din căsătoria lui S V şi M R au rezultat mai mulţi copii, printre care şi

S H (mama defunctului său soţ) care, după decesul autorilor săi a devenit unica moştenitoare conform

certificatului de moştenitor nr. ….6.08.1975 al Notariatului de Stat al Judecătoriei G.

La data de 01.03.1976 T H a vândut numiţilor M S şi R casa de locuit dobândită în proprietate

de S V conform actului de unică vânzare nr. …./11.06.1921.

T H a decedat la data de 17.01.1993 iar unicul său fiu T E a solicitat Primăriei V reconstituirea

dreptului de proprietate după bunicul său S V.

A mai arătat reclamanta că o altă fiică a defuncţilor S V şi S R este S E devenită după

căsătorie D E care, în anul 1994, conform actului din 11.04.1994, l-a împuternicit pe N I să lucreze

terenul ce fusese cumpărat de S V conform actului de unică vânzare nr. …../11.06.1921.

De asemenea, a arătat că în calitate de soţie supravieţuitoare a lui T E decedată la data de

19.11.2010, a făcut demersuri în vederea reconstituirii dreptului de proprietate şi a primit răspuns de la

Direcţia Judeţeană G a arhivelor naţionale că S V avea o suprafaţă de 26,66 ha şi cum era rectificat la

cotele de colectare la grâu de la Serviciul Judeţean G al arhivelor naţionale.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a solicitat proba cu acte, martori şi interogatorii.

În drept, şi-a întemeiat acţiunea pe disp. Legii 18/1991, Legii 1/2000 şi ale Legii nr. 247/2005.

Reclamanta a depus în copie la dosarul cauzei adresa nr. 238/24.03.1998 emisă de Consiliul

local V, acte de stare civilă, act de unică vânzare transcris sub nr. …../11.06.1921, certificate deces,

adresa nr. 4209/08.10.2012 a Primăriei V, certificat moştenitor nr. …. august 1975, chitanţă sub

semnătură privată încheiată la data de 1 martie 1976, adresa înaintată de D (S) E la data de 11 aprilie

1994, extras din „tabloul de agricultori care au terenuri arabile sau transferate în arabil de la 10 hectare

în sus în comuna C, anul 1948 privind pe V N. S, extras din „Situaţia locuitorilor din comuna C cărora li

s-au rectificat cotele de colectare la grâu din anul 1948 privind pe S N. V”.

Pârâtele, legal citate, nu au formulat întâmpinare.

Urmare solicitării instanţei, Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar V a înaintat :

adresa nr. 238/24.03.1998 a Primăriei V, anexa 56 la legea nr. 1/2000, adresa nr. 1997/18.05.2000 a

Primăriei V, cererile nr. 495/29.02.2012 şi nr. 3912/18.09.2012 formulate de reclamanta M A, adresa nr.

499/18.09.2012.

La termenul de judecată din 22 noiembrie 2012, reclamanta – prin apărător – a depus la dosar

acte medicale în dovedirea problemelor de sănătate ale defunctului T E.

La solicitarea reclamantei au fost audiaţi martorii C Z, M S şi T V.

Examinând acte şi lucrările dosarului instanţa constată că acţiunea este nefondată pentru

următoarele considerente :

Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată, de dispoziţiile privind reconstituirea

beneficiază membri cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li

s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi moştenitorii acestora. De asemenea, conform

art. 11 alin. 1 din aceeaşi lege, suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie, şi deci supusă

reconstituirii, este cea care rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de

înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în

lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori. Aliniatul 3 al articolului 11 din acelaşi

act normativ prevede că stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei deţinute de

cooperativa agricolă de producţie la 1 ianuarie 1990, înscrisă în registrul de evidenţă a cadastrului

funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă

până la data intrării în vigoare a legii.

Tot sub aspect probator, conform art. 6 alin. 12 din Legea nr. 1/2000 „ Consemnările efectuate

între anii 1945 şi 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de

producţie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoţite de

titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate”.

În speţă, T E – soţul reclamantei – decedat la data de 19.11.2010, prin cererea adresată

Comisiei local V înregistrată sub nr. 238/24.10.1998 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate

asupra suprafeţei de 36,41 ha teren agricol şi 2 ha pădure de la bunicul său S N. V.

De asemenea, prin cererea înregistrată sub nr. 239/24.03.1998, a solicitat reconstituirea

dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 5 ha teren agricol de la mama sa T O.

Urmare cererilor susmenţionate, Comisia locală a comunicat numitului T Ecă este necesar să

solicite Direcţiei Judeţene G a arhivelor naţionale „ circuitul civil al terenului” deoarece nu figurează în

registrul agricol începând cu anul 1948.

În baza cererii formulate de reclamanta M A şi înregistrată sub nr. 499/4.07.2012 la Direcţia

Judeţeană G a Arhivelor Naţionale s-au eliberat acesteia extrase xerox legalizate după „ Situaţia loturilor

din comuna C cărora li s-au rectificat cotele de colectare la grâu” din anul 1948 privind pe S N. V şi

după „Tabelul de agricultori care au terenuri arabile sau transferate în arabil de la 10 hectare în sus în

comuna C judeţul C, anul 1948, privind pe V N. S.

Din adeverinţa nr. 4209/08.10.2012 emisă de Primăria V rezultă că defunctul S V figura înscris

în registrul agricol în anii 1948 – 1950 cu 41,40 ha teren agricol din care : 32,66 ha teren arabil, 0,50 ha

teren neproductiv, 2 ha pădure, 1,25 ha vie, 5 ha păşune. Potrivit menţiunilor din registrul agricol,

suprafaţa de teren a fost diminuată pe parcursul anilor iar în anii 1956 – 1957 acesta figura cu 0,16 ha

din care 0,10 ha curţi construcţii şi 0.06 ha teren arabil.

Din actul de proprietate depus de reclamantă rezultă că defunctul S V a dobândit în proprietate

o casă de locuit şi hambar în vatra satului întindere de 16 prăjini (act de unică vânzare transcris sub nr.

2267/11.06.1921 la Tribunalul C).

Imobilul a fost moştenit de T H conform certificatului de moştenitor nr. …/6 august 1975 şi

înstrăinat de aceasta la data de 1 martie 1976 în baza unui act sub semnătură privată intitulat „chitanţă”.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă că defunctul SV a avut în proprietate teren

arabil, vie şi pădure iar în sat a avut casă şi teren care au fost vândute.

Martorul T V a arătat că defunctul S V „ a dat la stat aproximativ 20 hectare teren iar cele 2

hectare pădure au fost naţionalizate în anul 1957”.

Declaraţia martorului T V nu poate fi reţinută de instanţă întrucât nu se coroborează cu

evidenţele Primăriei V din care rezultă că în perioada 1956 – 1957 S V figura în registrul agricol doar cu

0,16 ha teren.

Martorii C Z şi M S au declarat că nu cunosc circuitul civil al terenurilor situate în extravilan

deţinute în proprietate de S V, aceştia arătând doar că terenul intravilan şi casa au fost vândute.

Faptul că în registrul agricol din anii 1948 – 1950, defunctul S V figura cu suprafaţa de 41,41 ha

teren agricol nu justifică reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestei suprafeţe în condiţiile în

care în registrul agricol din anii 1956 – 1957 acesta figura doar cu suprafaţa de 0,16 hectare teren,

având prioritate menţiunile din registrul agricol cu dată mai recentă care reflectă modificările intervenite

în patrimoniul defunctului.

Regimul juridic al registrului agricol este reglementat prin OG nr. 28/2008 privind registrul

agricol. Potrivit art. 3 din acest act normativ „ registrul agricol constituie documentul oficial de evidenţă

primară unitară, în care se înscriu date cu privire la gospodăriile populaţiei şi la societăţile/asociaţiile

agricole, precum şi la orice alte persoane fizice şi/sau juridice care au teren în proprietate/folosinţă

şi/sau animale (….)”.

Rezultă că registrul agricol este un înscris autentic . Însă, întrucât înscrierea datelor în acest

document se face pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a capului gospodăriei (potrivit art. 8 alin. 1

din OG nr. 28/2008), agentul instrumentator nefăcând constatări ex propriis sensibus, acest înscris face

dovada până la proba contrară.

Cum reclamanta nu a făcut dovada contrară a menţiunilor din registrul agricol al anilor 1956 –

1957 şi nu a depus înscrisuri doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului anterior

momentului în care a avut loc colectivizarea, nu a demonstrat că terenurile solicitate ar fi intrat în orice

mod în patrimoniul cooperativei agricole de producţie, instanţa constată că nu este îndreptăţită la

reconstituirea dreptului de proprietate.

În ceea ce priveşte suprafaţa de 0,16 ha teren din care 0,10 ha curţi construcţii iar 0,06 ha arabil

cu care defunctul S V figura în registrul agricol din anii 1956 – 1956, aferentă casei de locuit dobândită

prin actul de unică vânzare transcris sub nr. 2267/11.06.1921 la Tribunalul C, instanţa constată că

acesta a fost înstrăinat de T H în anul 1976, prin înscris sub semnătură privată intitulat „chitanţă”.

Faţă de cele ce preced, instanţa va respinge acţiunea ca nefondată.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Reconstituirea dreptului de proprietate Reconstituiri (fapte, acte, drepturi)

Comentarii despre Reconstituirea dreptului de proprietate Reconstituiri (fapte, acte, drepturi)