ICCJ. Decizia nr. 21/2013. SECŢIA A II-A CIVILĂ

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA A II-A CIVILĂ

Decizia nr. 21/2013

Dosar nr. 29070/3/2010

Şedinţa publică de la 15 ianuarie 2013

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială sub nr. 29070/3/2010 din 15 iunie 2010, reclamanta SC B.T.T. SA Bucureşti, a chemat în judecată pe pârâtul Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, solicitând obligarea acestuia la îndreptarea erorilor cu privire la datele înregistrate în evidenţele sale, respectiv reînscrierea administratorului B.V., în baza de date de la numirea sa şi până la data adoptării Hotărârii A.G.A. nr. 9 din 7 aprilie 2010, prin care s-a aprobat revocarea acestuia din calitatea de administrator şi publicarea hotărârii menţionate în M. Of..

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1073 C. civ., art. 29 lit. x) şi y) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi a Oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale din 5 februarie 2010, aprobat prin H.G. nr. 83/2010; art. 194 din Norma Metodologică a Ministerului Justiţiei din 10 octombrie 2008, privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor, aprobată prin Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 2594/2008; art. 111 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale; art. 11.2 lit. b) din Actul Constitutiv al SC B.T.T. SA, reactualizat la data de 25 ianuarie 2010 şi înregistrat la SC B.T.T. SA din 25 ianuarie 2010, precum şi pe dispoziţiile celorlalte acte menţionate în prezenta acţiune.

Oficiului Naţional al Registrului Comerţului prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti a formulat întâmpinare prin care a precizat că, din datele computerizate, înregistrate în registrul comerţului reiese că, prin rezoluţia din 10 martie 2010, persoana desemnată a admis cererea înregistrată din 8 martie 2010 şi a dispus înregistrarea în registrul comerţului a menţiunii având ca obiect, printre altele, revocarea din calitatea de administrator a domnului B.V. şi numirea acestuia în calitate de director juridic la SC B.T.T. SA, în baza Deciziei consiliului de administraţie din 24 februarie 2010.

Intimatul a precizat că, în art. 2 şi 3 din Decizia consiliului de administraţie din 24 februarie 2010 a SC B.T.T. SA se prevede că, membrii Consiliului de administraţie au decis, ca începând cu data de 1 martie 2010, domnul B.V. să ocupe funcţia de director juridic în cadrul SC B.T.T. SA, urmând a-i fi retrase acestuia toate calităţile deţinute ca urmare a mandatarii de către Consiliul de administraţie al SC B.T.T. SA, şi că în prezent acesta figurează înregistrat în calitate de persoană împuternicită - director juridic.

Prin sentinţa comercială nr. 5298 din 29 aprilie 2011 Tribunalul Bucureşti, secţia a Vl-a comercială, a respins cererea formulată de reclamanta SC B.T.T. SA Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul a reţinut că, prin cererea cu care a fost investit, reclamanta SC B.T.T. SA a solicitat obligarea pârâtului Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti la îndreptarea erorilor cu privire la datele înregistrate în registrul comerţului, respectiv înscrierea în baza de date a persoanei împuternicite, B.V., începând cu data înregistrării acestuia până la data adoptării Hotărârii A.G.A. nr. 9 din 7 aprilie 2010, prin care a fost aprobată revocarea sa din calitatea de administrator al SC B.T.T. SA, cât şi obligarea pârâtului la înregistrarea în registrul comerţului a Hotărârii A.G.A. nr. 9 din 7 aprilie 2010 şi publicarea acesteia în M. Of..

În conformitate cu prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 116/2009 privind instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului, prin derogare de la prevederile Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile celorlalte acte normative incidente, competenta de soluţionare a cererilor de înregistrare în registrul comerţului şi, după caz, a altor cereri aflate în competenţa de soluţionare a judecătorului delegat aparţine, până la reglementarea activităţii de înregistrare în registrul comerţului efectuată de registratorii comerciali, directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoanei ori persoanelor desemnate de către directorul general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Faţă de aceste prevederi legale, atât competenţa de soluţionare a cererilor de înregistrare, cât şi cea privind soluţionarea cererilor de îndreptare a erorilor cu privire la datele înregistrate în registrul comerţului, aparţine directorului Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi/sau persoanelor desemnate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Procedura de soluţionare este cea prevăzută de art. 6 şi 7 din acelaşi act normativ, împotriva rezoluţiilor pronunţate, părţile sau orice alte persoane interesate, putând formula plângere.

Atribuţiile reglementate de art. 29 din H.G. nr. 83/2010, stabilite în sarcina oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, trebuie exercitate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 26/1990 şi Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2594/C/2008, prevederile legale neinstituind posibilitatea formulării unei cereri direct în instanţă, fără ca în prealabil să fie parcursă procedura prevăzută de O.U.G. nr. 116/2009 sau cea prevăzută de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de acest act normativ.

Împotriva acestei soluţii, în termen legal, a declarat apel reclamanta SC B.T.T. SA Bucureşti.

Prin decizia civilă nr. 568 din 14 decembrie 2012 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, a respins apelul declarat de reclamanta SC B.T.T. SA Bucureşti, împotriva sentinţei comerciale nr. 5298 din 29 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a Vl-a comercială, ca nefondat.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate de apelantă şi faţă de probele administrate în cauză, curtea a constatat că acesta nu este întemeiat, reţinând că prima instanţă a făcut o corectă apreciere a probatoriului administrat în cauză, precum şi a dispoziţiilor legale incidente, astfel încât, faţă de toate aceste considerente, în temeiul art. 296 C. proc. civ., constatând că nici una din criticile aduse sentinţei nu poate fi reţinută, a respins apelul ca nefondat.

Împotriva deciziei civile nr. 568 din 14 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, a formulat recurs reclamanta SC B.T.T. SA Bucureşti, întemeiat în drept pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegaiitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul admiterii apelului şi respectiv a cererii sale.

În criticile formulate, după o prezentare amănunţită a situaţiei de fapt, recurenta reclamantă a susţinut în esenţă următoarele:

Că, deşi, a solicitat înregistrarea în registrul comerţului a Hotărârilor A.G.A. nr. 7-12 din 7 aprilie 2010, acestea nu au fost înregistrate, fiind returnate cu observaţia că există neconcordanţă între persoanele împuternicite (administratori şi directori) între baza de date a registrului comerţului şi menţiunile cu privire la aceştia din Hotărârea A.G.A. nr. 9 şi 10/2010 (conform formularului FOI - Foaie de observaţii înregistrare din 14 aprilie 2010), în speţă fiind vorba de faptul că, în baza de date a registrului comerţului, dl. B.V. nu mai deţine calitatea de administrator încă din luna martie 2010, astfel încât nu există o rezoluţie împotriva căreia să fi putut formula plângere, în sensul arătat de instanţa de fond.

Recurenta a arătat că, prin adresele înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti din 15 aprilie 2010 şi aprilie 2010, a solicitat îndreptarea erorii materiale din baza de date a acestuia, privind înregistrarea persoanelor împuternicite, în speţă a d-lui B.V., conform deciziei din 24 februarie 2010 a Consiliului de administraţie, de încetare a calităţii de administrator, urmare încetării contractului de mandat, a fost soluţionată prin rezoluţia din 10 martie 2010; ca atare, nici cererile de îndreptare a erorii materiale nu au fost soluţionate printr-o rezoluţie, pentru a putea formula plângere, în sensul arătat de instanţa de fond.

Recurenta a mai susţinut că, fată de această situaţie, a fost în imposibilitate de a parcurge procedura prevăzută de O.U.G. nr. 116/2009, în lipsa vreunei rezoluţii împotriva căreia să poată formula plângere, iar în ceea ce priveşte procedura prevăzută de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, consideră că aceasta nu este aplicabilă, în condiţiile în care actele emise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului nu îmbracă forma actelor administrative prevăzute de această lege.

Analizând decizia civilă nr. 568 din 14 decembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, în raport de criticile formulate, temeiurile de drept invocate, ţinând cont de limitele controlului de legalitate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta SC B.T.T. SA Bucureşti, este nefondat.

Astfel se constată că, în mod corect a reţinut instanţa de apel, că potrivit dispoziţiilor art. 194 din Ordinul nr. 2594/C din 10 octombrie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor, erorile sau omisiunile cu privire la datele înregistrate în registrul comerţului, precum şi erorile materiale existente în încheierile judecătorului-delegat sau în rezoluţiile directorului Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, se îndreaptă din oficiu sau la cerere.

Faţă de aceste prevederi legale, atât competenţa de soluţionare a cererilor de înregistrare, cât şi cea privind soluţionarea cererilor de îndreptare a erorilor cu privire la datele înregistrate în registrul comerţului, aparţine directorului Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi/sau persoanelor desemnate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

În această situaţie, recurenta reclamantă trebuie să se adreseze cu cererea de îndreptare a eventualelor erori materiale, însoţită de documentaţia justificativă, directorului ORCTB, procedura de soluţionare fiind cea prevăzută de art. 6 şi 7 din O.U.G. nr. 116/2009, împotriva rezoluţiilor pronunţate, părţile sau orice alte persoane interesate, putând formula plângere.

Atribuţiile reglementate de art. 29 din H.G. nr. 83/2010, stabilite în sarcina oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, trebuie exercitate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 26/1990 şi Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2594/C/2008, prevederile legale neinstituind posibilitatea formulării unei cereri direct în instanţă, fără ca în prealabil să fie parcursă procedura prevăzută de O.U.G. nr. 116/2009 sau cea prevăzută de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de acest act normativ.

Aşa fiind, Înalta Curte, în temeiul 2 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă ca nefondat, recursul declarat în cauză de recurenta reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC B.T.T. SA Bucureşti împotriva deciziei civile nr. 568 din 14 decembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 15 ianuarie 2013.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

ICCJ. Decizia nr. 21/2013. SECŢIA A II-A CIVILĂ

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 21/2013. SECŢIA A II-A CIVILĂ