Contestaţie la executare. Contract de leasing, titlu executoriu. Contestaţie la executare

Contestaţie la executare. Contract de leasing, titlu executoriu.

Recuperarea de către intimată, la momentul preluării autoturismului, a ratelor restante şi acceptarea cererii contestatoarei de predare a autoturismului, relevă acceptul dat în legătură cu rezilierea de comun acord a contractului, astfel încât contestatoarea nu ar putea fi obligată la plata daunelor interese, calculate în baza clauzelor din Condiţiile generale ale contractului. (Sentinţa civilă nr. 3588/2012, pronunţată în dosarul nr. 6167/190/2011)

Prin contestaţia la executare înregistrată la această instanţă sub numărul de mai sus, contestatoarea SC T.P SRL a chemat în judecată pe intimata SC R.L. IFN SA solicitând instanţei, ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea formelor şi actelor de executare emise în Dosarul execuţional nr.285/2011 al SCPEJ. A.V.D., respectiv a Somaţiei emise în data de 30.05.2011 şi să dispună suspendarea executării silite pentru suma de 46.303,43 lei pană la soluţionarea contestaţiei la executare.

În motivare arată că la data de 31.05.2011 le-a fost comunicată somaţia emisă în dosar execuţional nr.285/2011, în temeiul Contractului de leasing financiar nr. 918662, astfel că petenta contestă atât legalitatea actelor/formelor de executare cat şi executarea însăşi.

Contestatoarea a precizat că, potrivit art.373 din C.proc.civ. executarea silită trebuie încuviinţată de instanţa de executare, ori această procedură nu a fost îndeplinită, temeiul sus menţionat şi invocat în somaţie fiind eronat, neexistând în cauză nicio hotărâre.

Astfel la data de 21.12.2007 a fost încheiat Actul adiţional nr.3 la contractul de leasing financiar nr. CLF 91862/ 08.05.2007, contestatoarea în calitate de cesionar preluând drepturile şi obligaţiile decurgând din contractul nr. 91862/08.05.2007, încheiat între R.L. IFN SA şi SC E. SRL.

Contractul de leasing financiar nr. 91862/2007 a fost reziliat pe cale amiabilă între părţi, ca urmare a solicitării contestatoarei, la data de 17.03.2008, astfel că nu se poate invoca ipoteza încetării contractului de leasing din culpa utilizatorului. Ori această convenţie privind rezilierea a fost acceptată de intimată şi s-a concretizat prin faptul că reprezentantul SC R.L. IFN SA, A.C. a preluat autoturismul marca Opel Astra Caravan, ce a făcut obiectul contractului de leasing încă din cursul lunii martie 2008.

Contestatoarea arată că a achitat la zi contravaloarea facturilor emise: factura fiscala seria RSL nr. 80115036 / 07.01.2008, şi factura fiscala seria RSL nr.80115305/07.01.2008, achitate prin ordinul de plata din 22.01.2008.

Cu toate acestea în cursul anului 2010 contestatoarea a fost notificată de către SC T.C. SRL să achite suma de 40.952,37 lei, având in vedere faptul că „a intervenit rezilierea contractului de leasing ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor in conformitate cu prevederile contractului de leasing financiar nr. 91862", precum şi pentru că figurează în evidentele intimatei cu debit in cuantum de 40.952,37 lei.

Referitor la această notificare s-a formulat un răspuns cu apărări, atât către intimată, cat şi către SC T.C. SRL, invitându-i totodată la conciliere. Răspunsul la notificare a fost primit de ambele societăţi, însă la data de 18.01.2011 nu s-a prezentat niciunul din cei convocaţi, sens în care s-a întocmit procesul verbal de neprezentare.

La data de 19.01.2011 SC T.C. SRL a transmis o nouă notificare de plată, prin care solicită suma de 44.597 lei, „reprezentând contravaloarea diferenţei contractului de leasing, adică daune interese”.

Totodată, la data de 05.01.2011 se anexează înscrisuri din contabilitatea intimatei privind situaţia facturilor şi a încasărilor subscrisei, din care reiese că reclamanta figurează în evidentele contabile ale intimatei SC R.L. IFN SA cu un debit de 1.590,32 lei, aferent facturilor fiscale nr. 80216267/05.02.2008 si nr.27993/12.03.2008, constituind redevenţă 8, si 9 din contractul nr.91862/08.05.2007.

Pe de alta parte, la data de 31.12.2008 intimata a comunicat contestatoarei o confirmare de sold, în care se precizează soldul facturilor emise ( RON): 1.590,32 la aceea data. In cadrul aceleiaşi confirmări se menţionează faptul ca soldul principal euro este de : 0,00.

În condiţiile în care, contractul de leasing a fost reziliat in cursul lunii martie 2008 pe cale amiabilă, iar la data de 31.12.2008 singura suma pretinsa de intimată a fost de 1.590,32 RON, nu se explică cuantumul, natura debitelor, data şi actele justificative privind suma solicitată prin ultima notificare (40.952,37 lei).

De asemenea, în aceleaşi evidente ale intimatei, emise la data de 05.01.2011 mai este menţionat că autoturismul ce a făcut obiectul contractului de leasing este vândut. Astfel, intimata a preluat autoturismul in martie 2008, şi ulterior a valorificat acest bun; Contestatoarea apreciază că factura seria SED nr.53702/27.01.2009 anexată somaţiei emise de executorul judecătoresc constituie actul de vânzare al acestui autoturism.

Ultima factură emisă în baza contractului de leasing nr. 91862/08.05.2007 la data de 12.03.2008, raportat la dispoziţiile art. 3 si art. 7 din Decretul nr.167/1958 creanţa în cuantum de 1404,37 lei aferentă facturii emise, este prescrisă. Din aceste considerente contestatoarea arată că creanţa de 46.303,43 lei solicitată prin somaţia emisă la data de 30.05.2011 nu este una certă, lichidă şi exigibilă, suma de 46.303,43 lei nefiind facturată de intimată conform prevederilor art. 137 alin. 3 lit. b din Codul fiscal.

De asemenea contestatoarea invocă faptul că executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu ce nu a fost emis de o instanţă de judecată, în temeiul art. 399, alin.(3) din Codul de procedură civilă.

În ceea ce priveşte suspendarea executării creanţei petenta arată că există o puternică îndoială asupra legalităţii creanţei.

În acest sens arată că executarea silită a unei creanţei stabilite printr-un act contestat pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie creează societăţii prejudicii ce nu mai pot fi reparate ulterior, în condiţiile în care exista posibilitatea înlăturării, ceea ce ar conduce evident la anularea actelor şi formelor de executare, fiind o societate mică, prin executarea silită imediata a petentei şi blocarea conturilor acesteia îi este afectată artificial posibilitatea plăţii angajaţilor, a furnizorilor, societatea având un număr de 31 angajaţi, dintre care unii beneficiază de subvenţii de la stat, sume ce sunt virate în contul petentei, poprirea conturilor afectând şi aceste persoane.

Ori executarea silita imediată a creanţei contestate crează societăţii un dezechilibru financiar ce determina dificultăţi în achitarea obligaţiilor curente imediat următoare şi poate conduce la blocarea activităţii curente a petentei.

In drept invocă: dispoziţiile art. 399, art. 400, art. 403 alin. 1 din Cod procedură civilă.

În probaţiune s-au depus somaţia emisă în dosarul de executare nr. 285/2011 (f. 10) contractul de leasing nr. CLF 91862/08.05.2007 (f. 11-20) şi anexele acestuia (f. 21-28), actul adiţional nr. 3 la contractul de leasing (f. 21), factura seria SED nr.53702 /27.01.2009 (f. 29), adrese transmise intimatei de către contestatoare (f. 30,31,32), adresa SC T.C. SRL către intimată (f. 33), adresa de confirmare de sold (f. 34), extras de cont (f. 35), răspuns la notificare (f. 36-37), proces verbal nr. 3/18.01.2011 (f. 38), balanţă contabilă (f. 39), raport facturi (f. 40,41), notificare de plată (f. 42-43), răspuns la notificare (f. 44-45), borderou de recomandate (f. 46), confirmări de primire (f. 47-48).

La data de 01.09.2011 contestatoarea a depus note de şedinţă prin care învederează instanţei că, în urma solicitării petentei din data de 17.03.2008, Contractul de leasing financiar nr. 91862/2007 a fost reziliat pe cale amiabilă. Se mai arată că s-a luat legătura telefonic cu reprezentanţii intimatei în ceea ce priveşte rezilierea contractului de leasing. Ulterior, dl. A.C. - din partea SC R.L. IFN SA Bucureşti s-a deplasat la sediul contestatoarei şi a ridicat autoturismul ce a făcut obiectul contractului nr. 91862/2007 în prezenţa unor martori, urmând să transmită ulterior un înscris prin care se constată rezilierea acestui contract. Deşi SC R.L. IFN SA nu a întocmit niciun înscris privind rezilierea contractului, susţinerile intimatei, invocate în cererea de executare silită conform căreia contractul a fost reziliat din culpa exclusivă a contestatoarei sunt contrare realităţii şi nu s-a făcut dovada culpei, petenta achitând la zi contravaloarea facturilor emise : factura fiscala seria RSL nr. 80115036 / 07.01.2008, şi factura fiscala seria R5L nr.80115305/07.01.2008, achitate prin ordinul de plata din 22.01.2008.

În ceea ce priveşte caracterul cert, lichid si exigibil intimata arată că: creanţa este certă fiind stabilită prin contract, lichidă determinată prin contract, şi exigibilă de la data rezilierii contractului, fără să menţioneze nici măcar o dată. Ori în ceea ce priveşte rezilierea nu se arată modalitatea de calcul prin care s-a ajuns la această creanţă intimata neanexând niciun act prin care să justifice suma solicitată, invocându-se în termeni generali, dispoziţiile contractuale, fără ca această sumă să fie constatată prin contractul de leasing.

Intimata a depus la data de 17.10.2011 întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite începute in dosarul execuţional nr. 285/2011 de BEJ AVD; respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiata; precum şi obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, se arată că intimata, în calitate de finanţator, a încheiat cu SC T.C. SRL, în calitate de utilizator, contractul de leasing financiar nr. CLF 91862/08.05.2007, având ca obiect achiziţionarea în sistem de leasing a autoturismului Opel Caravan, contractul având durata de 48 de luni.

Finanţatorul urma să primească de la utilizator contravaloarea tuturor ratelor de leasing, plus valoarea reziduală a autoturismului, în sumă totală de 16275 euro, fără TVA.

Având în vedere că utilizatorul nu şi-a respectat obligaţiile de plată, refuzând achitarea redevenţelor lunare, la data de 13.03.2008 a intervenit rezilierea contractului, în temeiul art. 3.5 din Condiţiile generale ale contractului. La data rezilierii, contravaloarea facturilor scadente şi neachitate, emise de intimată şi reprezentând redevenţe era de 1590,32 lei. Intimata arată că, până la data rezilierii au fost facturate redevenţele 1-9 inclusiv.

La data de 19.03.2008, utilizatorul a procedat la restituirea autovehiculului, întocmindu-se un proces verbal de predare-primire. Ulterior preluării autovehiculului, intimata arată că a procedat la evaluarea şi valorificarea acestuia prin vânzare, în condiţiile şi la preţurile practicate pe piaţa relevantă. Valoarea de vânzare a autovehiculului a fost de 23.207 lei (TVA inclus).

La începutul anului 2011, intimata arată că a notificat contestatoarea cu privire la suma de 40.592 lei datorată, calculată conform art. 3.5 din Condiţiile generale ale contractului de leasing. Din valoarea totală a contractului de 16.275 euro fără TVA, până la data rezilierii a fost facturată utilizatorului suma de 21.777 lei, reprezentând valoarea redevenţelor 1-9, inclusiv TVA. Din această sumă, utilizatorul a achitat suma de 20.186,85 lei, rămânând un sold neachitat de 1590,32 lei. La acest sold, s-au adăugat, cu titlu de daune interese, contravaloarea redevenţelor rămase de plată şi valoarea reziduală, în sumă totală de 14.494,12 euro (TVA inclus). Aşadar, utilizatorul are de achitat suma de 1.590,32 lei şi 14.494,12 euro, suma neincluzând contravaloarea penalităţilor de întârziere aferente redevenţelor neachitate. Din acest total, intimata arată că, deşi nu avea obligaţia contractuală, a dedus preţul obţinut în urma vânzării autovehiculului (23.207 lei), rezultând un debit total de 40.592 lei, exclusiv penalităţile de întârziere.

În legătură cu suspendarea executării silite, intimata precizează că aceasta reprezintă un atribut al instanţei ori în cazul în care apreciază oportuna măsura suspendării, hotărârea s-ar putea pronunţa numai după depunerea cauţiunii stabilite.

De asemenea din analiza contestaţiei la executare ce face obiectul judecaţii, rezulta ca aceasta reprezintă o contestaţie la titlul, contestatarul invocând inexistenta acestuia. In aceste condiţii, suspendarea executării silite nu se justifica în speţa, întrucât contestatorul contesta executarea silita in ansamblul ei şi existenta titlului executoriu, începerea executării silite fiind încuviinţata si pronunţata de instanţa judecătoreasca, titlul executoriu fiind supus deja controlului judecătoresc si validat de către instanţa.

Contestaţia la executare este neîntemeiată deoarece rezilierea Contractului de Leasing este legală şi a intervenit din culpa utilizatorului, prin aplicarea clauzei 3.5 din contract, reprezentând pact comisoriu de grad IV, ca urmare a neexecutării obligaţiilor acestuia. Astfel singurul în drept a aprecia daca este cazul să se aplice rezilierea este creditorul care si-a executat sau se declară gata să-si execute obligaţiile, fiind îndreptăţit să obţină despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor suferite ca urmare a neexecutării obligaţiilor de către partea în culpa. Creditorul este beneficiarul pactului comisoriu de grad IV, opţiunea de reziliere aparţinându-i acestuia, înscrierea în contract a unui astfel de pact comisoriu nemaifăcând necesara intervenţia instanţei judecătoreşti.

Intimata invocă art. 969 C.civ şi arată că faţă de forţa obligatorie a Contractului de Leasing, acesta reprezintă legea părţilor, ambele părti contractante având încă de la încheierea contractului reprezentarea întinderii drepturilor şi obligaţiilor ce le revin. Astfel utilizatorul a avut la semnarea Contractului de Leasing şi reprezentarea faptului că valoarea tuturor redevenţelor datorate va depăşi valoarea de achiziţie a autovehiculului, având în vedere caracterul comercial al activităţii desfăşurate de societatea de leasing.

Urmare a neexecutării obligaţiilor contractuale de plata asumate de contestator (neplata la termen a redevenţelor) şi a restituirii de către contestator a unui bun cumpărat de către subscrisa la alegerea şi cererea expresă a acestuia, intimata a înregistrat un prejudiciu material, ce a fost prevăzut, de altfel, în contractul de leasing şi asumat de contestator.

Aşadar, nerespectarea obligaţiilor asumate de către contestatoare prin Contractul de Leasing a determinat rezilierea contractului de către intimată, in consecinţa, toate sumele datorate in temeiul Contractului de leasing financiar fiind declarate scadente, utilizatorul fiind astfel obligat la plata tuturor sumelor datorate conform contractului, inclusiv a daunelor-interese.

Astfel ca susţinerea debitoarei cu privire la faptul ca predarea-primirea bunului şi încheierea procesului-verbal de recepţie din 19.03.2009 ar echivala cu rezilierea contractului de pe cale amiabila este complet eronata, deoarece rezilierea contractului s-a produs din culpa exclusiva a utilizatorului.

Cu privire la evaluarea convenţională a prejudiciului prin clauza penala inserata în art. 3.5 din Condiţiile Generale ale Contractului de Leasing, intimata arată că părţile au inserat practic art. 15 din O.G. nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing si societăţile de leasing şi pe care au înţeles sa le precizeze si în sensul predeterminării prejudiciului cauzat de neexecutarea Contractului de către Utilizator, astfel că rezilierea Contractului şi întoarcerea bunului în patrimoniul finanţatorului anterior datei stabilite iniţial, îi creează un grav prejudiciu reprezentat de partea neachitata din valoarea totala a Contractului de Leasing aşa cum prevede art. 3.5 din Contractul de Leasing.

Chiar dacă, teoretic, valoarea prejudiciului ar fi diminuată, cu valoarea de vânzare a bunului reposedat, în fapt situaţia este complet diferită, prejudiciul fiind accentuat de deprecierea accelerată a bunului, costurile aferente reposedării şi costurile de finanţare suplimentare pentru rambursarea refinanţării.

Intimata învederează faptul că creanţa acesteia împotriva contestatorului îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi executată silit, astfel, urmare a rezilierii Contractului de Leasing utilizatorul are obligaţia a sumelor 1590,32 lei, reprezentând redevenţe scadente la data rezilierii Conntractului şi neachitate până în prezent şi 39.002 lei reprezentând daune-interese formate din redevenţele rămase de plată şi valoarea reziduală a autovehiculului.

În opinia intimatei, contractul de leasing este titlu executoriu „ope legis" acesta constituind titlu executoriu pentru toate obligaţiile asumate prin contract si neexecutate, contestatoarea cunoscând si asumându-şi aceste obligaţii din momentul încheierii contractului, care în art. 3.5 alin. Final din Secţiunea 3 - din condiţiile generale ale contractului, chiar defineşte noţiunea de daune-interese care cuprind "cuantumul valoric al redevenitelor ramase de plata şi a valorii reziduale înscrise în contract".

În drept invocă prevederile art. 115-118 C.p.c, O.G 51/1997, Contractul de leasing nr. 91862/8.05.2007.

Pentru termenul din 29.11.2011 contestatoarea a depus note de şedinţă prin care arată că la momentul rezilierii contractului nr.91862/08.05.2007, respectiv la data de 13.03.2008 nu erau scadente şi neachitate redevenţe, în înţelesul art. 3.5 din Condiţiile generale ale contractului de leasing. Mai mult decât atât, factura nr. 27993 a fost emisă la data de 12.03.2008, fiind scadentă în termen de 10 zile de la data emiterii. (art.3.7 din condiţiile generale ale contractului), iar faptul că autoturismul ce a făcut obiectul contractului de leasing nr.91862/2007 a fost ridicat la data de 19.03.2008 dovedeşte în mod implicit aspectul rezilierii amiabile a contractului, nefiind în situaţia neplăţii redevenţelor facturate.

Astfel contestatoarea subliniază faptul că a înştiinţat intimata SC R.L. IFN SA, că nu mai are nevoie de maşină, aceştia fiind de acord cu rezilierea contractului, sens în care au delegat o persoană la sediul contestatoarei pentru a ridica autoturismul în cauză. Acest fapt s-a şi realizat, iar conform înţelegerii urma să i se transmită în formă scrisă rezilierea contractului. Deşi au fost înaintate mai multe cereri în acest sens, nu s-a primit niciun răspuns la acestea. Astfel, procesul-verbal de predare primire din data de 19.03.2008 - la care face referire intimata- a fost încheiat în lipsa contestatoarei, şi a aflat despre existenta acestuia recent, solicitând depunerea acestuia la dosarul cauzei. Astfel faptul că nu a semnat nici un proces-verbal de predare primire, nu i s-a dat nici un act la momentul ridicării autoturismului, astfel că acest act nu este opozabil, intimata săvârşind un abuz de drept.

Raportat la prejudiciul invocat, arată faptul că intimata nu a suferit niciun prejudiciu, autoturismul fiind valorificat ulterior, iar facturile emise către contestatoare achitate până la data ridicării autoturismului.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma probelor administrate şi a temeiurilor juridice aplicabile, instanţa reţine următoarele:

Între SC E. SRL, în calitate de utilizator, şi intimata SC R.L. IFN SA, în calitate de finanţator, s-a încheiat contractul de leasing financiar nr. CLF 91862/08.05.2007 (f. 11-20), având ca obiect achiziţionarea în sistem leasing a autoturismului marca Opel Caravan, contractul având durata de 48 de luni şi o valoare totală de 16275 euro, fără TVA.

În baza actului adiţional nr. 3/21.12.2007 (f. 21) la contractul menţionat, contestatoarea SC T.P. SRL, în calitate de nou utilizator, a preluat drepturile şi obligaţiile ce decurgeau din contractul de leasing financiar nr. CLF 91862/08.05.2007, achitând o taxă de 279,24 euro. Cuantumul redevenţelor şi scadenţa acestora au fost înscrise în anexa nr. 1 la actul adiţional, din care rezulta că noua valoare a contractului, cu TVA, era de 15617 euro. Conform extrasului de cont din 11.02.2008 (f. 35), contestatoarea a achitat prin ordinul de plata din 22.01.2008 suma de 2.574,81 lei, reprezentând contravaloarea facturilor nr. 80115305 şi nr. 80115306 din 07.01.2008.

Contractul a rămas în fiinţă până în cursul lunii martie 2008, când a intervenit rezilierea şi predarea-primirea autovehiculului, între reprezentanţii contestatoarei şi un agent de vânzări al intimatei, în persoana numitul C.A.

Ulterior preluării autovehiculului de către intimată, s-a procedat la evaluarea şi valorificarea acestuia prin vânzare, conform facturii seria SED nr.53702 /27.01.2009 (f. 29), în schimbul preţului de 23.207 lei (TVA inclus).

Până la data rezilierii a fost facturată utilizatorilor suma de 21.777 lei, reprezentând valoarea redevenţelor 1-9, din totalul de 48. Din această sumă, utilizatorii au achitat suma de 20.186,85 lei, rămânând, conform susţinerilor intimatei, un sold neachitat de 1.590,32 lei.

În urma rezilierii contractului menţionat, intimata SC R.L. IFN SA, prin mandatar SC T.C. SRL a solicitat excutorului AVD executarea silită a debitoarei SC T.P. SRL în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing nr. CLF 91862/08.05.2007, până la concurenţa sumei de 40.952,38 lei, reprezentând valoarea redevenţelor nr. 8 şi 9 şi daune interese, constând în contravaloarea redevenţelor nr. 10-48 şi valoarea reziduală a autovehiculului, suma fiind diminuată cu valoarea obţinută în urma vânzării bunului.

Executarea silită a fost încuviinţată prin încheierea civilă nr. 4764/CC/2011, pronunţată în dosarul nr. 5500/190/2011 al Judecătoriei Bistriţa, iar ulterior, la data de 30.05.2011, a fost emisă, în condiţiile art. 387 C.pr.civ., o somaţie (f. 10), comunicată contestatoarei, împreună cu titlul executoriu, la data de 01.06.2011, conform dovezii de primire şi procesului-verbal de primire (f. 31 din dosarul execuţional nr. 285/2011).

Instanţa reţine că rezilierea contractului de leasing nr. CLF 91862/08.05.2007, modificat prin actul adiţional nr. 3/21.12.2007, a avut loc pe cale amiabilă, prin consimţământ mutual, iar susţinerile intimatei cu privire la rezilierea contractului din culpa utilizatorului, în temeiul art. 3.5 din Secţiunea 3 „Întârzierea plăţii ratelor de leasing şi executarea biletelor la ordin” a Condiţiilor generale ale contractului, sunt nefondate.

Astfel, conform articolului menţionat, „în cazul în care întârzierea în efectuarea plăţii redevenţelor scadente este mai mare de 60 de zile calendaristice, calculate de la data scadenţei efective, şi dacă nu se va conveni altfel, Locatorul poate rezilia contractul de leasing financiar fără somaţie, notificare sau orice altă formalitate prevăzută de lege”.

Această clauză trebuie corelată cu dispoziţiile art. 12.7 din Secţiunea 12 „Rezilierea contractului”, potrivit căruia locatorul va notifica în scris utilizatorului rezilierea contractului.

În speţă, este necontestat faptul că rezilierea contractului şi predarea maşinii au survenit în cursul lunii martie 2008, iar din adresa transmisă intimatei prin fax, la data de 17 martie 2008 (f. 30) şi declaraţia martorului C.A. (f. 111), rezultă că, anterior predării autovehiculului, între părţi au avut loc discuţii în legătură cu încetarea contractului.

Numitul C.A., care, la data respectivă, era reprezentantul intimatei în Bistriţa, a arătat că predarea autoturismului s-a făcut în urma cererii exprese a contestatoarei, după ce aceasta îşi achitase ratele contractuale restante şi că înscrisurile referitoare la rezilierea amiabilă urmau a fi transmise contestatoarei, de la sediul din Bucureşti al intimatei.

Deşi, după închiderea dezbaterilor, intimata a depus la dosar o înştiinţare de reziliere „în mod univoc” a contractului de leasing nr. 91862/08.05.2007, ca urmare a neplăţii redevenţelor, prin care solicita, la data de 20.03.2008, predarea autoturismului ce a făcut obiectul contractului (f. 139), instanţa nu va acorda valoare probatorie acestui înscris, deoarece, pe de o parte, conţine elemente care nu se coroborează cu răspunsul intimatei la interogatoriu (f. 117), din care rezultă că autoturismul fusese deja predat, în 19.03.2008, iar pe de altă parte nu s-a făcut dovada comunicării înscrisului către contestatoare.

Mai mult, susţinerea intimatei cu privire la existenţa unor datorii, reprezentând redevenţele cu nr. 8 şi 9, scadente la data rezilierii, este infirmată de extrasul de cont nr. 3 din data de 02.04.2008, care atestă transferul sumei de 1.370,31 lei, la data de 24.03.2008, din contul contestatoarei în contul intimatei.

Recuperarea de către intimată, în cursul lunii martie 2008, a sumelor restante şi acceptarea, în condiţiile arătate mai sus, a cererii contestatoarei de predare a autoturismului, relevă acceptul dat în legătură cu rezilierea de comun acord a contractului, astfel încât contestatoarea nu ar putea fi obligată la plata daunelor interese, calculate în baza clauzei 3.5 din Condiţiile generale ale contractului.

În considerarea aspectelor de fapt şi de drept expuse anterior, văzând dispoziţiile art. 404 C.pr.civ., instanţa a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC T.P. SRL şi a dispus anularea formelor şi actelor de executare efectuate în dosarul execuţional nr. 285/2011 al SCPEJ AVD, iar pe cale de consecinţă, a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării silite în dosarul execuţional nr. 285/2011 al SCPEJ AVD.

1

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Contestaţie la executare. Contract de leasing, titlu executoriu. Contestaţie la executare

Comentarii despre Contestaţie la executare. Contract de leasing, titlu executoriu. Contestaţie la executare