Fond funciar. Constatare nulitate absolută parţială titlu de proprietate Fondul funciar

Prin sentinta civila nr.301 din 26 martie 2010 a Judecatoriei Turnu Magurele, dosar nr.2324/329/2009 s-au solutionat actiunea civila de partaj succesoral si iesire din indiviziune formulata de reclamantul-pârât M. I. E. si cererea reconventionala formulata de pârâtii-reclamanti C. E., D. C. si C. F., iar prin decizia civila nr.733 R/15 octombrie 2010 Tribunalul Teleorman a admis recursul formulat de reclamantul-pârât, s-a casat sentinta civila si s-a trimis cauza spre rejudecare la instanta de fond.

Conform încheierii din 27 ianuarie 2011 instanta de fata, potrivit disp.art.165 Cod procedura civila a admis cererea pentru disjungere formulata de aparatorul reclamantului-pârât, disjungere constatata ca necesara si de catre instanta, în sensul de a se judeca separat doua procese, unul având ca obiect fond funciar – constatare nulitate absoluta partiala titlu de proprietate si altul având ca obiect partaj succesoral si reductiune testament.

Astfel, constatând ca numai cererile pentru constatare nulitate absoluta titlu de proprietate si nulitate absoluta partiala a aceluiasi titlu de proprietate sunt în stare de judecata, instanta de fata a dispus disjungerea celor doua capete de cerere fata de actiunea principala de partaj judiciar, urmând ca judecata actiunii civile pentru partaj judiciar si reductiune testament sa fie suspendata în conformitate cu disp.art.244 alin.1 pct.1 C.p.civ. pâna la solutionarea dosarului de fata, printr-o hotarâre irevocabila.

S-a format astfel dosarul nr.262/329/2011 înregistrat la data de 27 ianuarie 2011.

Prin cererea reconventionala, pârâtii reclamanti au solicitat constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr.6001375 emis la data de 24 decembrie 2002, cerere precizata astazi solicitând radierea de pe titlul de proprietate a lui N. M. si N. S. si emiterea unui nou titlu de proprietate pe care sa figureze doar C. N.Gh., sa se modifice titlul cu privire si la suprafata în sensul de a se înlatura din titlu suprafata de 2 ha. teren arabil si constatarea nulitatii absolute si a procesului verbal de punere în posesie emis anterior titlului de proprietate.

În motivarea cererii pârâtii-reclamanti au aratat ca la data de 14 iulie 1952 defunctul D. G.M. a lasat mostenire întreaga sa avere nepotului sau de fiica, C. N.Gh., autorul lor, prin testament. La data de 23 mai 1968 a decedat D. G.M., mostenitori ai defunctului ramânând N. S., C. F. si N. M., ultimele doua în prezent decedate si C. N.Gh. în calitate de legatar universal.

Masa succesorala a defunctului D. G.M. se compune din teren în suprafata totala de 3 ha si 9200 m.p.înscris în titlul de proprietate.

La data de 19 decembrie 1991 a decedat N. M., singurul mostenitor al defunctei fiind N. S. în calitate de fiu.

La data de 19 noiembrie 1992 a decedat C. F, mostenitori ai defunctei au ramas M. M., C. F. si C. N.Gh., autorul lor în calitate de fii.

La data de 7 octombrie 2007 a decedat C. N.Gh., mostenitorii legali ai acestuia ramânând C.E. si D. C. în calitate de fii si C. F. în calitate de sotie supravietuitoare.

De la data decesului lui D. G.M., autorul lor C. N.Gh. a fost singurul mostenitor care a locuit în mod permanent în casa defunctului, facând acte de conservare si de administrare, nici una din fiicele defunctului nefacând nimic din care sa rezulte cel putin acceptarea tacita a mostenirii, recunoscând astfel calitatea de unic mostenitor a lui C. N.Gh.

În ceea ce priveste constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate, au aratat ca C. N.Gh. este singurul mostenitor care a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, titlul de proprietate fiind emis cu încalcarea dispozitiilor Legii nr.18/1991 întrucât N. M. si N. S, nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

În concluziile scrise, aparatorul pârâtilor reclamanti a aratat ca, înca din timpul vietii defunctul D. G.M. s-a comportat, în sensul de a-l considera pe C. N.Gh. în calitate de nepot legatarul sau universal, asa încât având în vedere si „legea locului” respectiv faptul ca potrivit traditiei cel care locuia cu defunctul pâna la încetarea acestuia din viata era considerat mostenitor universal al acestuia si testamentul, este de domeniul evidentei ca defunctul a înteles sa-l considere pe C. N.Gh. mostenitorul sau universal.

În cererea de întregire a actiunii de partaj judiciar formulata la 5 noiembrie 2009 reclamantul pârât a solicitat sa se constate nulitatea absoluta partiala a aceluiasi titlu de proprietate si sa se dispuna modificarea acestui titlu în sensul radierii defunctului C. N.Gh. si a pârâtei N. S. de pe titlu, ramânând doar N. M., motivând urmatoarele:

D. G.M. a decedat la data de 23 mai 1968 si în asemenea conditii reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren se face în persoana mostenitorilor legali ai defunctului, respectiv N. S., C. F. si N. M., acestea fiind singurele îndreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate.

Defunctul C. N.Gh. a fost instituit legatar cu titlu particular pentru bunuri imobile si cu titlu universal pentru bunurile mobile prin testament, iar fata de cuprinsul acestuia este evident faptul ca defunctul C. N.Gh. nu era îndreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului ce a apartinut defunctului D. G.M., în calitatea sa de mostenitor testamentar pentru simplul motiv ca singurul bun imobil testat în favoarea lui a fost casa de locuit.

Coroborând sustinerile partilor cu actele depuse la dosar, instanta constata ca cererile sunt întemeiate în parte.

Astfel, potrivit disp.art.8, al.2 si 3 din Legea 18/1991”de prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamânt în cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat în orice mod teren de catre aceasta, precum si în conditiile legii civile, mostenitorii acestora”, iar stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere.

Prin mostenitori, legea are în vedere atât pe mostenitorii legali, cât si pe cei testamentari, întrucât legea nu distinge, interpretare confirmata si de dispozitiile art.13 alin.4 din Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care precizeaza ca, în cazul în care au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, atât mostenitorii legali cât si cei testamentari, urmeaza a se emite titlu de proprietate pe numele ambelor categorii de mostenitori urmând ca ulterior, pe calea dreptului comun, acestia sa îsi rezolve raporturile dintre ei si de disp.art.34 alin.1 din acelasi regulament potrivit caruia titlul de proprietate pentru cetatenii în viata se emite persoanelor îndreptatite iar pentru mostenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au apartinut autorului lor, în care se nominalizeaza toti solicitantii îndreptatiti, urmând ca pentru iesirea din indiviziune, ulterior acestia sa procedeze potrivit dreptului comun.

Totodata, potrivit disp.art.11 alin.1 din Legea nr.18/1991,”suprafata adusa în cooperativa agricola de productie este cea care rezulta din: actele de proprietate, carte funciara, cadastru, cererile de înscriere în cooperativa, registrul agricol de la data intrarii în cooperativa, evidentele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori”.

În speta, din înscrisurile depuse la dosar rezulta ca defunctul D. G.M., decedat la data de 25 mai 1968, a avut trei fiice si anume : N. M. – decedata la data de 19 decembrie 1991, N. S. si C. F.– decedata la data de 19 noiembrie 1992, toate cele trei fiice fiind în viata la data intrarii în vigoare a Legii nr.18/1991, respectiv 20 februarie 1991.

La data de 10 martie 1991, N. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de teren arabil si atribuirea efectiva a terenului cu care este înscrisa în CAP pe numele defunctului sau sot – N. I., si totodata, a dat o declaratie prin care a aratat ca mai are de primit 47 ari din suprafata terenului agricol al nepotului sau C. Gh., suprafata ce reprezinta „zestrea restanta” din partea tatalui sau D. G.M.

Instanta constata ca aceasta cerere intitulata de N. M. – declaratie – echivaleaza cu o cerere în sensul dispozitiilor art.9 al.4 din Legea nr.18/1991, cuprinzând elementele esentiale ale acesteia si anume: numele si prenumele persoanei solicitante, calitatea de mostenitor al dreptului de proprietate pentru care urmeaza sa i se reconstituie acest drept, respectiv fiica a defunctului sau tata D. G..M., suprafata de teren pe care o solicita, respectiv 47 ari ca fiind zestre restanta, N. M. având la acea data reprezentarea falsa ca si sora sa N. S. a faptului ca, daca nepotul sau C. Gh. este mostenitor testamentar asupra locului de casa si a casei construite pe acesta, este mostenitor si asupra suprafetelor de teren arabil proprietatea defunctului D.G.M. cu care acesta s-a înscris în CAP.

Este clar ca N. M., dat fiind si nivelul de instruire al acesteia, a solicitat stabilirea dreptului de proprietate „la cerere” conform disp.art.8 alin.3 din Legea nr.18/1991 pentru suprafata de 47 ari de la autorul ei D. M.

De altfel, cererea sa a fost considerata ca fiind valabila si de Comisia locala de fond funciar care a validat mentionarea ei ca mostenitor al defunctului D. M. în vederea emiterii titlului de proprietate.

Din aceleasi probatorii rezulta ca pârâta N. S. nu a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate ca fiica a tatalui sau, desi ulterior apare înscrisa în titlul de proprietate atacat.

Nici cealalta fiica a defunctului D. M., respectiv C. F., nu a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

În ceea ce-l priveste pe nepotul de fiica al defunctului D. G. M., respectiv C. N.Gh., în prezent decedat (fiul al numitei C. F ), instanta constata urmatoarele:

La data de 14 iulie 1952 D. M. a lasat nepotului sau de fiica C. N.Gh., prin testamentul autentificat la nr.204 din 14 iulie 1952 de fostul Notariat de Stat Turnu Magurele, locul sau de casa cu casa, patulul si grajdul construite pe el, în suprafata de 1200 m.p. situat în vatra satului C., cu vecinii: R – mostenitorii lui I. G.D., A si MN – liniile satului si MZ – mostenitorii lui I. M., instituindu-l astfel pe acesta legatar cu titlu particular asupra imobilului compus din teren intravilan si casa de locuit cu anexe gospodaresti.

Prin acelasi testament defunctul D. M. îl instituie pe nepotul sau si legatar cu titlu universal asupra tuturor bunurilor sale mobile ce se vor gasi la decesul sau.

Ca defunctul a înteles sa-l instituie pe nepotul sau legatar cu titlu particular doar asupra acestui imobil, rezulta si din faptul ca în anul 1952 când s-a întocmit testamentul, defunctul mai detinea si suprafetele de teren extravilan cu care de altfel s-a înscris în CAP asa cum rezulta din fisa de pe registrul agricol unde se specifica terenurile din posesia gospodariei defunctului individualizate pe categorii de folosinta(fila 63),împrejurare coroborata cu mentiunea din testament prin care defunctul declara ca” averea testata mai sus constituie cotitatea mea disponibila pe care o las cu dispensa de raport succesoral”.

Or, din moment ce a testat cotitatea sa disponibila, aceasta fiind partea din mostenire de care defunctul a dispus dupa cum a dorit, rezulta ca acesta a înteles sa lase deoparte rezerva succesorala constând în celelalte bunuri imobile, respectiv suprafetele de teren extravilan, rezerva care se cuvenea mostenitorilor sai rezervatari, respectiv celor trei fiice ale sale.

Dupa aparitia Legii nr.18/1991, la data de 6 martie 1991, nepotul C. N.G. - beneficiar al testamentului, având calitatea de legatar cu titlu particular asupra terenului intravilan, formuleaza cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafata de 4 ha.,ce a apartinut lui D. G. M., constând atât în teren arabil extravilan cât si intravilan, desi dreptul sau exista doar asupra suprafetei de teren intravilan pe care se afla casa de locuit cu care defunctul se înscrisese în CAP.

Acesta a avut interpretarea gresita a faptului ca, daca defunctul i-a lasat drept mostenire terenul intravilan cu casa de locuit, este îndreptatit sa ceara reconstituirea dreptului de proprietate si pentru suprafata de teren extravilan, ori, asa cum am mentionat mai sus, terenul extravilan reprezenta rezerva succesorala din masa succesorala a defunctului care se cuvenea mostenitorilor sai rezervatari, respectiv fiicelor sale, care din pacate(cu exceptia lui N. M.)nu au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, iar N. M. a solicitat doar reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 47 ari, reprezentând zestre restanta.

C. N.Gh. figureaza pe titlul de proprietate atacat, dar dreptul sau de proprietate este raportat doar la suprafata de intravilan curti-constructii din titlu, iar mostenitorul lui N. M.– N. S. care si-a vândut drepturile succesorale reclamantului-pârât are drept de proprietate doar asupra suprafetei de 47 ari teren arabil extravilan, cât a solicitat autoarea sa.

Asa fiind, constatând ca doar N. S. este persoana neîndreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate întrucât nu a formulat cerere conform dispozitiilor legii fondului funciar, instanta urmeaza ca în temeiul dispozitiilor legale mai sus mentionate si vazând si disp.art.III alin.1 lit.a din Legea nr.169 pentru modificarea si completarea Legii nr.18/1991, sa admita în parte cererea reconventionala formulata de pârâtii-reclamanti C. E, D. C. si C. F. pentru constatare nulitate absoluta titlu de proprietate si proces verbal de punere în posesie, cerere disjunsa din actiunea principala de partaj judiciar ce face obiectul dosarului nr. 2324/329/2009 formulata de reclamantul-pârât M. I. E. (judecata actiunii principale fiind suspendata prin încheierea de sedinta din 27 ianuarie 2011 pâna la ramânerea ca irevocabila a prezentei) si tot în parte capatul de cerere al actiunii de partaj judiciar pentru constatare nulitate absoluta partiala a aceluiasi titlu de proprietate formulat de reclamantul-pârât M. I. E., sa constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 6001375/24.12.2002 emis de Comisia judeteana pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor T. pe care îl modifica în sensul radierii de pe acest titlu a pârâtei N. S., sa oblige Comisia Judeteana T. sa emita un nou titlu de proprietate în care la rubrica mostenitorii defunctului sa figureze N. M. si C. N. Gh., celelalte mentiuni din titlu fiind corecte si implicit sa constate nulitatea absoluta partiala si a procesului verbal de punere în posesie nr. 1631/25.11.2002 emis de Comisia locala de fond funciar din cadrul Primariei comunei P., jud. T., act anterior emiterii titlului de proprietate nr. 6001375/24.12.2002, în sensul ca va înlatura pe pârâta N. S. de pe acest proces verbal.

Pentru considerentele mai sus expuse, în baza probatoriilor administrate, instanta a înlaturat ca nefondate apararile partilor, inclusiv cea a pârâtilor reclamanti cu referire la cele doua adeverinte nr.172/6.03.1991 si nr.173/6.03.1991, prin care se adevereste de CAP P. ca C. N.Gh. s-a înscris în CAP cu 2 ha(fara a se mentiona categoria de folosinta) iar D. G.M. s-a înscris în CAP cu 2 ha(de asemenea fara a se mentiona categoria de folosinta), adeverinte neconfirmate si de alte probe, fiind combatute chiar de cererea formulata de C. N.Gh. din 6 martie 1991 prin care acesta solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru 4 ha teren, ca nepot al defunctului D. G..M., proprietatea acestuia(si nu 2 ha)si de fila din registrul agricol întocmita la înscrierea în GAC(ulterior CAP) din care rezulta ca, în anul 1951 D. G.M. figura cu 4 ha teren – suprafata totala(filele 58,63). Este posibil ca C. N.Gh. sa se fi înscris în GAC cu o suprafata de teren proprietatea sa de 2 ha având o alta provenienta pentru care exista posibilitatea emiterii unui alt titlu de proprietate ce s-ar fi eliberat exclusiv pe numele lui.

Este lipsita de relevanta si nu produce efecte juridice declaratia data de C. N.Gh. la data de 17 martie 1991 prin care declara ca, din suprafata din partea lui D. G.M. da o suprafata de 0,96 ha tatalui sau C. N.

Problema delicata care se contureaza este aceea ca, daca nici în procesul de partaj judiciar ce va urma sa se solutioneze(dupa ramânerea ca irevocabila a hotarârii de fata conform careia pe titlul de proprietate ramân doi mostenitori, unul legal rezervatar N. M. – pentru suprafata de 4700 m.p. si unul testamentar cu titlu particular C. N.Gh. – pentru suprafata de 1600 m.p. teren intravilan curti-constructii) cele doua parti implicate, respectiv pârâtii reclamanti si reclamantul pârât nu ajung la o întelegere amiabila fructificând astfel dreptul de proprietate ce a fost reconstituit lor prin titlul de proprietate, valorificându-si astfel interesele, în spiritul moralitatii, urmeaza ca ei sa beneficieze fiecare doar de suprafetele de teren mai sus mentionate, iar restul de 3 ha 2900 m.p.teren arabil extravilan(3 ha 7600 m.p. – 4700 m.p.)sa ramâna statului care culege astfel o mostenire vacanta pentru care mostenitorii legali N S. si C. F. nu au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

S-a luat act ca pârâtii-reclamanti si reclamantul pârât, prin aparatori vor solicita cheltuieli de judecata ulterior pe calea unei actiuni civile separate.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Fond funciar. Constatare nulitate absolută parţială titlu de proprietate Fondul funciar

Comentarii despre Fond funciar. Constatare nulitate absolută parţială titlu de proprietate Fondul funciar

     

# Alexandru Delia 08-Aprilie-2013
Numele meu este Delia si nu pot sa cred caexista atita nedreptate in Romania.
Răspunde