Anulare act administrativ Acte ale autorităţilor publice

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa Nr. 706/2012

Şedinţa publică de la 21 Februarie 2012

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul P.J. Gorj împotriva pârâţilor C.L. C şi P. Comunei C, având ca obiect anulare act administrativ .

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care se constată depuse prin serviciul registratură relaţiile solicitate pârâtelor C.L. C şi P. Comunei C, urmând a se respinge cererea de amânare formulată de pârâta P. Comunei C în condiţiile art.156 c.pr.civ., întrucât în primul rând această cerere se apreciază de instanţă ca fiind netemeinic motivată, simpla afirmaţie că nu poate delega un jurist din partea instituţiei, fără a se menţiona cauza sau cauzele ce au determinat acest aspect, nu poate reprezenta o dovadă sau o motivare temeinică, iar în al doilea rând cauza de faţă nu este la primul termen de judecată cu procedura completă, cu atât mai mult cu cât au fost respectate şi dispoziţiile art.1141alin.31c.pr.civ., în sensul că primul termen de judecată a fost stabilit astfel încât de la data primirii citaţiei pârâţii au avut la dispoziţie cel puţin 15 zile pentru a-şi pregăti apărarea, aşa cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurilor de citare de la filele nr.12 şi 13 din dosar.

Din aceste dovezi rezultă că celor doi pârâţi li s-a comunicat câte o copie de pe cererea de chemare în judecată, formulată de reclamant şi depusă la instanţă la data de 25 noiembrie 2011, conform menţiunilor făcute de judecătorul de serviciu, procesul verbal fiind semnat de delegatul V. M. şi aplicată ştampila structurii funcţionale P. Comunei C. Se constată astfel că pârâta a avut la dispoziţie nu cel puţin 15 zile pentru a-şi pregăti apărarea, faţă de primul termen de judecată acordat la 27 ianuarie 2012, ci două luni şi două zile, perioadă în care în condiţiile art.115 şi următoarele c.pr.civ. aveau obligaţia de a depune întâmpinare şi de a-şi pregăti apărarea, cu atât mai mult cu cât ulterior, în condiţiile art.13 din legea nr.554/2004 instanţa a acordat un nou termen de judecată pentru a solicita relaţii necesare şi utile cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată şi reţine cauza spre soluţionare, având în vedere că s-a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 18.11.2011 reclamantul P.J. Gorj a chemat în judecată pârâţii C.L. C, P. C, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea Hotărârii Consiliului Local C nr.87/12.05.2011 privind stabilirea preţului de arendare, durata arendei şi suprafeţele de teren ce urmează a fi supuse arendării.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, prin Hotărârea Consiliului Local C nr. 87/12.05.2011 privind stabilirea preţului de arendare, durata arendei şi suprafeţele de teren ce urmează a fi supuse arendării, adoptată de C.L. C, comunicată Instituţiei Prefectului cu adresa nr.4758/19.05.201 şi înregistrată cu nr.8878/20.05.2011, s-a aprobat arendarea pe o perioadă de 5 ani a mai multor suprafeţe de teren menţionate în anexa la hotărâre, fără a se preciza regimul juridic al acestor terenuri, precum şi categoria de folosinţă.

Precizează că respectiva hotărâre de consiliu a fost adoptată cu nerespectarea condiţiilor de formă şi fond, întrucât potrivit prevederilor art.123 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale, republicată şi actualizată, varianta arendării bunurilor proprietate privată a comunei nu este prevăzută, ci doar vânzare, închiriere şi concesionare - prin licitaţie publică: " (1) Consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile legii. (2) Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii."

De asemenea prin Ordinul nr.541/25.08.2009 pentru modificarea şi completarea strategiei privind organizarea activităţii de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional pe termen mediu şi lung, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice nr.226/235/2003 se prevede modalitatea de concesionare prin licitaţie publică, respectiv: "...2. Responsabilităţi ale consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor: a) Pentru punerea în valoare a pajiştilor şi folosirea optimă a acestora, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor, în baza cererilor solicitanţilor, încheie contracte de concesiune în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru suprafeţele de pajişti disponibile, pentru o perioadă minimă recomandată de 10 ani, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie...."; anexa la hotărâre este incompletă, nesemnată şi ştampilată de persoanele autorizate; lipseşte adresa compartimentului agricol care să precizeze dacă au fost înregistrate cereri de reconstituire sau constituire formulate de persoane fizice sau juridice, dacă există litigii pe rolul instanţelor cu privire la aceste suprafeţe;

În conformitate cu prevederile art.19 lit.e din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, actualizată, a solicitat revocarea respectivei hotărâri de consiliu prin adresa nr. 13520/27.07.2011, fără a primi un răspuns până în prezent. În drept, şi-a întemeiat prezenta cerere de anulare pe dispoziţiile art.3 din Legea nr.554/2005 a contenciosului administrativ modificată şi completată, Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului şi Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. In baza art.242 C. p. c. solicită judecarea cauzei şi în lipsă. În dovedirea acţiunii, a depus la dosarul cauzei: adresa Instituţiei Prefectului - Judeţul Gorj nr.13520/27.07.2011; HCL nr.87/12.05.2011 şi anexă; adresa Primăriei C nr.4758/19.07.2011, înregistrată la Instituţia Prefectului cu nr. 8878/20.05.2011.

Din actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată la 18.11.2011 P.J.G. în condiţiile art.3 din Legea Contenciosului Administrativ a chemat în judecată C.L. C şi P. Comunei C pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea Hotărârii Consiliului Local C nr.87/12.05.2011 privind stabilirea preţului de arendare, durata arendei şi suprafeţele de teren ce urmează a fi supuse arendării, întrucât s-au încălcat dispoziţiile art.23 din legea nr.215/2001,dispoziţiile Ordinului nr.541/2009, a Ordinului nr.226/235/2003, a dispoziţiilor OUG nr.34/2006, în sensul că în raport de competenţele şi atribuţiile Consiliilor Locale, acestea pot să hotărască asupra bunurilor care aparţin domeniului public sau privat, fie de interes local sau judeţean, în condiţiile legii şi cu respectarea condiţiilor de formă şi de fond prevăzute de normele imperative ale acestora.

Raportat la dispoziţiile art.19 alin.1 lit.e din legea nr.340/2004, reclamantul a efectuat controlul de legalitate şi oportunitate, iar prin adresa nr.13521 din 27.07.2011 a comunicat celor doi pârâţi faptul că HCL nr.87/2011 a fost adoptată cu nerespectarea dispoziţiilor menţionate anterior, solicitând acestora să procedeze la reanalizarea hotărârii, în sensul revocării sau modificării acesteia.

Prin HCL nr.87/2011 C.L. C a hotărât aprobarea preţului de arendare pentru suprafeţele de teren ce urmează a fi supuse arendării conform anexei l a prezenta hotărâre, pe o durată de 5 ani de la data semnării contractului de arendă fiind adoptată această hotărâre cu un număr de 12 voturi pentru din totalul celor 15 consilieri locali în funcţie.

Din anexa la hotărâre rezultă că s-au stabilit terenurile ce urmează să fie suspuse arendării, precum şi preţul acesteia şi anume 41,08 ha situate pe muntele Mocirla Crăsnii cu un preţ de 1000 lei/an; 50 ha teren izlaz situat pe Runcu Mare şi Runcu Mic cu acelaşi preţ; 45 ,3 ha situate pe Muntele Alimanu şi 36,19 ha , teren situat în izlaz Jerdau, cu acelaşi preţ.

În condiţiile art.129 alin.5 C.proc.civ. coroborat cu dispoziţiile art.13 din LCA, tribunalul a solicitat organului emitent să comunice întreaga documentaţie ce a stat la baza emiterii HCL 87/2011, precum şi faptul dacă în condiţiile Legii nr.215/2001 s-a reanalizat hotărârea adoptată în sensul revocării sau modificării acesteia, ca urmare a controlului de legalitate şi oportunitate efectuat de instituţia prefectului, conform atribuţiilor stabilite în sarcina acestuia de către legiuitorul naţional.

Prin adresa nr.1439/16.02.2012 pârâta Primăria comunei C învederează instanţei faptul că anexa, la proiectul de hotărâre privind aprobarea preţului de arendare pentru suprafeţele de teren ce urmează a fi supuse arendării, a suferit un amendament în timpul şedinţei de consiliu, ca urmare a cererilor de arendare luate în discuţie şi cu acea ocazie s-a hotărât completarea anexei cu Muntele Alimanu şi Teren Izlaz Jerdau (posibil ca anexa respectivă să fi fost completată cu suprafeţele de teren de pe Muntele Alimanu şi cu suprafaţa de teren aferentă Izlazului Jerdau).

Totodată, se menţionează că în urma redactării hotărârii din greşeală a fost omisă semnarea anexei de către compartimentul de specialitate, iar hotărârea adoptată nu a fost modificată sau revocată, din contră a produs efecte parţiale încheindu-se contract de arendă pentru terenul de 50 ha din izlazul situat pe Runcu Mare şi Runcu Mic şi pentru terenul de 41,8 ha situat pe Muntele Mocirla Crasnii. Se susţine faptul că raportat la lipsa semnăturii de pe anexa la hotărâre, acest aspect reprezintă doar un motiv de nulitate relativă ce poate fi acoperită prin semnarea ulterioară de către compartimentul de specialitate.

La baza emiterii acestei hotărâri, aşa cum rezultă din documentaţie comunicată de organul emitent, au fost avute în vedere expunerea de motive întocmită de primarul comunei C, ce a fost iniţiat ca urmare a cererii depuse de către Obştea de Moşneni C Deal şi Vale prin care solicită darea în arendă a unor suprafeţe de teren deţinute în proprietate de către comuna C şi administrate de C.L. C.

Din raportul de specialitate prezentat la dosar, fără a se face menţiunea de cine este întocmit acest raport, fără semnătură şi ştampilă, fără a fi înregistrat, rezultă că transmiterea folosinţei acestor terenuri aflate în proprietatea comunei C se va realiza prin încheierea unui contract de arendă în forma prevăzută de legea nr.16/1994, terenuri care nu sunt grevate de sarcini, drept pentru care se poate transmite folosinţa acestor bunuri prin arendă Obştii de Moşneni C Deal şi Vale, conform cererii nr. 4405-06.05.2011.

De asemenea, din procesul verbal încheiat la data de 12.05.2011, cu ocazia şedinţei extraordinare a Consiliului Local C, la care au participat un număr de 12 consilieri din totalul de 15 consilieri în funcţie, rezultă că pe ordinea de zi la punctul 4 s-a supus adoptării proiectul de hotărâre privind stabilirea preţului de arendare, durata arendei şi suprafeţele de teren ce urmează a fi supuse arendării, ordine de zi care a fost aprobată cu unanimitate de voturi, iar comisiile pentru administraţie publică, apărarea ordinii şi liniştii publice a drepturilor cetăţeanului; pentru învăţământ, sănătate şi familie, activităţi social-culturale, tineret şi sport; pentru activităţi economico-financiare, amenajarea teritoriului şi urbanism, agricultură, gospodărie comunală, protecţia mediului şi turism au avizat favorabil materialele prezentate pe ordinea de zi.

La şedinţa extraordinară a C.L. C a participat şi domnul P.V., în calitate de preşedinte al Obştii de Moşneni C Deal şi Vale, pentru a oferi relaţii cu privire la cererea de arendare a unor suprafeţe de teren, având categoria de folosinţă izlaz sătesc, situată de la Vatra Satului spre Pădure, în suprafaţă de 50 ha, cu motivarea că acestea se află într-o stare jalnică, cu tufişuri şi mărăcinişuri, cu scopul defrişării acestei vegetaţii şi redării circuitului agricol, urmând a se folosi în acest scop zilieri, precum şi arendarea diferenţelor de gol alpin în suprafaţă de 41,08 ha din Muntele Mocila Crăsnii, având în vedere faptul că pe suprafaţa de 46 ha din suprafaţa totală de 87,72 ha a muntelui, obştea deţine proces verbal de punere în posesie. De asemenea, s-a solicitat şi arendarea suprafeţelor de teren aflate în proprietatea Consiliului Local C, pentru a le putea declara până la termenul limită din 15 mai 2011 la A.P.I.A Gorj, unde vor putea beneficia de subvenţiile legale în vigoare.

Se constată, din acelaşi proces verbal, că s-a pus în discuţie cererea înregistrată la sediul Primăriei Comunei C 4529/11.05.2011, prin care doamna J. F. I., în calitate de proprietar de animale, cu domiciliul în comuna C, solicită arendarea unor suprafeţe de teren pentru păşunatul animalelor, cu motivarea că are nevoie de o dovadă din care să rezulte acest aspect şi pentru a nu afecta proprietăţile celorlalţi cetăţeni din comună. Inginerul agricol din compartimentul fond funciar, cadastru şi agricultură precizează că Muntele Alimanu şi terenul situat în punctul Jerdau, cu categoria de folosinţă izlaz din zona satului Aniniş, se află în proprietatea comunei C fiind în administrarea C. L. C, nu au fost solicitate putând fi arendate. Domnul D. I. în calitate de delegat sătesc al satului Drăgoieşti, menţionează arată că Muntele Alimanu nu este înscris în inventarul bunurilor proprietate privată a comunei C, fiind omis, deşi a rămas în administrarea Consiliului Local C şi propune introducerea unui amendament la proiectul de hotărâre privind modificarea şi completarea domeniului privat al comunei în sensul completării inventarului cu muntele respectiv, în prealabil identificat cu suprafeţe şi vecinătăţi de către persoanele de specialitate din cadrul Primăriei Comunei C, precum şi a unui amendament la proiectul de hotărâre privind stabilirea preţului de arendare, durata arendei şi suprafeţele de teren ce urmează a fi arendate, în sensul ca în situaţia în care vor fi identificate alte suprafeţe de teren, proprietatea comunei C pentru care există posibilitatea arendării, acestea să fie incluse în lista terenurilor ce urmează a fi supuse arendării, amendamente ce au fost aprobate în unanimitate de voturi.

Se constată în primul rând faptul că procesul-verbal încheiat la 12.05.2011 deşi este semnat de către preşedintele de şedinţă şi de secretarul unităţii administrativ locale, nu se menţionează numele celor 12 consilieri locali care au participat la şedinţa extraordinară a Consiliului Local C, consemnându-se prezenţa acestora decât în mod generic ca şi număr, pentru a se face dovada cvorumului necesar, în sensul că atât în preambulul procesului verbal, cât şi la finalul acestuia nu se menţionează numele celor 12 consilieri prezenţi, decât numele celor 3 consilieri absenţi motivat, şi anume domnii D.G. şi C. I. precum şi doamna I. L.. Per a contrario se poate considera faptul că ceilalţi consilieri au fost prezenţi.

De asemenea, se constată că la şedinţă au mai participat domnul primar V. A., doamna T. L. în calitate de secretar al comunei C, domnul B. C. în calitate de consilier juridic al Consiliului Local C, domnul P. V. în calitate de preşedinte al Obştii de Moşneni C Deal şi Vale, domnul B. I. în calitate de preşedinte al Obştii de Moşneni Drăgoieşti-Ungureni-Dumbrăveni-Buzeşti, domnul J. C., fără a se menţiona calitatea acestuia decât menţiunea că este domiciliat în comuna C, sat C, iar din conţinutul procesului verbal rezultă că este soţul doamnei J. F. I., menţionată anterior care a solicitat arendarea unor terenuri din proprietate comunei C, precum şi domnul Chiriac Gheorghe în calitate de consilier din cadrul compartimentului cadastru-agricultură la Primăria comunei C. Se menţionează că şedinţa extraordinară a fost convocată de primarul comunei C prin dispoziţia nr.378/09.05.2011, iar domnul consilier Tiriplică Emil are calitate de preşedinte de şedinţă şi prezintă ordinea de zi pentru a fi supusă aprobării.

Conform dispoziţiilor art.39 şi următoarele din legea nr.215/2001: „Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului. Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului. Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale, cu cel puţin 5 zile înainte şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţele extraordinare. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la dispoziţie consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi. În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului sau în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndată. În invitaţia la şedinţă se vor preciza data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi a acesteia. Ordinea de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţă locuitorilor comunei sau ai oraşului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. În comunele sau oraşele în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective. În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei. Şedinţele consiliului local se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie. Prezenţa consilierilor locali la şedinţă este obligatorie. Cazurile în care absenţa este motivată se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. Consilierul local care absentează nemotivat de două ori consecutiv este sancţionat, în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local. Şedinţele consiliului local sunt conduse de un preşedinte de şedinţă, ales în condiţiile prevăzute la art. 35. Şedinţele consiliului local sunt publice. Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română. Dezbaterile din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier local se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele de şedinţă şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Preşedintele de şedinţă, împreună cu secretarul unităţii administrativ-teritoriale îşi asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicităţii celor consemnate. La începutul fiecărei şedinţe, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al şedinţei anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, în cadrul şedinţei, să conteste conţinutul procesului-verbal şi să ceară menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară. Procesul-verbal şi documentele care au fost dezbătute în şedinţă se depun într-un dosar special al şedinţei respective, care va fi numerotat, semnat şi sigilat de preşedintele de şedinţă şi de secretar, după aprobarea procesului-verbal. În termen de 3 zile de la terminarea şedinţei, secretarul unităţii administrativ-teritoriale afişează la sediul primăriei şi, după caz, pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al şedinţei. Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care, în condiţiile art. 39, a cerut întrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la şedinţa următoare, şi numai cu votul majorităţii consilierilor locali prezenţi. Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul iniţiatorului sau dacă acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4. În cazul neaprobării ordinii de zi, în condiţiile prevăzute la alin. (1), nu se acordă indemnizaţia cuvenită consilierilor locali pentru şedinţa respectivă. Proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoţite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, precum şi de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 39 alin. (2) şi (4). Dacă rapoartele prevăzute la alin. (1) nu sunt întocmite în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, acestea se consideră implicit favorabile.”.

În art.45 alin.3 şi 6 din legea nr.215/2001 se arată că: „Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie.; Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetăţeni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.”.

Raportat la dispoziţiile art.46, 47, 48 şi 49 din legea nr.215/2001 se constată faptul că : „Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local. Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.; Hotărârile consiliului local se semnează de preşedintele de şedinţă, ales în condiţiile prevăzute la art. 35, şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar. În cazul în care preşedintele de şedinţă lipseşte sau refuză să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de 3-5 consilieri locali.; Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală. În acest caz, va depune în scris şi va expune consiliului local opinia sa motivată, care va fi consemnată în procesul-verbal al şedinţei. Secretarul unităţii administrativ-teritoriale va comunica hotărârile consiliului local primarului şi prefectului de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data adoptării. Comunicarea, însoţită de eventualele obiecţii cu privire la legalitate, se face în scris de către secretar şi va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.; Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar cele individuale, de la data comunicării. Aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.”.

Conform dispoziţiilor art.23 din legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală: "Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii.".

De asemenea, raportat la dispoziţiile art.36 alin.1, 2 lit.c, alin.5 literele a-d din aceeaşi lege: „Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului; În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.2 lit.c, consiliul local: hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii; hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii; avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor; atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.”.

Conform dispoziţiilor art.119 din legea nr.215/2001 constituie patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale, bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi privat al acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial. În art.120 se menţionează faptul că aparţin domeniului public de interes local bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public naţional.

În art.3 din legea nr.213/1998 se reglementează conţinutul domeniului public care este alcătuit din bunurile prevăzute la art.135 alin.4 din Constituţie, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege şi din orice alte bunuri, care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau unităţile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege. În cazul domeniului public al comunelor, acesta este alcătuit din bunurile prevăzute la pct.III din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţionale ori judeţean.

Dreptul de proprietate publică se dobândeşte în modalităţile prevăzute, expres şi limitativ, de art.7 din legea nr.213/1998, respectiv: pe cale naturală, prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii, prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, prin acte de donaţie sau legate acceptate de consiliul local, dacă bunul în cauză intră în domeniul public, prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acesteia, pentru cauză de utilitate publică şi prin alte moduri prevăzute de lege.

Conform dispoziţiilor art.6 din legea nr.213/1998, fac parte din domeniul public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituţiei, a tratatelor internaţionale la care România era parte şi a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat. În aliniatul 2 al aceluiaşi articol se arată că bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obţinute prin vicierea consimţământului, pot fi revendicate de foştii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie.

Hotărârea de atestare a bunurilor din domeniul public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale este adoptată în temeiul art.21 alin.3 din Legea nr.213/1998 şi reprezintă un act administrativ de autoritate, supus controlului instanţei de contencios administrativ. Din însăşi fundamentarea juridică a acestui act administrativ rezultă că, indiferent de titlul său, este un act de calificare a bunurilor ca fiind din domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale.

Competenţa Guvernului, pentru emiterea actelor de clasare şi de defalcare a bunurilor, în raport cu interesul naţional sau local căruia îi sunt afectate, a fost prevăzută expres şi de Legea nr. 215/2001. Ambele acte normative au reglementat o procedură specială de defalcare şi de trecere în patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale a bunurilor de interes local, procedură ce se finalizează printr-o hotărâre a Guvernului. Hotărârea astfel emisă, este un act de delimitare a domeniului public al statului, judeţelor, comunelor, oraşelor şi pentru contestarea în justiţie nu este relevant dacă actul are efect declarativ sau constitutiv de drepturi, întrucât aparţine categoriei juridice a actelor pentru care Legea nr. 213/1998 a prevăzut expres, în art. 23, competenţa instanţelor de contencios.

Conform prevederilor HG nr.548/1999 privind aprobarea normelor tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor la nivelul consiliului local, există o comisie specială pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei şi care îndeplineşte atribuţiile cu care a fost investită privind inventarul acestor bunuri cu respectarea normelor privind organizarea şi inventarierea patrimoniului, aprobate prin OMF nr.2381995.

De asemenea, conform dispoziţiilor art.121 din legea nr.215/2001: „Domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile şi imobile, altele decât cele prevăzute la art. 120 alin. (1), intrate în proprietatea acestora prin modalităţile prevăzute de lege. Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel. Donaţiile şi legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, cu votul majorităţii consilierilor locali sau judeţeni, după caz, în funcţie. Schimbul de imobile din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale se face în condiţiile legii, pe baza unui raport de evaluare, însuşit de consiliul local.”; pentru ca în art.122 să se menţioneze că: „Toate bunurile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale şi judeţene li se prezintă anual de către primar, respectiv de preşedintele consiliului judeţean, un raport asupra situaţiei gestionării bunurilor.”.

Este adevărat că în raport de dispoziţiile art.123: „Consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile legii. Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii. Prin derogare de la prevederile alin.2, în cazul în care consiliile locale sau judeţene hotărăsc vânzarea unui teren aflat în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate construcţii, constructorii de bună-credinţă ai acestora beneficiază de un drept de preempţiune la cumpărarea terenului aferent construcţiilor. Preţul de vânzare se stabileşte pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau judeţean, după caz. Proprietarii construcţiilor prevăzute la alin. (3) sunt notificaţi în termen de 15 zile asupra hotărârii consiliului local sau judeţean şi îşi pot exprima opţiunea de cumpărare în termen de 15 zile de la primirea notificării.”, pentru ca în art.124 să se menţioneze: „Consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală ori judeţeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.”.

Din interpretarea acestor dispoziţii rezultă că bunurile ce aparţin domeniului public sau domeniului privat de interes local pot fi vândute, concesionate, închiriate sau date în administrare prin hotărâre a consiliului local, fără a se menţiona faptul că autoritatea deliberativă locală ar avea posibilitatea de a hotărî posibilitatea arendării acestor bunuri.

În cauza de faţă se constată că autoritatea administraţiei publice locale prin hotărârea contestată a aprobat arendarea unor terenuri, fără a se menţiona categoria de folosinţă, natura juridică a acestora, caracterul acestora în raport de planul de situaţie a acestora, respectiv suprafaţa totală de 172,57 ha din care 41,08 ha din Muntele Mocirla Crasnii, 50 ha teren izlaz din Runcu Mare şi Runcu Mic, 45,3 ha din Muntele Alimanu şi 36,19 ha teren Izlaz Jerdau, pe o perioadă de 5 ani, în condiţiile legii nr.16/1994 cu încălcarea dispoziţiilor menţionate anterior, precum şi cu încălcarea dispoziţiilor reglementate prin Ordinul emis de ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi ministrul administraţiei publice nr.235/2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung, care a avut în vedere prevederile art.19 din Legea zootehniei nr.72/2002 şi ale art.9 din Normele metodologice de aplicare a Legii zootehniei nr.72/2002, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.940/2002; referatul Direcţiei generale de implementare, reglementare şi de management al resurselor biotehnologice nr.131.177 din 5 martie 2003, din care rezulta necesitatea întocmirii unei strategii pe termen mediu şi lung privind organizarea activităţii de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor, precum şi prevederile Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr.8/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform anexei 1 din acest ordin se stabileşte locul şi importanta pajiştilor în cadrul patrimoniului agricol al tarii, menţionând că patrimoniul pastoral existent în România reprezintă o parte din avuţia naţionala, de importanta majoră prin dimensiunea resurselor potenţiale de furaje şi calitatea acestora, precum şi prin gradul sporit de atractivitate pe care îl oferă pentru practicarea turismului intern şi internaţional, datorită amplasării acestor suprafeţe.

De asemenea, la pct.VI din anexa 1 se reglementează responsabilităţile pentru punerea în valoare a pajiştilor ce aparţin atât proprietarilor, cât şi utilizatorilor, precum şi autorităţilor publice locale, astfel în ceea ce priveşte prima categorie au următoarele obligaţii: deţinătorii de pajişti au obligaţia sa asigure întreţinerea corespunzătoare a acestora, în vederea menţinerii şi ridicării potenţialului de producţie; crescătorii de animale individuali sau asociaţi pot încheia contracte de păşunat pentru a obţine dreptul de folosinţa asupra unei suprafeţe din pajiştea comunală; contractul de păşunat se încheie, pana la data de 15 martie a fiecărui an, de către primarul localităţii şi crescătorul de animale, în baza hotărârii consiliului local al comunei, oraşului, respectiv municipiului, pe o durata de folosinţa de minimum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia; deţinătorii de pajişti sunt obligaţi sa asigure paza şi supravegherea acestor suprafeţe. Introducerea animalelor la păşunat pe pajiştile ameliorate, pe loturi semincere, fără ca proprietarii acestor animale sa deţină contracte de păşunat, va fi sancţionată potrivit prevederilor legale.

În ceea ce priveşte responsabilităţile primarilor, consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor au următoarele obligaţii: pentru punerea în valoare a pajiştilor şi folosirea optima a acestora se va asigura încheierea unui număr optim de contracte de păşunat; excedentul de pajişte poate fi închiriat de către consiliul local al comunei, oraşului, respectiv municipiului, în baza hotărârii acestuia, crescătorilor de animale din alte comune care au suprafeţe insuficiente pentru păşunat; specialiştii consiliului local al comunei, oraşului, respectiv municipiului, împreună cu reprezentanţii asociaţiilor crescătorilor de animale, vor stabili nivelul tarifului de păşunat, care va fi aprobat anual prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, respectiv al municipiului; data intrării şi scoaterii animalelor de la păşunat se stabileşte prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, respectiv al municipiului, şi este obligatorie pentru toţi deţinătorii de animale; lucrările de întreţinere a pajiştilor, precum şi a utilităţilor zoopastorale se vor efectua sub forma de prestaţii de către crescătorii de animale care le folosesc şi au încheiat contracte de păşunat. Condiţiile şi nivelul acestor prestaţii vor fi cuprinse în contractul de păşunat.

Prin Ordinul nr.541/2009 pentru modificarea şi completarea Strategiei privind organizarea activităţii de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice au fost modificate o serie de responsabilităţi ale utilizatorilor de pajişti în scopul utilizării pajiştilor aflate în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor, şi anume: asociaţiile crescătorilor de animale legal constituite, crescătorii de animale persoane fizice şi juridice depun o cerere la consiliul local, al cărei model este prevăzut în anexa la prezenta strategie, prin care solicită concesionarea unor suprafeţe de pajişti.

Pentru utilizatorii de pajişti care încheie contracte de concesiune trebuie să îndeplinească minim următoarele condiţii: să fie înregistraţi în Registrul Naţional al Exploataţiilor; să asigure o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha pentru suprafaţa solicitată; să prezinte un program de păşunat conform prevederilor cap. IV pct. 8, pentru perioada preluării în folosinţă a suprafeţei de pajişti solicitată; aceştia având obligaţia să asigure întreţinerea corespunzătoare a acestora, în vederea menţinerii şi ridicării potenţialului de producţie.

De asemenea, prin acelaşi ordin s-au modificat responsabilităţile consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor, şi anume: „pentru punerea în valoare a pajiştilor şi folosirea optimă a acestora, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor, în baza cererilor solicitanţilor, încheie contracte de concesiune în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru suprafeţele de pajişti disponibile, pentru o perioadă minimă recomandată de 10 ani, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie. Consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor trebuie să iniţieze procedura de concesionare până la data de 1 februarie a fiecărui an, în baza hotărârii consiliului local al comunei, oraşului, respectiv al municipiului. Anual, până în data de 1 februarie, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor verifică încărcătura de animale/ha/contract. Lucrările de întreţinere a pajiştilor, precum şi a utilităţilor zoopastorale se vor efectua de către crescătorii de animale care le folosesc. Condiţiile şi nivelul acestor lucrări vor fi cuprinse în contractul de concesiune."

În consecinţă, HCL nr.87 din 12 mai 2011 nu a avut în vedere toate aceste reglementări imperative, considerând că în calitatea lor de autorităţi administrative de interes local, fie ca autoritatea deliberativă, fie ca autoritatea executivă au posibilitatea să procedeze la arendarea bunurilor imobile din patrimoniul public sau privat al unităţii administrative locale, în condiţiile legii nr.16/1994 privind legea arendării.

Conform dispoziţiilor art.1 alin.2 din legea nr.16/1994 bunurile agricole care pot face obiectul arendării sunt: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbuştii fructiferi, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile împădurite, terenurile ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajări piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice, platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă, precum şi animalele, construcţiile de orice fel, maşinile, utilajele şi alte asemenea bunuri destinate exploatării agricole; nu şi izlazurile, terenurile cu vegetaţie forestieră sau golurile alpine.

De asemenea, se reglementează în mod expres care sunt părţile contractante, numite arendator şi arendaş, în sensul că în raport de dispoziţiile art.3 alin.1 arendator pot fi doar persoanele fizice şi juridice, nu şi autorităţile administrative publice de interes local sau persoanele de drept public, pentru ca în alin.2 al aceluiaşi articol să se menţioneze faptul că arendaşii sunt persoane fizice, care pot fi cetăţeni români sau cetăţeni străini, şi persoane juridice.

Conform dispoziţiilor art.2 din legea nr.16/1994 prin arendare se înţelege contractul încheiat între proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal de bunuri agricole, denumit arendator care poate fi persoană fizică sau juridică, şi arendaş care poate fi persoană fizică, cetăţean român sau străin, sau persoană juridică, cu privire la exploatarea bunurilor agricole pe o durata determinată şi la un preţ stabilite de părţi, iar conform art.3 alin.1 arendarea se face prin contract scris, al cărui model este prevăzut în anexă, încheiat între arendator, pe de o parte, şi arendaş, pe de altă parte.

De altfel, în art.4 din lege se menţionează faptul că: „Regiile autonome, institutele şi staţiunile de cercetare şi producţie agricolă care au în administrare terenuri proprietate publica nu pot da în arenda bunurile agricole prevăzute la art.1 alin.2, sub sancţiunea nulităţii absolute a actelor încheiate. Orice act de arendare făcut cu încălcarea prevederilor prezentului articol este nul.”, per a contrario rezultă că doar regiile autonome, institutele sau staţiunile de cercetare care nu au în administrare terenuri proprietate publică vor putea da în arendă bunurile agricole prevăzute la art.1 alin.2 din lege.

În realitate, aşa cum rezultă din conţinutul procesului verbal al şedinţei extraordinare a consiliului local, terenurile pentru care s-a iniţiat procedura de arendare sunt terenuri cu categoria de folosinţă pentru păşunat şi care vor putea fi concesionate fie în condiţiile menţionate anterior, fie în condiţiile legii nr.214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, întrucât conform dispoziţiilor art.14 din această lege: „Administraţia publică locală are dreptul şi capacitatea efectivă de a soluţiona şi de a gestiona pajiştile proprietate publică şi privată a localităţii, în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, pe criterii obiective şi nediscriminatorii, în condiţiile legii. Autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, are obligaţia de a organiza serviciul public pentru menţinerea, întreţinerea şi utilizarea pajiştilor aflate în domeniul public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor prezentei legi. Serviciul public pentru menţinerea, întreţinerea şi utilizarea pajiştilor se înfiinţează cu respectarea prevederilor legislaţiei Comunităţii Europene şi naţionale şi a particularităţilor economice şi sociale ale unităţilor administrativ-teritoriale.”.

Pe cale de consecinţă, consiliul local în calitatea de autoritate administrativă publică locală, ca organ deliberativ, nu poate dispune prin hotărâri aprobarea iniţierii unei procedurii de arendare în condiţiile legii nr.16/1994, nu poate avea calitatea de parte contractantă în calitate de arendator într-un contract de arendare, nu poate aproba cererea de arendare formulată de o persoană fizică sau juridică, cel mult în condiţiile normelor prezentate anterior, consiliul local are posibilitatea adoptării unui proiect de hotărâre cu privire la iniţierea unei proceduri de concesionare ori de închiriere a acestor terenuri aflate în proprietate publică, fie a unei proceduri de cumpărare sau de vânzare pentru bunurile ce fac parte din proprietatea privată a Comunei C, ca persoană de drept public, sau poate asigura încheierea unui număr optim de contracte de păşunat, iar excedentul de pajişte va putea fi închiriat de către consiliul local al comunei, în baza hotărârii acestuia, crescătorilor de animale din alte comune care au suprafeţe insuficiente pentru păşunat, hotărâre prin care vor putea stabili nivelul tarifului de păşunat, întrucât nu are calitatea şi nici competenţa de dispune încheierea unor contracte de arendare, asupra bunurilor ce aparţin domeniului public sau privat, în condiţiile legii nr.215/2001.

În raport de toate aceste considerente se constată întrunite dispoziţiile art.3 din legea nr.554/2004, urmând a se admite acţiunea formulată de către reclamant şi se va dispune anularea hotărârii consiliului local, având în vedere faptul că nu au fost respectate toate aceste condiţii de formă, de fond şi de publicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamantul P.J. Gorj - Vasile Liviu Andrei, cu sediul în Tg-Jiu, str. Victoriei, nr. 2-4, judeţul Gorj împotriva pârâţilor C.L. C şi Primăria Comunei C, cu sediul în comuna C, judeţul Gorj.

Anulează Hotărârea Consiliului Local nr.87/12.05.2011 privind stabilirea preţului de arendare, durata arendei şi suprafeţele de teren ce urmează a fi supuse arendării emisă de pârâtul C.L. C.

Hotărâre definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 21.02.2012, la Tribunalul Gorj.

Consultati si alte spete de contencios administrativ:

Anulare act administrativ Acte ale autorităţilor publice

Comentarii despre Anulare act administrativ Acte ale autorităţilor publice