Cerere de restituire a taxei de poluare . Lipsa plângerii prealabile ţi a procedurii administrative prevăzută de art.205 – 209 din Codul de Procedură fiscală . Admisibiliatea cererii Cereri

Potrivit prevederilor art. 117 alin. 1) lit. d) din Codul de procedura fiscala se restituie la cererea debitorului sumele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale. Taxa de poluare încalca dispozitiile art. 90 din Tratatul Uniunii Europene, astfel ca taxa de poluare prevazuta de O.U.G. nr. 50/2008 este încasata nelegal.

Prin actiunea înregistrata sub nr. 464/87/2012 reclamantul M. I. A. a chemat în judecata pe pârâta A.F.P. Z. solicitând instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acestuia la restituirea sumei de 3.944 lei, achitata cu titlu de taxa de poluare.

De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca a achizitionat un autoturism vechi din Germania, marca Opel Astra Caravan, iar pentru înmatricularea acestuia a fost obligat sa plateasca taxa de poluare instituita prin OUG nr. 50/2008, în cuantum de 3.944 lei .

Considera reclamantul ca dispozitiile în baza carora a fost obligat sa achite taxa de poluare contravin prevederilor art. 90 din Tratatul CE care interzice statelor membre de a aplica direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne de orice natura, mai mari decât cele care se aplica direct sau indirect produselor nationale similare, în conditiile în care pentru masinile achizitionate din România, chiar si la mâna a doua, nu se percepe nici – un fel de taxa daca sunt deja înmatriculate .

De asemenea, a aratat reclamantul ca, în astfel de situatii, conform jurisprudentei CJCE, judecatorul national este obligat sa aplice cu prioritate dreptul comunitar, obligatie care rezulta si din dispozitiile art. 148 alin. 2 din Constitutia României, care precizeaza ca prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne.

Prin urmare, reclamantul a concluzionat ca taxa de poluare achitata pentru reînmatricularea în România a autoturismului a fost încasata în contul bugetului statului, cu încalcarea art. 90 alin. 1 al Tratatului Comunitatii, regimul juridic instituit de OUG nr. 50/2008 pentru autovehiculele importate si înmatriculate în România din Comunitatea Europeana fiind discriminatoriu de vreme ce acestea au fost deja înmatriculate în tarile membre.

În drept, au fost invocate dispozitiile Constitutiei României, Legea nr. 554/2004, Tratatul C.E.E., iar la dosar reclamantul a depus înscrisuri privind achizitionarea si înmatricularea autoturismului si achitarea taxei de poluare pentru autovehicule .

În cauza, pârâta Administratia Finantelor Publice a orasului Z., desi legal citata, nu a formulat întâmpinare.

Examinând actele si lucrarile dosarului instanta constata ca reclamantul este proprietarul unui autoturism marca Opel Astra Caravan, achizitionat din Germania, la data de 16.03.2009, pentru înmatricularea caruia a fost obligat sa plateasca taxa de poluare instituita prin O.U.G. 50/2008, în cuantum de 3.944 lei.

Din considerentele ce se vor expune, Tribunalul constata actiunea întemeiata.

Astfel, taxa de poluare a fost introdusa prin OUG nr. 50/2008 si se percepe, potrivit dispozitiilor acesteia, doar pentru autoturismele produse în tara sau în alt stat membru U.E., daca sunt înmatriculate pentru prima data în România .

Actul normativ mentionat excepteaza de la plata taxei de poluare , autoturismele produse în România sau în alte state membre UE , daca au fost anterior înmatriculate tot în România .

Reglementata în acest mod , OUG nr. 50/2008 este contrara art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene , întrucât este destinata sa diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand , deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, cum este si autoturismul reclamantului pentru care s-a achitat taxa de poluare , favorizând astfel vânzarea autoturismelor second – hand deja înmatriculate în România si dupa adoptarea OUG nr. 218/2008, vânzarea autoturismelor noi produse în România.

Ori, art. 90 paragraful 1 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene , interzice statelor membre de a aplica direct sau indirect , produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect , produselor nationale similare .

Prin urmare , dupa aderarea României la UE , când produsele importate sunt din alte tari membre ale UE, nu este admisibil ca norma fiscala nationala sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze consumul produselor importate si sa influenteze , din punct de vedere fiscal, achizitionarea autovehiculelor deja înmatriculate, deoarece în raport de dispozitiile art. 11 alin. 1 si 2 , art. 148 alin. 2 si 4 din Constitutie , dispozitiile dreptului comunitar au prioritate fata de dreptul national , în temeiul principiului dreptului comunitar conform caruia orice norma comunitara are forta juridica superioara normelor nationale , chiar si atunci când acestea din urma sunt adoptate ulterior normei comunitare , regula aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic national si de acela al normei comunitare .

Obligativitatea instantelor din statele membre de a aplica prioritar Tratatul Uniunii a fost statuata si prin Hotarârile pronuntate de CJE în cauzele Flaminio Costa v.Enel ( 15 iulie 1964) , precum si Amministratione delle Finanze dello Stato v. Simmenthal S.p.a ( 9 martie 1978).

Pe de alta parte , în conditiile în care aceasta taxa nu este perceputa persoanelor care au solicitat înmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008, data intrarii în vigoare a OUG nr. 50/2008, desi este evident ca si autoturismele acestei categorii de persoane polueaza, iar din preambulul OUG 50/2008 rezulta ca prin adoptarea acestui act normativ s-a urmarit realizarea unor programe si proiecte pentru îmbunatatirea calitatii aerului, Tribunalul constata ca fata de scopul urmarit prin adoptarea OUG 50/2008, potrivit principiului „ poluatorul plateste, o astfel de taxa de poluare trebuia instituita pentru toate autoturismele aflate în trafic si nu doar pentru cele înmatriculate dupa data de 1 iulie 2008.

În consecinta , constatând ca taxa de poluare achitata de reclamant este una interzisa de dispozitiile art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene precum si faptul ca începând cu data de 1.01.2007, data la care România a aderat la Uniunea Europeana , reglementarile comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridica interna , având prioritate fata de dispozitiile interne , astfel cum rezulta din dispozitiile art. 11 alin. 1 si 2, art. 148 alin. 2 si 4 din Constitutie si din prevederile Legii 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României si Bulgariei la Uniunea Europeana , instanta apreciaza actiunea întemeiata, normele interne dispunând cu privire la o taxa discriminatorie si care încalca principiul liberei circulatii a marfurilor .

Este de mentionat si ca asupra încalcarii art. 90 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferenta de tratament între produsele interne si cele importate din alte state ale UE , s-a pronuntat Curtea de la Luxembrug prin hotarârea din 11 august 1995 cauzele reunite C – 367/93 la C – 377/93, F.G. Roders BV s.a. , c. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen (discriminarea între vinurile din Luxemburg si vinurile din fructe provenite din alte state membre) sau prin hotarârea din 7 mai 1987 cauza 184/85 Comisia c. Italia.

În consecinta, actiunea urmeaza a fi admisa, sens în care se va obliga pârâta Administratia Finantelor Publice a orasului Z sa restituie reclamantului suma de 3.944 lei, achitata cu titlul de taxa de poluare.

Solutia admisibilitatii unor asemenea actiuni se impune mai ales prin prisma jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene, care recunoaste contribuabilului dreptul de a solicita rambursarea unei taxe platite cu încalcarea dreptului european, independent de orice contestare a actului administrativ prin care aceasta taxa a fost stabilita.

În fine, aceasta solutie se impune si prin prisma Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, respectiv a art. 13, potrivit caruia statele trebuie sa asigure un recurs efectiv, prin care o persoana sa se poata plânge de încalcarea drepturilor sale.

Or, parcurgerea procedurii administrative de contestare a deciziei de calcul al taxei de poluare, cu consecinta previzibila a respingerii contestatiei, fie ca tardiv formulata, fie ca nefondata, nu poate constitui un remediu national efectiv în sensul Conventiei, ci, dimpotriva, reprezinta un obstacol în calea recuperarii prejudiciului cauzat particularilor prin aplicarea unor norme nationale incompatibile cu dreptul european, obstacol interpus chiar de autoritatile fiscale nationale aflate în culpa.

De altfel, aceasta problema a fost transata de Înalta Curte de Casatie prin decizia nr. 24/2011 prin care s-a stabilit ca procedura de contestare prevazuta la art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008, aprobata prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205-218 din Codul de procedura fiscala, nu se aplica în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozitiile art. 117 alin. (1) lit. d) din acelasi cod.

În temeiul dispozitiilor art. 274 din Codul de Procedura Civila pârâta va fi obligata sa plateasca reclamantului suma de 489 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu de avocat si taxa de timbru, la baza obligatiei stând culpa procesuala.

Consultati si alte spete de contencios administrativ:

Cerere de restituire a taxei de poluare . Lipsa plângerii prealabile ţi a procedurii administrative prevăzută de art.205 – 209 din Codul de Procedură fiscală . Admisibiliatea cererii Cereri

Comentarii despre Cerere de restituire a taxei de poluare . Lipsa plângerii prealabile ţi a procedurii administrative prevăzută de art.205 – 209 din Codul de Procedură fiscală . Admisibiliatea cererii Cereri