Creante fiscale provenite din amenzi.Comunicarea neconforma a procesului-verbal de contraventie.Obligatiile organului de executare.

Organul de executare silită, în speţă Municipiul X– Direcţia Impozite şi taxe – Serviciul Executorilor Bugetare, nu are doar posibilitatea de a refuza punerea în executare a creanţelor fiscale provenite din amenzi contravenţionale ca urmare a necomunicării proceselor verbale de contravenţie, ci are chiar obligaţia legală de a proceda la restituirea acestora organului constatator în situaţia în care constată că există acest impediment la executarea silită constând în comunicarea neconformă a actului sancţionator.  

Dosar nr/2011

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ
SECŢIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2012
Şedinţa publică din Completul compus din: PREŞEDINTE :
JUDECĂTOR:
JUDECĂTOR: GREFIER:

Pe rol fiind soluţionarea recursului declarat în cauză de către recurentul INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN CLUJ în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TURDA, împotriva sentinţei civile nr. 2012 în dosarul cu nr. /2011 al Judecătoriei Turda , având ca obiect contestaţie la executare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul intimatei
Primăria Municipiului Turda, lipsă fiind recurentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul intimatei arată că instituţia pe care o reprezintă şi-a exprimat punctul de vedere prin
întâmpinare, nu are cereri de formulat şi solicită acordarea cuvântului în dezbaterea judiciară a recursului.
Instanţa constată că este legal investită cu soluţionarea cauzei, recursul a fost formulat în termen, motivat şi comunicat cu intimata care a depus întâmpinare, prezent fiind şi reprezentantul acesteia.
De asemenea instanţa constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă astfel încât, nemaifiind cereri ori excepţii de formulat declară închisă faza de cercetare judecătorească şi acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului, pe baza actelor de la dosar.
Reprezentantul intimatei Primăria Municipiului Turda solicită
instanţei respingerea recursului, menţinerea sentinţei de fond ca temeinică şi legală.

T R I B U N A L U L

Prin Sentinţa civilă nr..2012 în dosarul cu nr. /2011 al Judecătoriei Turda s-a respins contestaţia la executare formulata de contestatorul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj în contradictoriu cu intimatul Mun. Turda - Direcţia Impozite şi Taxe – Serviciul Executorilor Bugetari – prin Primar, ca neîntemeiată.
În motivarea sentinţei s-a arătat că, în fapt, prin adresa nr.
contestatorul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj a înaintat Primăriei mun. Turda procesele – verbale AP /2010, CC /2010 CC/.2009 Magda Gheorghe, PCA/.2010, CC /2010, CC/.2009, CC /2009, AP /2009 Csabai Levente, AP 0949556/16.07.2009 Amiras Iudita, CC 4618108/14.10.2009, AP/.2008, AP/.2008, CC /2008, PCA /2008, PCA /2008 ,CC /2009, CC
/2009, CC /2009, CC/.2010, CC /2010, CC /2010, CC/.2010 CC /2010, CC /2010, CC /2010, , CC /2010 /, în vederea începerii executării silite a acestora.
Intimatul Mun. Turda - Direcţia Impozite şi Taxe – Serviciul Executorilor Bugetari a constatat că din conţinutul proceselor-verbale rezulta că acestea nu au fost aduse la cunoştinţa contravenienţilor, lipsind dovezile de comunicare a acestora conform prevederilor legale, astfel încât, prin adresa nr. 10504/22.09.2011 a restituit Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj procesele verbale comunicate.
În conformitate cu prevederile art. 37 din O.G. nr.2/2001, procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei necontestat în termenul legal constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Instanţa a mai reţinut că potrivit art. 39 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, executarea se face în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind
executarea silită a creanţelor fiscale.
Potrivit dispoziţiilor art. 141 alin. 8 din O.G. nr. 92/2003, „ in cazul
in care titlurile executorii emise de alte organe (...) nu cuprind unul din următoarele elemente: (...) dovada comunicării acestora, organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente. "
Procedura de comunicare a proceselor-verbale de constatate şi sancţionare a contravenţiilor este reglementată prin dispoziţiile art. 26 alin.
3 din O.G. nr.2/2001, care stabilesc că în cazul în care contravenientul nu
este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii.
Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plată de face, potrivit art. 27 din actul normativ anterior indicat, prin poştă, cu aviz de
primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor.
Mai trebuie reţinut că rolul comunicării este acela de a se asigura luarea efectiva la cunoştinţa despre existenta şi conţinutul procesului-verbal
de contravenţie, simpla expediere prin posta a procesului-verbal fiind insuficienta pentru a se putea aprecia ca s-a realizat in mod legal procedura de comunicare a acestuia, atâta timp cat legea prevede modalităţi diverse pentru a se a asigura o comunicarea reala, efectiva, a actului, pe seama contravenientului.
In absenta dovezii comunicării actelor, este rezonabil de prezumat ca persoanele în cauza nu au cunoştinţa despre cele care urmau a fi comunicate caz in care nu îşi pot formula apărarea sau punctul de vedere raportat la cele comunicate.
Instanţa a constatat că procesele verbale ce fac obiectul cauzei au
fost expediate persoanelor sancţionate contravenţional, prin poştă, cu scrisoare recomandată, însă confirmările de primire au fost restituite destinatarului Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj cu menţiunea „ nereclamat”, din pricina expirării termenului de păstrare a corespondenţei, sau „necunoscut la adresă”. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte procesul verbal seria PCA nr. 2007 () este reală susţinerea intimatului în sensul că acesta a fost adus la cunoştinţa contravenientului după un an de la data emiterii, aşadar cu depăşirea termenului de prescripţie a executării sancţiunii prevăzute de art. 14 din OG nr. 2/2001.
Ca atare, instanţa va reţine, în acord cu susţinerile intimatului că procesele-verbale de constatare a contravenţiei nu au fost comunicate
contravenienţilor conform prevederilor legale, astfel încât în mod corect intimatul Mun. Turda - Direcţia Impozite şi Taxe – Serviciul Executorilor Bugetari a aplicat prevederile art. 141 alin. 8 din O.G. nr.92/2003, restituind titlurile executorii contestatorului.
Împotriva hotărârii instanţei de fond a formulat recurs Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj, solicitând admiterea recursului, obligarea pârâtei să pună în executare titlurile executorii.
În motivarea recursului a arătat că sentinţa civilă nr. 139/13,01.2012 este netemeinică şi dată cu greşita aplicare a legii întrucât, conform dispoziţiilor art. 39 alin.1 lit.a şi art. 39 alin. 2 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi ale art. 141 din OG nr.92/2003, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj a înaintat în vederea executării silite Primăriei Municipiului Turda, procesul verbal de contravenţie menţionat, devenit titlu executoriu. în termenul legal de 90 de zile prevăzut de artJ41 alîn.7 din Codul de procedură fiscală.
Se arată că s-a ales comunicarea prin poştă a procesului verbal, dintre cele doua modalităţi alternative prevăzute de art. 27 din OG 2/2001, formularul de confirmare de primire care poartă numărul de înregistrare al oficiului poştal şi cu care procesul verbal a fost transmis către contravenient în termenul de o lună de la data încheierii acesteia, dovedind faptul ca şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege, insă destinatarul nu s-a prezentat la oficiul postal pentru a-si ridica corespondenţa recomandată. Faptul că deşi avizat şi reavizat, contravenientul nu s-a prezentat la oficiul poştal pentru ridicarea corespondenţei recomandate, expirând astfel termenul de păstrare a corespondenţei, considera recurentul că nu ăi poate fi imputat şi, totodată, nu poate constitui un motiv pentru nepunerea în executare a titlurilor executorii.
S-a mai învederat că s-a constatat că în mod frecvent contravenienţii,
deşi se prezintă Ia oficiile poştale în urma avizării, refuză ridicarea corespondenţei expediate de inspectoratele judeţene de poliţie în plicuri personalizate, cu antetul instituţiei, întrucât cunosc în mod evident conţinutul acesteia, respectiv faptul că le sunt comunicate procese verbale de contravenţie pe care au refuzat să le semneze în momentul întocmirii sau care le-au fost întocmite.
Recurentul a învederat că instanţele de judecata au constatat că obligaţia privind comunicarea procesului verbal către petent, în termenul de o luna prevăzut la art. 26 al. (3) din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, a fost îndeplinită de către organul constatator al contravenţiei în momentul expedierii procesului verbal şi nu în acela în care contravenientul intră în posesia acestuia, aspect care rezultă din interpretarea dispoziţii OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, menţionându-se Decizia Civilă nr. 642/R/2010 a Tribunalului Cluj, Sentinţa Civilă nr. 9973 din 22.12.2008 a Judecătoriei Galaţi rămasă definitivă şi irevocabilă după respingerea recursului de către Tribunalul Galaţi, Sentinţa Civila nr. 5539 din 23.11,2011 a Judecătoriei Alba lulia, Sentinţa Civilă nr. 2553 din 19.10,2011 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, Sentinţa Civilă nr. 17568 din 17,11.2011 a Judecătoriei Craiova.
S-a apreciat de către recrent că organele de executare silită nu sunt în măsură să constate din oficiu prescripţia executării sancţiunii pentru necomunicarea către contravenienţi a proceselor verbale în termenul prevăzut de art. 14 din OG nr.2/2001, acesta fiind atributul exclusiv al instanţei de judecata. Ca urmare, procesul verbal în cauză, devenit titlu executoriu, trebuie pus în executare, debitorul având posibilitatea formulării contestaţiei la executare în condiţiile art.399 alin.3 Cod proc. Civilă şi ale ari. 172 şi următoarele din Codul de procedură fiscala republicat.
Municipiul Turda prin autoritatea executiva Primarul municipiului Turda, a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, arătând că în dosarul /2011 prin Sentinţa Civila nr. 2012 s-a hotărât respingerea contestaţiei la executare formulata de către IPJ Cluj in contradictoriu cu Municipiul Turda.
In fapt, s-a arătat de către intimat că reclamantul a înaintat către
acesta, in vederea aplicării masurilor de executare silita care se impun conform O.G. 92/2003, un număr de procese verbale de constatare a contravenţiei. In urma analizării procesului verbal in cauza, s-a constatat ca acesta nu a fost adus la cunoştinţa contravenienţilor, respectiv procedura de aducere la cunoştinţa a proceselor verbale de constatare a contravenţiei nu era finalizata prin aducerea la cunoştinţa acestora a conţinutului procesului verbal. Deoarece acest lucru contravine prevederilor 26 alin. 3 si ale art. 27 din O.G. 2/2001 precum si ale art. 141 alin. 8 din O.G. 92/2003 care prevede: "/« cazul in care titlurile executorii emise de alte organe (...) nu cuprind unul din următoarele elemente: (...) dovada comunicării acestora, organul de executare va restitui de indata titlurile executorii organelor emitente, " procesul verbal in cauza a fost restituit agentului constatator prin adresa 2011. Acest punct de vedere a fost susţinut si de către Tribunalul Cluj prin Decizia Civila nr. R/2008.
S-a apreciat că instanţa a reţinut in mod corect ca "rolul comunicării este acela de a se asigura luarea efectiva la cunoştinţa despre existenta si
conţinutul procesului verbal de contravenţie, simpla expediere prin posta a procesului-verbal fiind insuficienta pentru a se putea aprecia ca s-a realizat in mod legal procedura de comunicare a acestuia" precizând in textul Sentinţei Civile ca " legea prevede modalităţi diverse pentru a se asigura o comunicare reala, efectiva, a actului, pe seama contravenientului."
Intimatul a arătat că dreptul la apărare este un drept fundamental recunoscut si garantat de art.21 si 24. din Constituţia ROMÂNIEI. In esenţa, dreptul la apărare presupune comunicarea, înştiinţarea, contravenientului despre fapta săvârşită si sancţiunea aplicata, precum si dreptul sau la o justa apărare. In condiţia in care procedura de comunicare efectiva a procesului verbal nu s-a finalizat prin una dintre modalităţile cerute si prevăzute art. 27 din O.G. 2/2001, nu se poate considera ca procesul verbal este comunicat. Contravenientul, contribuabilul, paratul sau inculpatul in accepţiunile prevederilor legale in vigoare nu poate fi făcut răspunzător de faptul ca cealaltă parte care este ţinuta sa finalizeze procedura de înştiinţare nu si-a îndeplinit obligaţia.
Analizând actele şi lucrările cauzei prin prisma criticilor
recurentului, Tribunalul constată că recursul este fondat pentru
următoarele considerente:
În cuprinsul recursului formulat de recurentul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj împotriva sentinţei civile nr. 2012 pronunţată de Judecătoria Gherla în dosarul nr. /2011 au fost ridicate două aspecte principale asupra cărora trebuie să se pronunţe prezenta instanţă în cauza de faţă: modalitatea în care trebuie îndeplinită de către organul constatator obligaţia de comunicare a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţie pentru ca acesta să poată constitui titlu executoriu, precum şi posibilitatea organului de executare silită de a invoca şi constata din oficiu prescripţia executării sancţiunii pentru necomunicarea către persoanele sancţionate a proceselor verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
Asupra primului aspect, tribunalul constată că, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. 1 şi 2 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului şi, dacă este cazul, părţii vătămate şi proprietarului bunurilor confiscate, comunicarea făcându- se de către organul care a aplicat sancţiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia.
În ceea ce priveşte modalitatea concretă în care trebuie realizată această comunicare, art. 26 din acelaşi act normativ arată că, dacă agentul constatator aplică şi sancţiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta şi înştiinţarea de plată se înmânează contravenientului, făcându-se menţiune în acest sens în procesul-verbal, contravenientul semnând de primire. În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii. Potrivit dispoziţiilor art. 27, în această ultimă situaţie, comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plată de face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului, operaţiunea de afişare consemnându-se într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor.
Astfel cum se constată din analiza dispoziţiilor legale mai sus citate,
agentul constatator are obligaţia de a comunica procesul verbal de contravenţie potrivit dispoziţiilor legale, care sunt clare şi explicite în ceea ce priveşte modalitatea de executare a acestei obligaţii. În ipoteza care interesează în speţă, respectiv aceea în care procesul-verbal se încheie în lipsa contravenientului sau când acesta refuză să semneze procesul-verbal, legiuitorul instituie două modalităţi alternative de comunicare a actului sancţionator, fără a institui vreo ordine de prioritate între aceste modalităţi. Prin urmare, agentul constatator are posibilitatea de a alege dacă va comunica procesul-verbal prin poştă, cu aviz de primire sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului.
În prezenta cauză, agentul constatator din cadrul recurentului a ales
să comunice procesele verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei prin intermediul poştei, înaintându-le către contravenienţi cu aviz de primire.
Aceste procese-verbale, independent de voinţa instituţiei recurente, nu au fost faptic înmânate contravenienţilor, întrucât aceştia, deşi au fost avizaţi în mod repetat în acest sens, nu s-au prezentat la oficiul poştal pentru a-şi ridica această corespondenţă, expirând astfel perioada de păstrare a corespondenţei.
În dezacord cu opinia instanţei de fond, tribunalul reţine că, astfel cum s-a reţinut constant în practica judiciară, procesul-verbal de constatare
şi sancţionare a contravenţiei se consideră legal comunicat dacă organul constatator şi-a îndeplinit obligaţia de a înainta acest înscris cu aviz de primire, independent de împrejurarea că destinatarul acestuia a înţeles sau nu să se prezinte la oficiul poştal pentru a intra în posesia corespondenţei pentru ridicarea căreia a fost avizat. În măsura în care destinatarul comunicării realizate de organul constatator nu s-a putut prezenta la oficiul poştal pentru a ridica procesul-verbal de contravenţie ce i-a fost comunicat, conduită manifestată cu bună-credinţă şi din motive temeinicie, acesta îşi va putea expune apărările sale prin formularea unei cereri de repunere în termen o dată cu sesizarea instanţei cu o plângere contravenţională sau prin formularea unei contestaţii la executare împotriva executării silite pornite împotriva sa. Nu se poate susţine, având în vedere că persoana sancţionată dispune de mai multe mijloace de a se adresa instanţei, că acestuia i se aduce atingere dreptului său la apărare, cum în mod eronat a invocat intimata prin întâmpinarea depusă în recurs.
Mai mult, tribunalul reţine că OG nr. 2/2001 nu prevede ca, în situaţia în care comunicarea prin poştă a procesului verbal nu a condus la o
înmânare efectivă a acestuia contravenientului, agentul constatator să aibă obligaţia de a proceda potrivit celeilalte modalităţi de comunicare, respectiv prin afişare la domiciliul acestuia.
Astfel, modul în care legiuitorul a înţeles să reglementeze această ipoteză de comunicare a actului administrativ specific sancţionării
contravenţiilor este diferit de regula comunicării actului administrativ prevăzută de art. 44 din OG nr. 92/2003, text legal în care legiuitorul a înţeles să arate în mod expres că există o obligaţie subsidiară de comunicare a actului administrativ în situaţia în care comunicarea nu a fost posibilă în modalitatea principală prevăzută de textul de lege.
Prin urmare, în cauza de faţă se impune concluzia că obligaţia de comunicare a procesului-verbal de contravenţie a fost îndeplinită de agentul constatator.
În ceea ce priveşte aspectul privind posibilitatea organului de executare silită de a invoca şi constata din oficiu prescripţia executării sancţiunii pentru necomunicarea către persoanele sancţionate a proceselor verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei, tribunalul constată că, potrivit art. 39 alin. 3 din OG nr. 2/2001, executarea se face în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind executarea silită a creanţelor fiscale.
În conformitate cu prevederile art. 37 din OG nr. 2/2001, procesul- verbal neatacat în termenul legal constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate, iar potrivit art. 14 alin. 1, executarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii.
Astfel cum prevede art. 141 alin. 8 din OG nr. 92/2003, în cazul în care titlurile executorii emise de ale organe nu cuprind anumite elemente, printre care şi acela al dovezii comunicării acestora, organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente.
Ori, în raport de aceste dispoziţii legale, se constată că organul de executare silită, în speţă Municipiul Turda – Direcţia Impozite şi taxe –
Serviciul Executorilor Bugetare, nu are doar posibilitatea de a refuza punerea în executare a creanţelor fiscale provenite din amenzi contravenţionale ca urmare a necomunicării proceselor verbale de contravenţie, ci are chiar obligaţia legală de a proceda la restituirea acestora organului constatator în situaţia în care constată că există acest impediment la executarea silită constând în comunicarea neconformă a actului sancţionator.
Însă, cu toate că organului de executare silită îi revine această obligaţie, în situaţia în care acesta procedează în această manieră, ca urmare a aprecierii că nu poate pune în executare procesul-verbal de contravenţie pentru necomunicarea efectivă a acestuia contravenientului, organul constatator are deschisă calea contestaţiei la executare, cale de care a uzat de altfel în prezenta cauză.
Tribunalul reţine că practica instanţelor judecătoreşti, chiar dacă este constantă în a interpreta anumite dispoziţii legale într-un anumit sens, nu obligă organele de executare fiscale să procedeze într-un anumit mod, deciziile instanţelor fiind în principiu obligatorii numai pentru părţile litigante. Doar hotărârile pronunţate în litigiile în care aceste organe de executare sunt părţi sunt opozabile acestora.
Prin urmare, în situaţia în care o normă legală suscită mai multe interpretări, dacă legiuitorul nu a realizat el însuşi, printr-un act normativ interpretarea textului legal, astfel cum prevede art. 9 din Legea nr.
287/2009 - Codul civil, organului de executare silită nu i se poate impune o anumită interpretare decât prin promovarea contestaţiei la executare în soluţionarea căreia instanţa de judecată învestită va proceda la interpretarea legii în scopul aplicării ei în cazul dedus judecăţii, interpretare care este obligatorie pentru organul de executare în ceea ce priveşte obiectul cu care a fost învestită instanţa.
Faţă de considerentele mai sus expuse, tribunalul va admite recursul
formulat în cauză împotriva sentinţei nr. a Judecătoriei Turda, pe care o va modifica în sensul că va admite contestaţia la executare formulată de contestatorul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj şi va obliga intimatul Municipiul Turda – Direcţia Impozite şi taxe – Serviciul Executorilor Bugetari să pună în executare titlurile executorii obiect al prezentei cauze.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

Admite recursul declarat de Inspectoratul de Politie Judeţean Cluj în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TURDA, împotriva sentinţei civile nr. în dosarul cu nr. /2011 al Judecătoriei Turda, pe care o modifică în sensul că admite contestaţia la executare si obligă Municipiul Turda - Direcţia Impozite si Taxe Locale - Serviciul Executări Bugetare să pună în executare titlurile executorii.
Decizia este irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică de la

PRESEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

Consultati si alte spete de contencios administrativ:

Creante fiscale provenite din amenzi.Comunicarea neconforma a procesului-verbal de contraventie.Obligatiile organului de executare.

Comentarii despre Creante fiscale provenite din amenzi.Comunicarea neconforma a procesului-verbal de contraventie.Obligatiile organului de executare.