Restituire taxă de primă înmatriculare Acte ale autorităţilor publice

Prin sentinta civila nr. 895 din 05.04.2011 a Tribunalului Arad, pronuntata în dosarul nr. 335/108/2011, a fost admisa în parte actiunea în contencios administrativ formulata de reclamanta, a fost obligata pârâta sa restituie reclamantei taxa de prima înmatriculare actualizata cu dobânzile legale în materie fiscala pâna la data restituirii efective si a fost respinsa cererea reclamantei privind anularea actului administrativ fiscal – decizie de calcul a taxei de prima înmatriculare.

În considerentele hotarârii, tribunalul a statuat ca, dispozitiile art. 2141 – 2143 Cod fiscal au fost abrogate de la data de 1 iulie 2008, iar taxa de prima înmatriculare a fost încasata de catre pârâta în temeiul art. 2141 – 2143 din Codul fiscal, în vigoare în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008.

Instanta a dat astfel eficienta prevederilor constitutionale consacrate în art. 15 alin. 2 din Constitutia României privind principiul neretroactivitatii legii, retinând astfel ca noua ordonanta de urgenta nu se poate aplica situatiilor juridice nascute anterior.

Prin urmare nici reclamanta care si-a înmatriculat autoturismul în aceasta perioada, achitând taxa speciala corespunzatoare reglementarilor în vigoare nu poate fi obligata sa achite o alta taxa în temeiul noii reglementari, care asa cum dispune în art. 14 aceasta va putea fi aplicata autoturismelor introduse în tara ulterior datei de 01 iulie 2008 tocmai pentru ca aceasta nu poate retroactiva.

Instanta a retinut si faptul ca aplicarea dispozitiilor art. 11 din OUG nr.50/2008 cade în competenta exclusiva a organelor fiscale, singurele care pot calcula si restitui diferentele dintre vechea taxa si noua taxa instituita prin OUG nr. 50/2008, achitate de contribuabil.

Întrucât taxa speciala ce face obiectul actiunii a fost încasata în baza legislatiei interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 si care va fi apreciata ca fiind contrara normelor comunitare, instanta retine ca în cauza dedusa judecatii sunt aplicabile în mod direct dispozitiile din dreptul comunitar care au prioritate fata de dreptul national.

Reclamanta este îndreptatita la restituirea integrala a taxei încasate cu încalcarea dreptului comunitar.

Instanta a apreciat ca, esential pentru rezolvarea problemelor de drept deduse judecatii, este acceptarea aplicarii în cauza a dispozitiilor art. 148 alin. 2 din Constitutia României care statueaza ca prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne. Aliniatul 4 al aceluiasi articol, prevede, ca, între alte institutii, autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din alin. 2 mentionat.

Analizând dispozitiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunitatii Europene, invocat de reclamant, instanta constata ca acesta prevede ca „nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare”.

În consecinta, prevederile mentionate din Tratat limiteaza libertatea statelor în materie fiscala de a restrictiona libera circulatie a marfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii si protectioniste. Astfel, art. 90 (1) interzice discriminarea fiscala între produsele importate si cele provenind de pe piata interna si care sunt de natura similara. Esentialul acestei taxe interzise este ca perceperea ei este determinata de traversarea granitei de catre autoturismul supus taxei, dintr-o tara comunitara, în România.

Invocând jurisprudenta Curtii de justitie Europene, instanta retine ca prin Decizia în cauza Costa/Enel (1964), CJE a stabilit ca legea care se îndeparteaza de Tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea sa duca la anularea lui, data fiind natura sa originala si speciala, fara a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara si fara ca baza legala a Comunitatii însasi sa fie pusa la îndoiala.

Mai mult, aceeasi decizie a definit relatia dintre dreptul comunitar si dreptul national al statelor membre aratând ca dreptul comunitar este o ordine juridica independenta care are prioritate de aplicare chiar si în fata dreptului national ulterior, or, în speta, taxa speciala auto a fost introdusa în legislatia interna prin Legea nr. 343/2006 privind Codul fiscal.

De asemenea, în cauza Simmenthal (1976) CJE a stabilit ca judecatorul national este obligat sa aplice normele comunitare, în mod direct, daca acesta contravin normelor interne, fara a solicita sau astepta eliminarea acestora pe cale administrativa sau a unei alte proceduri constitutionale.

Tribunalul a constatat ca actiunea reclamantei este o actiune în restituirea unor taxe achitate fara temei legal întemeiata pe art. 214 (3) si art. 117 Cod procedura fiscala, întrucât suma platita de reclamanta nu a fost datorata potrivit legislatiei comunitare.

Reclamanta a achitat taxa conformându-se dispozitiilor art. 2141 si 2143 Cod fiscal si unei calculatii privind taxele speciale pentru autoturisme, stabilita de Ministerul Finantelor si care este afisata în forma electronica, în mod public fiind irelevant aspectul ca aceasta plata a fost facuta voluntar în conditiile în care operatiunea de înmatriculare a autoturismului second-hand cumparat dintr-un stat membru al UE, în România, este conditionata de plata acestei taxe.

A considera ca reclamanta nu poate contesta încalcarea dreptului comunitar prin reglementarea si perceperea în acest mod a taxei speciale pentru autoturisme, în lipsa unui titlu de creanta cu suport material, ar echivala cu negarea dreptului reclamantei de a avea acces liber la justitie si ar contraveni art. 21 alin. 1 din Constitutia României care statueaza ca orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor sale legitime, în timp ce nici o lege nu poate îngradi exercitarea acestui drept.

Deoarece în România, stat comunitar de la 1 ianuarie 2007 care si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale comunitatii, dinainte de aderare, nu se percepe nici un fel de taxa pentru autoturismele produse si înmatriculate ori reînmatriculate în tara noastra, dar se percepe o astfel de taxa pentru autoturismele deja înmatriculate în celelalte state, instanta constata o diferenta de tratament, ceea ce introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeana în scopul reînmatricularii lor în România, ceea ce contravine dispozitiilor art. 90(1) din Tratatul CEE. Aceste dispozitii care fac parte de la data de 1 ianuarie 2007 din ordinea interioara a României, se opun taxei speciale pentru prima înmatriculare pentru achizitiile intercomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul national, astfel încalcându-se principiul libertatii circulatiei marfurilor.

Dreptul conferit de reglementarea comunitara de baza fiind încalcat prin aplicarea reglementarilor dreptului national instanta constata ca suma platita de reclamant nu a fost datorata, fiind încadrata ilegal în conditiile art. 2141 – 2143 Cod fiscal, se impune obligarea pârâtei la restituirea aceste taxe.

Cu privire la capatul de cerere privind actualizarea sumelor achitate cu dobânda legala în materie fiscala legale pâna la data platii efective, instanta constata ca, în cazul sumelor restituite de la bugetul statului se datoreaza dobânzile legale aferente, pâna la data restituirii efective, prejudiciul cauzat reclamantei putând fi reparat integral numai în acest mod, prin aplicarea art.124 alin.2 raportat la art.120 alin.7 Cod procedura fiscala.

Consultati si alte spete de contencios administrativ:

Restituire taxă de primă înmatriculare Acte ale autorităţilor publice

Comentarii despre Restituire taxă de primă înmatriculare Acte ale autorităţilor publice