Personal didactic. Reducerea normei didactice potrivit art. 45 alin. 1 din legea nr. 128/1997. Calitatea procesuala pasiva a Consiliului Local si a primarului în aceste litigii. ÎnvăţământPrimari, primării

Calitatea procesuala pasiva a Consiliului Local si a primarului în aceste litigii rezulta din metodologia de deschidere a finantarii si de executie a bugetului local în ceea ce priveste finantarea învatamântului preuniversitar, astfel cum a fost prevazut în Normele Metodologice pentru finantarea învatamântului preuniversitar, aprobate prin HG nr. 538/2001, precum si din dispozitiile art. 167 din Legea nr. 84/1995 republicata si modificata prin Legea nr. 354/2004.

Consiliul Local Constanta si Primarul Municipiului Constanta au declarat recurs la 05.10.2007 împotriva sentintei civile nr.1338/17.08.2007 pronuntata de Tribunalul Constanta pe care au criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

În fapt, prin actiunea înregistrata pe rolul Tribunalului Constanta, reclamantii C.E., Z.V., N.M., G.S. prin mandatar Sindicatul Liber al Salariatilor din Învatamântul Preuniversitar Constanta au investit instanta cu solutionarea unui conflict de drepturi în contradictoriu cu Gradinita T.D. Constanta, Inspectoratul Scolar Judetean Constanta, Consiliul Local Constanta si Primarul Municipiului Constanta, solicitând ca prin hotarâre judecatoreasca sa se dispuna:

- obligarea unitatilor de învatamânt si a Inspectoratului Scolar Judetean Constanta sa asigure reducerea normei didactice de predare a învatatorilor membrii de sindicat, cu o vechime de peste 25 de ani si gradul didactic I cu doua ore saptamânal, fara diminuarea salariului;

- obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale neacordate pentru personalul didactic membrii de sindicat, reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus, de câte 2 ore saptamânal fata de norma didactica, pe o perioada de 3 ani anterioara depunerii prezentei actiuni, actualizata cu rata inflatiei, corespunzator gradului didactic I si vechimii în învatamânt de peste 25 de ani acumulate anterior depunerii cererii de chemare în judecata de catre fiecare membru de sindicat.

Prin întâmpinare, pârâtul Inspectoratul Scolar Judetean Constanta si-a precizat pozitia procesuala solicitând respingerea primului capat de cerere ca ramas fara obiect, iar pe cel de-al doilea ca nefondat.

Pârâtii Consiliul Local Constanta si Primarul Municipiului Constanta desi legal citati nu au depus întâmpinare.

Prin sentinta civila nr.1338/17.08.2007 a fost admisa actiunea formulata de reclamanti prin mandatar Sindicatul Liber al Salariatilor din Învatamântul Preuniversitar Constanta.

Au fost obligate unitatile de învatamânt si Inspectoratul Scolar Judetean Constanta sa asigure reducerea normei didactice de predare a educatorilor, învatatorilor si institutorilor reclamanti cu vechimea în învatamânt de peste 25 de ani si gradul didactic I cu 2 ore saptamânal fara diminuarea salariului.

Au fost obligati pârâtii sa plateasca reclamantilor drepturile salariale corespunzatoare perioadei 01.06.2004 si data pronuntarii hotarârii pentru câte 2 ore suplimentare prestate în plus peste norma didactica la valoarea reactualizata în raport de rata inflatiei.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre prima instanta a retinut urmatoarele:

Pe fondul cauzei, printr-o interpretare sistematica a tuturor dispozitiilor cuprinse în actele normative analizate, s-au retinut urmatoarele:

Potrivit art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, personalul didactic de predare si de instruire practica, cu o vechime în învatamânt de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiaza de reducerea normei didactice cu doua ore saptamânal, fara diminuarea salariului.

Conform art. 3 alin. 1 din lege, personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învatamânt responsabile cu instructia si educatia, iar conform art. 5 alin. 1, functiile didactice sunt:

a. în învatamântul prescolar: educator/educatoare; institutor/institutoare;

b. în învatamântul primar: învatator/învatatoare; institutor/institutoare.

Articolul 151 alin. 2 din Legea nr. 84/1995 a învatamântului, republicata, prevede, la rândul sau, ca fac parte din personalul didactic si:

a. educatoarele - în învatamântul prescolar;

b. învatatorii - în învatamântul primar;

c. institutorii - în învatamântul prescolar si primar.

Textul art. 42 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 prevede ca activitatea personalului didactic de predare cuprinde:

a. activitati didactice de predare-învatare, de instruire practica si de evaluare, conform planurilor de învatamânt

b. activitati de pregatire metodico-stiintifica si activitati de educatie, complementare procesului de învatamânt.

În fine, art. 43 alin. 1 defineste continutul normei didactice de predare-învatare, de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor în clasa, ca fiind numarul de ore corespunzatoare activitatilor prevazute la art. 42 alin. 1 lit. a si se stabileste - pentru învatamântul prescolar si primar - dupa cum urmeaza:

a. un post de educatoare (institutoare) pentru fiecare grupa de prescolari sau pentru grupe combinate, în unitatile în care nu se pot constitui grupe separate; la gradinitele cu program prelungit si la cele cu program saptamânal, posturile se normeaza pe ture;

b. un post de învatator (institutor) pentru fiecare clasa din învatamântul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate.

Aceste dispozitii legale prevad, asadar, ca de incidenta dispozitiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 beneficiaza si personalul didactic de predare din învatamântul prescolar si din învatamântul primar, care îndeplineste conditiile de vechime în învatamânt de peste 25 de ani si respectiv, cu gradul didactic I.

Prevederile legale enuntate au fost, la rândul lor, puse în valoare prin actele cu caracter normativ emise de Ministerul Educatiei si Cercetarii în aplicarea Legii nr. 128/1997, iar Precizarile Generale nr. 19388 din 14 noiembrie 1997 dispun în mod evident în acelasi sens, sub aspectul reducerii normei didactice de predare cu doua ore saptamânal, fara diminuarea salariului, pentru aceasta categorie de personal didactic.

În acest context, apararile pârâtului Inspectoratul Scolar Judetean Constanta în sensul ca adoptarea Hotarârii Comisiei Paritare a constituit unicul demers pus la dispozitia acestei institutii de a pune în aplicare textul de lege invocat si ca, prin urmare, capatul I de cerere a ramas fara obiect, a fost apreciata de catre instanta ca o aparare de fond, fiind înlaturata ca neîntemeiata.

Inspectoratul Scolar Judetean Constanta are, prin raportare la prevederile art. 11 alin. 1 si 5, art. 13, art. 102 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, art. 142 lit. a si g si art. 154 alin. 1 din Legea învatamântului nr. 84/2005 republicata, calitate procesuala pasiva, întrucât este institutia care are competente în coordonarea activitatii de încadrare a unitatilor de învatamânt cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic.

Pe cale de consecinta, inspectoratul scolar are calitatea de angajator, întrucât legea nu prevede încheierea directa a raporturilor de munca ale personalului didactic cu unitatea de învatamânt, însasi activitatea acesteia din urma fiind coordonata de catre inspectoratul scolar judetean.

Acest fapt a fost dovedit, de altfel, prin adresele depuse la dosar de catre Inspectoratul Scolar Judetean Constanta, care atesta ca aprobarea numarului de posturi de încadrare, finantate ulterior din bugetele locale, se realizeaza de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, la propunerea inspectoratelor scolare.

Critica sentintei prin motivele de recurs a vizat, în esenta, urmatoarele:

Instanta de fond a acordat plus petita si a schimbat obiectul cererii de chemare în judecata, astfel, desi retine ca Inspectoratul si Scoala sunt cele care nu au dat curs hotarârii Comisiei Paritare si nu au facut demersuri privind finantarea, obliga în solidar si Primarul precum si Consiliul Local Constanta fara a se arata în mod concret ce atributii aveau Consiliul Local – separat si Ordonatorul de Credite Primarul si le-au încalcat.

S-a încalcat atât Legea 374/2001 cât si Legea 84/1995 sub aspectul finantarii unitatilor de învatamânt preuniversitar.

Obiectul cererii, în cel de-al doilea capat de cerere îl constituie drepturi banesti personale, cuvenite celor 5 persoane din tabelul anexat cererii, astfel încât, nefiind vorba de drepturi colective, ci personale salariale, formularea unei actiuni solidare este contrara art. 1034 Cod civil.

Obiectul cererii nu este determinat, pentru fiecare persoana în parte nefiind indicat cuantumul pretentiilor banesti, desi reclamanta sustine ca „ Comisia Paritara” a hotarât ca începând cu 11.05.2006 sa se reduca norma didactica, pretinde drepturi banesti pentru reclamanti pe 3 ani retroactiv.

În privinta capatului 2 de cerere, nu poate fi privita o solidaritate pasiva, pe de o parte pentru ca primilor 2 pârâti li se imputa ca nu au dus la îndeplinire hotarârea Comisiei Paritare iar recurentilor ca nu au ordonat la plata si ca nu au platit drepturile banesti cuvenite.

A aratat totodata ca nu s-a atacat pe contencios administrativ sau pe orice alta cale acest „Ordin” si în aceste conditii nu se pot cere în justitie drepturi banesti peste un ordin administrativ neatacat.

Pentru a putea implica bugetul local într-o astfel de plata curenta, potrivit legii 500/2002 privind finantele publice locale si a Legii 215/2001, trebuia ca în bugetul local sa fie prevazut, la cerere un astfel de capital.

Bugetul local este unul fix, aprobat la început de an, si el se poate rectifica în cursul anului, dar tot dupa metodologia mai sus descrisa.

Recursul a fost motivat în baza art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.

La data de 31 octombrie 2007 Sindicatul Liber al Salariatilor din Învatamântul preuniversitar Constanta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, învederând, în esenta, urmatoarele:

1. Înca din anul 2001 finantarea institutiilor de învatamânt preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a carei raza teritoriala acestea îsi desfasoara activitatea, cu exceptia cheltuielilor privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic si inspectoratele scolare, care se finanteaza de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei si Cercetarii.

2. În conformitate cu art. 167 din Legea învatamântului, finantarea de baza (care cuprinde cheltuieli de personal) se asigura prin bugetele locale ale unitatilor teritoriale de care apartin unitatile de învatamânt.

3. Cu toate ca inspectoratul scolar este angajatorul personalului didactic, odata cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 32/2001, acesta si-a pierdut calitatea de ordonator de credite. În acest moment numai cluburile, taberele, palatelor copiilor, casele corpului didactic si inspectoratele scolare (ca persoane juridice distincte) mai sunt finantate direct de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Plata salariilor si a celorlalte drepturi banesti ale salariatilor din învatamânt reprezinta o componenta a finantarii unitatii scolare, finantare realizata de la si prin intermediul bugetelor locale (respectiv al ordonatorilor principali de credite ai acestuia).

Sub aspectul calitatii procesuale pasive al Consiliului Local si Primarului trebuie avute în vedere si dispozitiile art. 282 lit. d din Codul muncii, potrivit caruia, pe lânga angajatorii propriu-zisi, pot fi pârâti în conflictele de munca alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie în temeiul legilor speciale sau ale Codului de procedura civila.

Gresita întocmire a bugetului nu poate constitui motiv de neacordare a unor drepturi banesti stabilite pentru un salariat prin lege, contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca.

Pe fond a învederat ca pretentiile sunt întemeiate din perspectiva dispozitiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997.

Pornind de la aceste considerente, a fost adoptata Hotarârea nr. 2/2006 a Comisiei Paritare, prin care s-a stabilit ca este necesara aplicarea corecta si echitabila a art. 45 din Legea nr. 128/1997 tuturor categoriilor de personal didactic, deci, inclusiv învatatorilor, institutorilor si educatorilor. Este evident ca obligatia asumata prin aceasta hotarâre este una de rezultat si nu una de diligenta.

Câta vreme aceasta hotarâre nu a fost pusa în executare nu se poate vorbi despre ramânerea fara obiect a primului capat de cerere, astfel ca, în mod corect instanta de fond a apreciat ca prevederile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 sunt imperative.

În sedinta publica a depus întâmpinare intimatul pârât Inspectoratul Judetean Constanta, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat invocând, în esenta, urmatoarele:

Referitor la calitatea procesuala pasiva a Consiliului Local si a Primarului învedereaza ca în mod corect a fost respinsa aceasta exceptie de catre instanta de fond retinându-se ca finantarea institutiilor de învatamânt preuniversitar de stat se asigura de la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza acestea îsi desfasoara activitatea, cu exceptia cheltuielilor privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic si inspectoratele scolare, care se finanteaza de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Articolul 167 din Legea nr. 84/1995, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 254/2004 prevede faptul ca „unitatile din învatamântul preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza îsi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse potrivit legii”.

Referitor la calitatea de angajator a Inspectoratului Scolar Judetean si, prin urmare, platitor al drepturilor salariale, apreciaza ca aceasta afirmatie este neîntemeiata si se argumenteaza prin O.U.G. nr. 32/2001, de unde rezulta clar ca începând cu anul 2001 inspectoratele scolare nu mai au calitatea de ordonatori de credite pentru unitatile scolare propriu-zise.

Începând cu anul 2001 dispozitiile legale mentionate consacra dreptul si obligatia unitatilor administrativ teritoriale, prin consiliile locale, respectiv primari (ordonatori principali de credite) de a asigura fondurile necesare finantarii învatamântului preuniversitar si de a participa la elaborarea/aprobarea proiectelor de buget, inclusiv în situatia în care au loc rectificari bugetare.

Recursul este fondat sub aspectul acordarii plus petita.

Curtea, analizând sentinta atacata din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs retine urmatoarele:

Într-adevar, reclamantii au solicitat obligarea pârâtilor la plata drepturilor salariale pe o perioada de 3 ani anterior pronuntarii hotarârii, ceea ce înseamna perioada cuprinsa între 17.08.2004 si 17.08.2007 (data pronuntarii sentintei).

Pentru aceste motive urmeaza a fi admis recursul si obligati pârâtii sa plateasca reclamantilor drepturile salariale pe perioada cuprinsa între 17.08.2004 – 17.08.2007.

Celelalte dispozitii ale sentintei vor fi mentinute pentru urmatoarele considerente:

Textele de lege incidente în cauza sunt:

Articolul 167 din Legea nr. 84/1995 (modificata prin Legea nr. 354/2004), astfel cum era în vigoare la data sesizarii instantei, dispune:

(1) Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza îsi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.

(2) Finantarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat cuprinde: finantarea de baza si finantarea complementara.

(5) Finantarea de baza cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli:

(a) cheltuieli de personal.

Articolul 13 din O.G. nr. 33/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare dispune:

(1) Începând cu anul 2001 finantarea institutiilor de învatamânt preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza acestea îsi desfasoara activitatea, cu exceptia cheltuielilor privind ….

Articolul 20 din Normele Metodologice pentru finantarea învatamântului preuniversitar de stat, aprobate prin H.G. nr. 538/2001 prevede:

(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale repartizeaza creditele bugetare pentru finantarea institutiilor de învatamânt preuniversitar de stat.

(b) Deschiderea si repartizarea creditelor bugetare se efectueaza de catre ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 „Învatamânt” cu desfasurarea pe titlurile clasificatiei bugetare economice si anume 02 „cheltuieli de personal”.

Repartizarea creditelor se efectueaza pe baza de dispozitii bugetare.

(2) La primirea dispozitiei bugetare unitatea teritoriala de trezorerie si contabilitate publica înregistreaza creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în contul institutiei de învatamânt preuniversitar de stat.

Articolul 63 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 (astfel cum a fost republicata în baza Legii nr. 286 din 29 iunie 2006) dispune:

Primarul îndeplineste categorii principale de atributii:

(4) lit. a – exercita functia de ordonator principal de credite al bugetului local.

Articolul 5 din H.G. nr. 538/2001 dispune:

Fiecare institutie de învatamânt preuniversitar de stat are obligatia sa îsi desfasoare activitatea pe baza bugetului propriu, aprobat în conditiile legii privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare si cu respectarea dispozitiilor legale privind angajarea si utilizarea fondurilor publice.

Articolul 9 alin. 3 prevede ca bugetul de întocmeste în faza de elaborare a proiectului bugetului local, respectiv a bugetului de stat, se definitiveaza dupa intrarea în vigoare a legii bugetului de stat si se aproba odata cu aprobarea bugetelor locale. Pe parcursului executiei bugetare, în situatia în care au loc rectificari bugetare, se urmeaza aceleasi etape.

Articolul 282 Codul muncii dispune ca pot fi parti în conflictele de munca, pe lânga angajatorii propriu-zisi si alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie în temeiul legilor speciale sau ale Codului de procedura civila.

Articolul 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 dispune: Personalul didactic de predare si instruire practica, cu o vechime în învatamânt de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiaza de reducerea normei didactice cu doua ore saptamânal, fara diminuarea salariului.

Din analiza succinta a dispozitiilor legale mai sus enuntate Curtea retine urmatoarele:

În cauza, în virtutea dispozitiilor art. 282 Codul muncii, pot fi parti în litigiul de munca, pe lânga angajatorii propriu-zisi si alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila.

Astfel, calitatea de pârât a scolii, respectiv a inspectoratului scolar, rezulta din calitatea de angajator al reclamantilor iar consiliul local si primarul primesc aceasta vocatie în temeiul normelor legale privind finantarea învatamântului preuniversitar (ca reglementari speciale).

Înca din anul 2001, finantarea institutiilor de învatamânt preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza acestea îsi desfasoara activitatea, cu exceptia cheltuielilor privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic si inspectoratele scolare, care se finanteaza de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Aceste principii ale finantarii se regasesc si în dispozitiile art. 167 din Legea nr. 84/1995, republicata si modificata în temeiul Legii nr. 354/2004. Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza îsi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.

Finantarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat cuprinde: finantarea de baza si finantarea complementara.

Finantarea de baza se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de învatamânt, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.

Finantarea de baza cuprinde, printre alte cheltuieli, si „cheltuielile de personal”.

Este, neîndoielnic, faptul ca inspectoratul scolar are calitatea de angajator pentru personalul didactic dar, odata cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 32/2001, în temeiul dispozitiilor legale mai sus citate, sunt consacrate dreptul si obligatia unitatii administrativ-teritoriale prin consiliile locale, respectiv ordonatorii principali de credite – primarii, de a asigura fondurile necesare finantarii învatamântului preuniversitar si de a participa la elaborarea si aprobarea proiectelor de buget, inclusiv în situatia în care au loc rectificari bugetare.

Din analiza textelor legale mai sus citate rezulta ca sumele reprezentând salariile personalului din învatamântul preuniversitar fac parte din bugetele locale, astfel ca acestia nu sunt simpli depozitari, cu se încearca sa de acrediteze ideea de catre recurenti, care arata ca plata acestora se face prin bugetele locale si nu de la bugetele locale.

Pornind de la acest rationament rezulta ca orice drepturi de natura salariala obtinute ca diferente de salariu (cu respectarea termenului de prescriptie de 3 ani prevazut de art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii) si care nu au putut fi prevazute în proiectul de buget initial, necesita o rectificare bugetara, care va fi aprobata tot de consiliul local.

Drepturile salariale obtinute prin hotarâre judecatoreasca în urma aplicarii dispozitiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, vor putea fi solicitate parcurgând aceleasi etape ca orice alte drepturi salariale, de catre conducerea unitatii de învatamânt, înaintate catre primar (ca ordonator principal de credite si persoana datoare sa întocmeasca bugetul) care va solicita consiliului local aprobarea sumelor respective.

Aceasta metodologie de deschidere a finantarii si de executie a bugetului local în ceea ce priveste finantarea învatamântului preuniversitar, este prevazuta în Normele Metodologice pentru finantarea învatamântului preuniversitar, aprobate prin H.G. nr. 538/2001. Textele legale din acest act normativ ce am apreciat ca aveau relevanta în cauza le-am redat mai sus.

Din analiza acestora mai desprindem urmatoarea concluzie: la elaborarea bugetului unei unitati scolare sunt obligati sa participe unitatea scolara si inspectoratul scolar, care au obligatia de a-l înainta consiliului local si primarului, când bugetul unitatii administrativ-teritoriale este în faza de proiect si, acestia din urma, dupa aprobare, au obligatia de acordare a creditelor aprobate.

Sub aspectul nedovedirii pe fond a pretentiei deduse judecatii aratam ca ea îsi are izvorul în dispozitiile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, care prevede în mod clar faptul ca toate categoriile de personal didactic si de predare, indiferent ca este vorba de educatori, învatatori, institutori, profesori sau maistri instructori, beneficiaza de reducerea cu 2 ore saptamânal a normei didactice, cu conditia sa aiba o vechime în învatamânt de peste 25 de ani si gradul didactic I.

În considerarea acestui temei legal a fost adoptata Hotarârea nr. 2/2006 a Comisiei Paritare, prin care s-a stabilit ca este necesara aplicarea corecta si echitabila a art. 45 din Legea nr. 128/1997 tuturor categoriilor de personal didactic, deci, inclusiv învatatorilor, institutorilor si educatorilor.

Întrucât pârâtele intimate unitatea scolara si inspectoratele scolare nu au transpus în practica aceasta Hotarâre, nu se poate vorbi de ramânerea fara obiect a pretentiei.

Norma juridica cuprinsa în art. 45 din Legea nr. 128/1997 are un caracter imperativ, ea nu lasa la latitudinea unitatii scolare reducerea normei didactice cu 2 ore saptamânal fara diminuarea salariului ci obliga la luarea acestor masuri.

Pentru a fi incidente dispozitiile art. 45 alin. 1 legiuitorul a prevazut îndeplinirea cumulativa a doua conditii pentru fiecare institutor, învatator si educator, respectiv gradul didactic I si vechimea de 25 de ani.

Întrucât pârâtele nu au facut dovezi în legatura cu aplicarea corecta si întocmai a dispozitiilor legale, în mod corect instanta de fond a retinut culpa acestora si le-a obligat la plata drepturilor salariale pentru trei ani anterior chemarii în judecata.

Critica referitoare la coparticiparea procesuala activa este de asemenea neîntemeiata si va fi respinsa pentru urmatoarele considerente :

Cererea de chemare în judecata a fost formulata de Sindicatul Liber al Salariatilor din învatamântul Preuniversitar Constanta în numele membrilor de sindicat în conformitate cu Legea 54/2003.

Aceasta lege speciala prevede la art. 28(2) urmatoarele: ”În exercitarea atributiilor prevazute la alin.(1) organizatiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune în justitie în numele membrilor lor, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauza.

Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de organizatia sindicala daca cel în cauza se opune sau renunta la judecata”.

Textul de lege mai sus invocat clarifica atât chestiunea referitoare la calitatea procesuala activa a sindicatului cât si faptul ca acesta poate promova actiunea în numele mai multor membrii de sindicat atunci când actiunile vizeaza apararea unor drepturi ce decurg din legislatia muncii, contractele individuale de munca, contracte colective de munca.

Folosirea pluralului de catre legiuitor nu este una întâmplatoare întrucât acesta este determinat de folosul practic în formularea unei actiuni, în numele mai multor membrii de sindicat, atunci când acestea au un obiect similar si nu a unei actiuni distincte pentru fiecare membru în parte, fiind posibila asigurarea apararii mult mai usor.

Acesta este motivul justificat pentru care mai multi membrii de sindicat se regasesc pe un tabel în aceeasi actiune. Nu trebuie deci din aceasta perspectiva a se face o similitudine între legea speciala în domeniul dreptului muncii si codul civil, respectiv art. 1034 Cod civil.

Pe de alta parte art. 47 C.pr.civila permite ca mai multe persoane sa fie împreuna reclamante sau pârâte însa pune conditia ca drepturile si obligatiile lor sa aiba aceeasi cauza, ori ca obiectul pricinii sa fie un drept sau o obligatie comuna.

În speta, este real faptul ca obiectul pricinii nu este un drept comun, însa coparticiparea procesuala este data de faptul ca actiunea civila are aceeasi cauza, stiut fiind ca acest element al actiunii civile reprezinta temeiul juridic al cererii, fundamentul legal al dreptului pe care partile îl valorifica împotriva celorlalte parti.

Cauza actiunii civile în prezentul litigiu îl reprezinta disp.art. 45(1) din legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu o vechime în învatamânt de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiaza de reducerea normei didactice cu doua ore saptamânal, fara diminuarea salariului.

Cât priveste critica referitoare la faptul ca obiectul cererii nu este determinat, aceasta nu poate fi primita în considerarea dispozitiilor art. 382 alin.4 C.pr.civ. care creeaza posibilitatea determinarii cuantumului creantei printr-o „deosebita socoteala” respectiv în cursul executarii silite.

O asemenea solutie îsi gaseste rationamentul si pe faptul ca prin hotarârea pronuntata instanta de fond a obligat la plata actualizata a drepturilor iar actualizarea nu se poate face decât la data executarii efective.

Recurenta îsi exprima nemultumirea si sub aspectul perioadei de timp pentru care au fost acordate drepturile banesti în sensul ca acestea nu se pot acorda pentru 3 ani de zile anteriori chemarii în judecata ci numai începând cu anul 2006, având în vedere Hotarârea Comisiei paritare nr.2/11.05.2006, însa omite faptul ca izvorul pretentiei îl reprezinta art. 45 alin.4 din Legea 128/1997, astfel ca în considerarea acestui temei juridic instanta de fond a admis actiunea cu respectarea termenului general de prescriptie de 3 ani prevazut de D 167/1958.

În fine, recurentii arata ca actiunea civila nu trebuia primita întrucât actele administrative, respectiv ordinele Ministrului Educatiei si Cercetarii date în aplicarea Legii 128/1997 nu au fost atacate pe contencios administrativ, astfel ca nefiind anulate ele trebuie respectate.

Trebuie aratat de la început ca în conformitate cu art. 75 din Legea 24/2007 astfel cum a fost modificata si republicata „Ordinele cu caracter normativ, instructiunile si alte asemenea acte ale conducatorilor ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate sau ale autoritatilor administratiei autonome se emit numai pe baza si în executarea legilor….”

Art. 76 din acelasi act normativ prevede „Ordinele, instructiunile si alte asemenea acte trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si în executarea carora au fost emise si nu pot contine solutii care sa contravina prevederilor acestora.

Prin urmare, împrejurarea ca prin ordinele ministrului s-ar fi prevazut o alta modalitate de aplicare a normei didactice nu obliga pe reclamant la atacarea în contencios administrativ a acestora, atâta timp cât îsi poate întemeia actiunea pe actul normativ – legea – si nu pe actele administrative date în aplicarea legii.

În conditiile în care legiuitorul nu a facut nici un fel de distinctie, facând trimitere la „personalul de predare si instruire practica – o categorie în care sunt inclusi si educatoarele, învatatorii si institutorii din învatamântul prescolar si primar – potrivit principiului de drept „ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemos”, cei care aplica legea nu pot face nici un fel de distinctie, prevederile art. 45 alin.(1) din Legea 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare aplicându-se întregului personal didactic de predare si instruire practica.

Pe cale de consecinta Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentinta în sensul obligarii pârâtilor sa plateasca drepturile salariale pe perioada cuprinsa între 17.08.2004 – 17.08.2007.

În adoptarea acestei solutii instanta de recurs are în vedere petitul actiunii în sensul ca prin cererea de chemare în judecata s-au solicitat drepturi banesti pentru o perioada de 3 ani, anterioara pronuntarii hotarârii judecatoresti, pronuntare care a avut loc la 17.08.2007, deci trei ani anteriori vizeaza perioada 17.08.2004 – 17.08.2007.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Personal didactic. Reducerea normei didactice potrivit art. 45 alin. 1 din legea nr. 128/1997. Calitatea procesuala pasiva a Consiliului Local si a primarului în aceste litigii. ÎnvăţământPrimari, primării

Comentarii despre Personal didactic. Reducerea normei didactice potrivit art. 45 alin. 1 din legea nr. 128/1997. Calitatea procesuala pasiva a Consiliului Local si a primarului în aceste litigii. ÎnvăţământPrimari, primării