Prezentare generică a faptelor determinată de existenţa unui mod de operare comun uzitat de inculpaţi. Contestarea modului de calcul al sumelor supuse confiscării speciale. întocmirea şi semnarea rechizitoriului de mai mulţi procurori - regularitatea actu

Prin sentinţa nr. 73/27.04.2012 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, s. pen. şi min., în baza dispoziţiilor art. 332 CPP, art. 300 CPP, cu referire la art. 197 alin. (4) teza a Il-a CPP, s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, D.N.A., în vedere refacerii urmăririi penale şi a actului de sesizare.

Examinând recursul formulat de parchet împotriva acestei hotărâri,

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:

Restituirea cauzei procurorului se poate dispune fie în condiţiile art. 300 alin. (2) CPP (pentru refacerea actului de sesizare a instanţei, când se constată neregularităţi ale acestuia ce nu pot fi înlăturate de îndată şi nici prin acordarea unui termen în acest scop), fie în condiţiile art. 332 CPP (pentru refacerea urmăririi penale).

In speţă, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că instanţa de fond a apreciat eronat incidenţa unor cauze care ar justifica restituirea cauzei la procuror, pronunţând în acest fel o hotărâre nelegală.

A. în ce priveşte neregularitatea actului de sesizare

Verificarea rechizitoriului, ca act de sesizare a instanţei, efectuată în temeiul art. 300 alin. (1) CPP, presupune analiza acestuia din perspectiva îndeplinirii condiţiilor de formă şi de conţinut prevăzute în art. 262-264 CPP.

In acest context, nu se poate susţine că în actul de sesizare nu sunt descrise faptele imputate fiecărui inculpat, fiind vorba mai întâi despre o conturare generică a acestora (cu referire la cele două infracţiuni reţinute în sarcina inculpaţilor), iar apoi de detalierea activităţii infracţionale imputate fiecărui inculpat.

Astfel, din preambulul actului de sesizare rezultă că faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii constau în:

- pretinderea, primirea sau acceptarea de bani şi bunuri pentru neînde-plinirea atribuţiilor de serviciu (omisiunea constatării unor încălcări ale dispoziţiilor legale privitoare la trecerea frontierei de stat a României) ori pentru îndeplinirea acestora (aplicarea ştampilei de tranzit al frontierei);

- constituirea unui grup infracţional organizat sau aderarea la un asemenea grup având drept scop comiterea unor infracţiuni de corupţie, cu roluri şi atribuţii prestabilite (detaliate în rechizitoriu) şi împărţirea beneficiului activităţii infracţionale între poliţiştii simpli şi şefii lor ierarhici.

Ulterior, după prezentarea generică a faptelor, justificată de existenţa unui mod de operare comun uzitat de toţi inculpaţii, actul de sesizare menţionează faptele imputate în concret fiecărui inculpat, cu referiri la: numărul actelor materiale de luare de mită; datele şi orele la care se presupune că ar fi fost comise; metoda infracţională utilizată.

In aceste condiţii, s-a apreciat că este eronată concluzia la care a ajuns instanţa de fond, în sensul că actul de sesizare nu ar cuprinde o descrie

re a faptelor şi o încadrare juridică a acestora pentru fiecare inculpat în parte.

In privinţa măsurilor asigurătorii, actul de sesizare face referire la instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, în vederea confiscării speciale a sumelor dobândite prin săvârşirea infracţiunilor.

Modul de calcul al acestor sume nu formează obiectul analizei instanţei de judecată la momentul procesual al verificării actului de sesizare, fiind o chestiune asupra căreia judecătorul se va pronunţa odată cu soluţionarea fondului cauzei, după ce va fi reţinut sau nu vinovăţia inculpaţilor în raport cu faptele de care sunt acuzaţi.

In acelaşi sens, redarea în cuprinsul actului de sesizare a transcrierilor înregistrărilor unor convorbiri în mediu ambiental, ca şi existenţa în dispozitivul rechizitoriului a unei menţiuni cu privire la măsurile preventive, nu justifică restituirea cauzei la procuror, în condiţiile în care actul de sesizare cuprinde menţiunile esenţiale prevăzute în art. 264 CPP.

Referitor la întocmirea şi semnarea rechizitoriului de către mai mulţi

procurori, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că nu există nicio dispoziţie legală care să interzică aceasta; împrejurarea că în cuprinsul legii se face vorbire de „procuror”, iar nu de „procurori”, nu poate conduce la o altă concluzie, întrucât prin folosirea acestui termen s-a avut în vedere determinarea organului judiciar cu o anume competenţă funcţională (în speţă, întocmirea rechizitoriului, ca act de sesizare a instanţei).

Cu alte cuvinte, este vorba despre procuror, ca unic organ (persoană) competent(ă) să sesizeze instanţa prin intermediul rechizitoriului, iar nu ca organ unipersonal, nefiind astfel exclus ca în anumite situaţii, justificate în principal de complexitatea cauzei (cum este cazul şi în speţă, fiind cercetaţi 47 de inculpaţi pentru un număr considerabil de acte materiale de luare de mită), cercetările să fie desfăşurate şi finalizate, prin întocmirea rechizitoriului, de către mai mulţi procurori.

Eventualitatea ivirii unor divergenţe între procurori, precum şi modul de soluţionare a acestora, nu reprezintă contraargumente demne de luat în seamă, întrucât ceea ce interesează este doar ipoteza în care s-a întocmit rechizitoriul; or, prin semnarea actului de sesizare de către toţi procurorii indicaţi, se prezumă în mod absolut că fiecare dintre ei, în urma unui examen propriu al cauzei, a constatat, conform art. 262 CPP, că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă, că există probele necesare şi legal administrate care conduc la concluzia că fapta imputată există, a fost săvârşită de persoana cercetată, iar aceasta răspunde penal.

B. In ce priveşte refacerea urmăririi penale

Referitor la neidentificarea persoanelor care au dat mită sau alte foloase inculpaţilor trimişi în judecată, aceasta nu justifică restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale. Dincolo de obiectul judecăţii, care vizează persoane cercetate pentru luare (iar nu pentru dare) de mită, chestiunea pusă în discuţie poate forma obiectul analizei la judecarea cauzei pe fond, în contextul analizării probatoriului administrat pe parcursul procesului penal şi al temeiniciei acuzaţiilor aduse inculpaţilor.

In acelaşi moment procesual vor fi analizate şi actele premergătoare întocmite în cauză; în plus, eventuala nelegalitate a acestora ori a unor mijloace de probă nu poate conduce la restituirea cauzei la procuror, ci la neluarea lor în considerare cu ocazia deliberării.

I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 3827/21.11.2012

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Prezentare generică a faptelor determinată de existenţa unui mod de operare comun uzitat de inculpaţi. Contestarea modului de calcul al sumelor supuse confiscării speciale. întocmirea şi semnarea rechizitoriului de mai mulţi procurori - regularitatea actu

Comentarii despre Prezentare generică a faptelor determinată de existenţa unui mod de operare comun uzitat de inculpaţi. Contestarea modului de calcul al sumelor supuse confiscării speciale. întocmirea şi semnarea rechizitoriului de mai mulţi procurori - regularitatea actu