Purtare abuziva Abuzuri

INSTANTA

Sub nr. x/189/2010 din 20.12.2010 a fost inregistrat la instanta dosarul nr. X/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria B, impreuna cu Rechizitoriul din 31 august 2010, prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatilor:

- T– X, cetatenie romana, studii 10 clase+sc.prof., casatorit, fara antecedente penale pentru savarsirea infractiunii de purtare abuziva – prev. de art. 250 al.1,2,3 Cod penal;

- T– X, cetatean roman, studii 10 clase, necasatorit, fara antecedente penale pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente – prev. de art. 180 al. 2 Cod penal impotriva partii vatamate P.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele :

La data de 04.12.2009, la Politia mun. B a fost inregistrata plangerea partii vatamate P prin care era semnala faptul ca, la data de 26.11.2009, in jurul orei 23.00, in timp ce se deplasa pe drumul ce uneste comunele G si I, din judetul V, cu o caruta in care transporta material lemnos, a fost oprit de catre inculpatii T– padurar in cadrul Ocolului Silvic B – Cantonul Silvic C si fratele acestuia T C, care l-au lovit si amenintat si i-au retinut caruta cu lemne.

Din probele administrate rezulta urmatoarea situatie de fapt:

Partile locuiesc in aceeasi comunitate sateasca pe raza aceleiasi comune, se cunosc de multi ani, inculpatii sunt frati, iar partea vatamata si inculpatul T I au ocupat succesiv postul de padurar pe raza aceluiasi canton din zona de domiciliu.

La data de 25.11.2009, partea vatamata Pa achizitat cantitatea de ˝ mc de lemne de foc – esenta stejar (resturi de exploatare) de la S.C. A F S.R.L. B, conform avizului de insotire primar nr. 3219516 din data de 25.11.2009 .

In aceeasi zi, marfa achizitata a fost transportata la domiciliul lui P – tatal partii vatamate, din sat. C, com. G.

A doua zi, pe data de 26.11.2009, partea vatamata P, a revenit la domiciliul tatalui sau si dupa ce l-a ajutat la diverse treburi gospodaresti, in jurul orei 23.00, a incarcat in caruta sa lemnele lasate in ziua precedenta si a pornit spre locuinta sa din sat. C, com. G, jud. V.

In timp ce se deplasa pe DJ G – I, la o distanta de aprox. 200 m. de locuinta sa, i-a ajuns din urma pe consatenii sai, X.

Acestia, si-au continuat impreuna drumul catre satul C, partea vatamata aflandu-se in lada atelajului, in timp ce martorii X mergeau de o parte si de alta a carutei.

In momentul in care mai avea de parcurs aprox. 60-70 m. fata de intrarea in sat, in fata acestora au iesit doi barbati, care aveau asupra lor lanterne.

Unul dintre acestia a mers la cai pentru a-i tine pe loc, iar celalalt s-a indreptat catre G caruia i-a aplicat doua lovituri cu patul armei in piept.

In acel moment, partea vatamata Pl-a recunoscut pe agresorul lui G ca fiind T– padurar in cadrul Ocolului Silvic B – Cantonul Silvic C.

Apoi, cei doi atacatori, s-au indreptat catre partea vatamata P, i-au fixat lumina lanternelor in ochi, l-au tras de haine si l-au coborat cu forta din caruta.

In aceste imprejurari, partea vatamata l-a identificat si pe cel de-al doilea inculpat ca fiind T C, fratele padurarului.

Dupa ce a fost dat jos din caruta, inculpatul Ta lovit-o pe partea vatamata P,cu patul armei in arcada ochiului stang, in timp ce fratele acestuia – T– i-a aplicat o lovitura cu pumnul in gura.

Ulterior, inculpatul Ti-a mai aplicat victimei o lovitura cu patul armei in piept.

Ca urmare a agresiunilor, partea vatamata Pa cazut la sol, iar inculpatii Tsi Tau luat caruta si s-au indreptat catre sat. C, com. G.

In timp ce se indreptau cu atelajul incarcat cu material lemnos apartinand partii vatamate P, inculpatul Ta afirmat ca-i va impusca in cazul in care nu tac.

Deoarece partea vatamata P, in urma loviturii primite in zona supra-orbitara stanga, sangera, fiindu-i afectata vederea, acesta a fost condus la domiciliul sau de catre G .

Imediat, prin serviciul 112, a fost solicitata interventia organelor de politie.

Cunoscand faptul ca padurarul Tlocuieste in sat. C la domiciliul fratelui sau L V, organele de politie impreuna cu vatamatul P,s-au deplasat la locuinta respectiva pentru clarificarea situatiei de fapt.

La solicitarea ag. B – ajutorul sefului de post al com. G, inculpatii Tsi Ti-au inapoiat caii partii vatamate P, insa au refuzat restituirea materialului lemnos pe motiv ca partea vatamata nu a prezentat acte de provenienta, astfel incat se presupunea ca acesta a fost sustras pe nedrept de catre P.

De asemenea, si de aceasta data, inculpatul Tsi Tau adresat diverse injurii si cuvinte obscene partii vatamate P.

In urma loviturilor primite, la data de 26.11.2009, partii vatamate Pi-a fost eliberat Certificatul medico-legal nr. 599/27.11.2009 prin care se concluzeaza faptul ca leziunile produse au necesitat un nr. de 8-9 zile ingrijiri medicale .

Astfel cum reiese din adresa nr. /21.01.2010, la data de 26.11.2009, in jurul orei 23.00, inculpatul T– angajat al Ocolului Silvic B – Cantonul Silvic C, in timp ce se deplasa pe drumul comunal de pe raza satului C, se afla in exercitarea atributiilor de serviciu – constand in exercitarea controlului circulatiei materialului lemnos pe drumurile publice .

Prin procesul-verbal nr. 129 din data de 07.12.2009 – intocmit la o distanta de aprox. doua saptamani fata de momentul savarsirii contraventiei, partea vatamata Pa fost sanctat cu amenda in cuantum de 1.000 lei deoarece s-a retinut faptul ca a fost surprins in timp ce transporta material lemnos – esenta stejar – fara a detine acte de provenienta a acestuia si s-a luat, totodata, masura confiscarii carutei cu tot cu material lemnos, acestea fiind lasate in custodie lui T I.

Desi prin Sentinta civila nr. /15.04.2010, Judecatoria B a dispus restituirea bunurilor confiscate – respectiv a carutei si a materialului lemnos – in prezent acesta se afla tot in posesia inculpatului T I.

Inculpatii Tsi Tneaga faptul ca, in noaptea de 26.11.2010, in jurul orei 23.00, l-au lovit si amenintat pe P.

Astfel, Tsustine faptul ca in momentul in care i-a solicitat documentele de provenienta , a incarcaturii pe care o transporta, partea vatamata Pa refuzat sa se conformeze si impreuna cu G a inceput sa profereze diverse injurii la adresa sa.

Mai sustine ca , la un moment dat, partea vatamata P, G si G R l-au inconjurat, l-au lovit cu un bici si deoarece se temea cu privire la ce va urma, a strigat la doua ajutoare. In sprijinul sau au venit fratii sai – L V si T I, la vederea acestora cei trei agresori parasind locul faptei. Totodata, inculpatul Tsustine faptul ca, in mod legal a dispus confiscarea materialului lemnos, iar caruta se afla inca in posesia sa deoarece partea vatamata refuza ridicarea acesteia .

Desi inculpatul Tsustine faptul ca fratele sau Tnu l-a lovit pe P, acest fapt este infirmat de catre martorul ocular G , care a surprins momentele in care cei doi inculpati au aplicat mai multe lovituri partii vatamate.

Cu privire la latura civila, in faza de urmarire penala, partea vatamata Pdeclara faptul ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 10.000 lei reprezentand daune morale .

Prin acelasi rechizitor procurorul a dispus - neinceperea urmaririi penale fata de numitul : T–- sub aspectul savarsirii infractiunii de purtare abuziva – prev. de art. 250 al.1,2,3 Cod penal, deoarece lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate G – prev. de art. 258 al.2 Cod penal.

Cele retinute mai sus rezulta din urmatoarele mijloace de proba : plangerea partii civile P, declaratia partii civile P,Certificatul medico-legal nr. 599/27.11.2009 intocmit de catre Cabinetul Medico-Legal B ,adresa nr. 392/21.04.2010 emisa de catre Regia Natala a Padurilor ROMSILVA – Directia Silvica V – Ocolul Silvic B ,fisa postului pentru inculpatul T, aviz de insotire primar nr. 3219516/25.11.2009 emis de catre S.C. A F B S.R.L. , Sentinta civila nr. /15.04.2010 a Judecatoriei B, pronuntata in dosarul nr. /189/2010 , declaratia martorului L V , PV ,PS, declaratia martorului G, G R , G , P, proces-verbal de constatare a contraventiei silvice nr. 129 / 08.12.2009 , proces-verbal nr. 9657/05.12.2009 ,declaratia inculpatului T, declaratia inculpatului T C, actele dosarului.

Inculpatul Tare varsta de 46 ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, conform fisei de cazier judiciar , este casatorit, studii 10 clase si scoala profesala, ocupatia padurar.

Pe parcursul urmaririi penale inculpatul T nu a recunoscut fapta cu privire la care este cercetat.

Inculpatul T are varsta de 36 ani, este cunoscut cu antecedente penale, conform fisei de cazier judiciar , este necasatorit, ocupatia agricultor, studii 10 clase.

Pe parcursul urmaririi penale inculpatul Ta declarat ca nu se considera vinovat de savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente – prav. de art. 180 al.2 Cod penal.

In faza de judecata inculpatul Tnu a recunoscut fapta cu privire la ca care a fost trimis in judecata , in sensul ca nu l-a agresat in niciun mod pe partea vatamata, dar recunoaste ca s-a intalnit cu acesta in acea zi, ocazie cu care a avut loc un conflict intre cei doi, sustinand ca partea vatamata l-a agresat pe el, fizic si verbal, fiind nevoit sa cheme ajutoare, pentru a se apara, deoarece partea vatamata pornise o drujba si s-a temut de ceea ce ar fi putu sa se intample.

Inculpatul a incercat sa-si orienteze probatoriul pe culpa partii vatamate in transportul nelegal de lemne, aspect care ar fi declansat intregul conflict provocat de controlul pe care inculpatul, in calitate de padurar, l-a efectuat , aspecte nerelevant, care nu justifica in nici un mod comportamentul agresiv al inculpatului, cu atat mai mult, aflat in exercitiul unei functii ca organ de control, aspect care presupune o conduita legala, profesista, deontologica.

Nerelevante sunt si aspectele pe care inculpatul si-a concentrat probatoriul privind calitatea materialului lemnos comparativ cu evidentele ce rezultau din acte, deoarece nu face obiectul prezentei cauze, nu justifica in nicio circumstanta comportamentul violent al inculpatului, fiind discutabila insasi modalitatea de depozitare si inventariere a acestui material lemnos la domiciliul fratelui inculpatului.

Declaratia inculpatului este contradictorie, deoarece debutul conflictului a fost generat de alte aspecte, cum insusi inculpatul declara, si anume faptul ca i-ar fi admonestat pe conducatorii atelajului, initial neidentificati din cauza intunericului si a cetii, sa aiba grija cum circula deoarece erau sa dea peste el, l-ar fi agresat verbal si fizic, lovindu-l cu biciul, motiv pentru care a intervenit brutal luand caii de haturi pentru a opri caruta, iar dupa identificarea partii vatamate, pe fondul unei relatii vechi de dusmanie, determinata de ocuparea aceluiasi loc de munca pe parcursul timpului, conflictul a escaladat, prilej cu care inculpatul a inteles sa se foloseasca de prerogativele ce i le confera functia, si a demarat un control asupra transportului de material lemnos, in conditiile mai sus mentate.

Leziunile prezentate de partea vatamata conform certificatului medico-legal sunt produse prin lovire cu un obiect contondent si cu mijloace contondente, in zona fetei, concluziile actului medical fiind confirmate si coroborandu-se cu ansamblul materialului probator.

Declaratiile martorului L V, fratele inculpatilor, sunt subiective, procausa si contradictorii, in cele doua faze procesuale, urmand ca instanta sa puna temei doar pe aspectele partiale din aceste declaratii, in masura in care se coroboreaza cu ansamblul materialului probator, avand in vedere relatia personala in care se afla cu inculpatul, fiind evidenta atitudinea acesteia de a incerca prezentarea faptelor intr-o modalitate care sa duca la exonerarea de raspundere penala a inculpatilor.

Apararile inculpatului , ca nu a lovit, dar ca s-ar fi putut crea o situatie in care sa fi actat in stare de legitima aparare, din cauza comportamentului partii vatamate, sunt contrazise de ansamblul probator administrat in cauza, fiind nesincere, nefiind de natura sa contribuie la aflarea adevarului in cauza, nefiind relevanta aceasta teza in conditiile in care nu recunoaste ca l-ar fi lovit pe partea vatamata, nici macar in contextul unei riposte.

Inculpatul incearca sa dea o justificare intregului sau comportament in incidentul care a avut loc intre parti, insistand in intreg probatoriul pe dovedirea legalitatii si provenientei materialului lemnos, aspecte care exced obiectul prezentei cauze, verificarea acestora facand obiectul constatarilor contraventale cu probatoriul specific acestor litigii, cai care au fost alese de parti si solutate in modalitatea retinuta prin Sentinta civila nr. 1073 din 15 aprilie 2010 pronuntata de Judecatoria B in dosar nr. /189/2010.

In faza de judecata inculpatul T nu a recunoscut fapta cu privire la ca care a fost trimis in judecata , in sensul ca nu l-a agresat in niciun mod pe partea vatamata, nu recunoaste ca s-a intalnit cu acesta in acea zi, sustine ca a fost prezent la locul faptei, deoarece fusese strigat de inculpatul T I, in ajutor, moment in care partea vatamata si insotitorii acestuia au fugit.

Declaratiile inculpatilor sunt nesincere si fara credibilitate, avand in vedere atat notorietatea relatiilor de dusmanie, pozitia total nesincera a acestora si savarsirea faptelor din dorinta de razbunare, fiind evidenta, avand in vedere, relatiile de dusmanie de mai multa vreme cu partea vatamata, declansata de ocuparea aceluiasi post de padurar pe raza aceluiasi canton silvic si de incidentul legat de confiscarea unei carute cu lemne de la tatal inculpatilor, intr-o perioada anterioara, cand partea vatamata avea calitatea de padurar si de agent constatator.

Fata de probele administrate in cauza instanta apreciaza ca fapta inculpatului T care, la data de 26.11.2009, in calitate de padurar, in cadrul Ocolului Silvic B – Cantonul Silvic C, in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, i-a adresat expresii jignitoare, amenintari si a lovit-o pe partea civila P, provocandu-i leziuni ce au necesitat ingrijiri medicale de 8-9 zile – intruneste elementele constitutive ale infractiunii de purtare abuziva – prev. de art. 250 al.1,2,3 Cod penal.

Fapta inculpatului T care, la data de 26.11.2009, impreuna cu fratele sau T au lovit-o pe partea civila P, provocandu-i leziuni ce au necesitat 8-9 zile de ingrijiri medicale – intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente – prev. de art. 180 al.2 Cod penal.

In baza textului de lege enuntat mai sus si a dispozitiilor art. 345 Cod Procedura Penala , instanta urmeaza sa aplice fiecarui inculpat cate o pedeapsa la individualizarea careia se vor avea in vedere dispozitiile art. 52 si 72 Cod Penal, instanta apreciind ca fapta de violenta savarsita de inculpati are o gravitate si un pericol social sporit fata de modalitatea de savarsire, locul savarsirii infractiunii - drum public, pe timp de noapte, calitatea in care unul dintre inculpati, avand functia de padurar a savarsit fapta, motivatia si fondul relatiilor de dusmanie preexistente, raportat la persoana partii vatamate , obiectul contondent folosit in agresiune si zona lezata, zona capului – o zona vitala cu sensibilitate crescuta la lovituri si cu risc major de consecinte complexe si greu recuperabile, leziunile descrise in certificatul medico-legal fiind de plaga neregulata pana la planul osos pe regiunea suprasprancenara stanga si plaga cu margini neregulate profunda pe fata vestibulara buza inferioara, acoperite cu secretii sanguinolente, in consecinta pedeapsa amenzii fiind neindestulatoare pentru reeducarea inculpatului.

Conform acestor texte de lege, la stabilirea si aplicarea pedepsei se va tine seama si de limitele de pedeapsa fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului , de imprejurarile concrete in care aceasta a fost comisa si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

Cat priveste individualizarea judiciara a pedepsei, instanta constata ca inculpatii nu au recunoscut fapta , avand permanent o atitudine nesincera.

Instanta apreciaza ca este necesara aplicarea unor pedepse mai aspre, care sa-si atinga scopul de - reeducare , pedeapsa care sa asigure si siguranta cetatenilor privind protejarea sanatatii si integritatii corporale, siguranta in forta ocrotitoare a legii, dar si in exemplul moral in sensul ca o pedeapsa eficienta si proportala cu gravitatea faptei.

Se constata ca fapta inculpatului T a fost savarsita de catre inculpat, in exercitarea atributiilor de serviciu, iar urmarile faptei nu sunt reduse, leziunile produse partii vatamate necesitand 8 – 9 zile ingrijiri medicale si cat priveste persoana inculpatului, acesta nu a recunoscut faptele savarsite si cu atat mai putin nu le-a regretat, astfel incat numai comportarea anterioara buna a inculpatului in societate si la locul de munca nu justifica concluzia ca fapta acestuia nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni sau ar prezenta un grad redus de pericol social, aceasta imprejurare fiind luata in considerare in cadrul procesului de individualizare al pedepsei aplicate.

Desi inculpatul T nu figureaza cu antecedente penale in evidentele IPJ V, instanta constata ca inculpatul a manifestat un comportament care sfideaza si incalca normele de convietuire sociala, avand o atitudine necorespunzatoare, necivilizata, agresiva verbal, in aceeasi noapte, si ulterior savarsirii infractiunii , cand a adresat injurii si amenintari, atat partii vatamate, cat si ajutorului sefului de post din comuna G - martorului X, cu ocazia deplasarii acestora la locuinta lui Tsi L V, in vederea recuperarii bunurile confiscate de la partea vatamata - caruta cu lemne impreuna cu caii.

Cu privire la inculpatul T C, instanta constata ca acesta manifesta prin antecedentele sale o predispozitie constata pentru savarsirea de fapte penale cu violenta indreptate impotriva persoanei, figurand in fisa de cazier emisa de IPJ V cu 2 condamnari in perioada 1999-2001, pentru savarsirea infractiunilor de lovire , vatamare corporala, violare de domiciliu, pedepsele fiind de cate 6 luni inchisoare, situatie in care nu port fi retinute dispozitiile privind starea de recidiva.

Cu toate ca o parte din pedepse au fost executate prin privare de libertate, nu si-au atins scopul de reeducare si preventie, iar faptul ca a intervenit reabilitarea inculpatului cu privire la aceste pedepse, nu diminueaza periculozitatea faptelor savarsite in prezenta cauza, reabilitarea avand efect doar cu privire la alternativa regimului sanctator, ce urmeaza a fi aplicat de instanta.

Instanta apreciaza ca pericolul social concret al faptelor savarsite de inculpati este sporit, iar pedeapsa aplicata trebuie sa confere , siguranta in forta ocrotitoare a legii, dar si in exemplul moral, in sensul ca o pedeapsa eficienta si proportala cu gravitatea faptei, descurajeaza savarsirea unor asemenea fapte penale indreptate impotriva sanatatii si integritatii corporale a persoanei, fiind benefica aplicarea pedepsi inchisorii .

Instanta va dispune , in temeiul art. 71 Cod Penal, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II si b Cod Penal.

Instanta nu va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I si lit. c Cod Penal , desi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art.64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

In motivarea acestei hotarari s-a retinut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o, nu se justifica excluderea celor condamnati din campul persoanelor cu drept de vot neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei , de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorului.

De asemenea , instanta nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-au folosit de o profesie sau activitate in comiterea infractiunii , astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.

Avand in vedere persoana si conduita inculpatului T anterior savarsirii faptei , nu are antecedente penale, instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, urmand a dispune in temeiul art. 81 Cod Penal , suspendarea conditata a executarii pedepsei. .

Avand in vedere persoana si conduita inculpatului T C, anterior savarsirii faptei prin inexistenta antecedentelor penale, in sensul incidentei dispozitiilor art. 38 alin. 2 Cod penal, situatia asimilata lipsei de antecedente, instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, urmand a dispune in temeiul art. 81 Cod Penal suspendarea conditata a executarii pedepsei .

In temeiul art.82 Cod Penal, se va fixa termen de incercare pentru fiecare inculpat si in temeiul art. 71 alin. 5 Cod Penal se va suspenda executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II si b Cod Penal pe durata suspendarii conditate a executarii pedepsei principale a inchisorii, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii.

Se va atrage atentia fiecarui inculpat asupra disp. art. 83 Cod Penal, privind revocarea suspendarii conditata a executarii pedepsei.

Cu privire la latura civila , in faza de judecata partea vatamata P s-a constituit parte civila cu suma de 10.000 lei daune morale si 2.000 lei daune materiale.

Instanta va admite in parte actiunea civila a partii vatamate P , motivat de faptul ca a fost dovedita in parte.

Leziunile produse prin agresiunea inculpatilor Tsi T, au produs partii vatamate dureri fizice, avand in vedere zona afectata, in zona capului, aproape de un organ extrem de sensibil - ochiul, partea vatamata a acuzat dureri , sangerand semnificativ dupa agresiune.

Conform certificatului medico-legal mai sus mentat, leziunea produsa de inculpat partii vatamate a fost plaga neregulata pana la planul osos pe regiunea suprasprancenara stanga de aproximativ 3/0,8 cm si plaga cu margini neregulate profunda pe fata vestibulara buza inferioara, acoperite cu secretii sanguinolente, de aproximativ 1/0,5 cm.

Aceste suferinte fizice s-au reflectat si intr-o stare psihica de disconfort , la care se adauga temerea produsa de actiunea violenta a inculpatilor.

Suferinta deosebita a partii vatamate trebuie apreciata raportat la durerea suportata, deprecierea sarii emotale prin inducerea starii de temere rezultat al agresiunii fizice, la frustrarea legata de reluarea activitatii obisnuite si la impedimentele in desfasurarea unei vieti sociale normale.

Instanta apreciaza ca exista legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si traumele fizice si psihice produse partii vatamate, partea vatamata fiind indreptatita sa fie despagubita cu contravaloarea acestor prejudicii, sub forma daunelor morale.

In absenta unor criterii stiintifice, exacte, pentru evaluarea cuantumului despagubirilor destinate repararii prejudiciilor morale, determinate de incompatibilitatea intre caracterul nepatrimonial al daunelor si caracterul patrimonial al despagubirii, instanta, avand in vedere circumstantele faptei, de urmarile produse, de persoana in favoarea careia au fost acordate daunele, apreciaza ca suma de 1.000 lei pentru parte vatamata constituita parte civila, reprezentand daune morale, este suficienta.

Si aceasta, nu pentru a acoperi suferintele, care au un pret inestimabil, ci pentru a diminua consecintele negative ale faptelor si ale implicatiilor produse de acestea pe toate planurile vietii sociale ale partilor vatamate.

Pentru toate aceste suferinte, partea vatamata este indreptatita sa fie despagubita de inculpati, cu echivalentul banesc al acestora, asa cum a fost apreciat si dovedit de partea vatamata.

Potrivit art.14 alin.3 Cod procedura penala si art.998 cod civil „orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga la acela din a carei greseala s-a ocazat, a-l repara”.

Daunele morale reprezinta o compensare baneasca pentru suferinta cauzata unei persoane prin infractiune, inculpatii provocand prin faptele savarsite, respectiv prin actiunile de lovire , ( fapta de purtare abuziva – prev. de art. 250 al.1,2,3 Cod penal fiind o infractiune complexa care include si fapta de lovire).

In temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod civil instanta va admite in parte cererea pentru despagubiri formulata de partea vatamata, ca fiind dovedita sub aspectul existentei prejudiciului, intinderii si legaturii de cauzalitate cu faptele inculpatilor.

Sunt indeplinite conditiile raspunderii civile conform art.346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod Civil , fiind stabilita legatura de cauzalitate dintre prejudiciu, faptuitor si actiunea culpabila a acestora, cu privire la leziunile suferite de partea vatamata P .

Va obliga pe inculpatii Tsi T C, in solidar, sa plateasca partii vatamate P suma de 1.000 lei ( una mie lei ) reprezentand daune morale.

Ca o consecinta a condamnarii inculpatilor si a admiterii actiunilor civile, in temeiul art. 191 Cod procedura civila, va obliga pe fiecare inculpat sa plateasca statului cheltuieli judiciare.

7

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Purtare abuziva Abuzuri

Comentarii despre Purtare abuziva Abuzuri