| Forum întrebări juridice - Alte acte normative |
|
|
| 15-09-2019 |
 | Net
Vizitator |
| PARTAJUL IN LIPSA - Mostenitori/Coproprietari
Autor: Consilier juridic Maria Floricel
1.Daca dezbaterea succesiunii se face la notar, atunci obligatoriu trebuie sa participe toti mostenitorii care sa declare fie ca accepta, fie ca renunta la mostenire, deoarece partajul succesoral la notar are la baza acordul si intelegerea dintre mostenitori.
2.In cazul in care un mostenitor nu se prezinta la notar si dezbaterea succesiunii s-a facut la notar in lipsa lui, atunci acest mostenitor are dreptul de a formula oricand in instanta o petitie de ereditate impotriva celorlalti mostenitori, pentru a-i fi recunoscuta calitatea de mostenitor si pentru a primi din mostenire bunurile care i se cuvin.
3.Daca un mostenitor doreste sa dezbata mostenirea dar constata ca exista mostenitori care nu vor sa participe la dezbaterea mostenirii la notar, atunci mostenitorul care vrea sa dezbata mostenirea trebuie sa ceara dezbaterea mostenirii in instanta unde sa ii cheme si pe ceilalti mostenitori pentru dezbaterea mostenirii.
4.Astfel instanta are obligatia sa trimita citatii tuturor mostenitorilor pentru a se prezenta in instanta in vederea dezbaterii succesiunii si a realizarii partajului succesoral si pentru ca hotararea ce o va pronunta asupra partajului sa fie opozabila (obligatorie) pentru toti mostenitorii.
5.Mostenitorii care sunt citati de instanta si care au cunostinta despre dezbaterea succesiunii, nu se prezinta in instanta nici personal, nici prin avocat si nu vor sa participe la dezbaterea succesiunii, atunci ar trebui sa isi piarda definitiv calitatea de mostenitor iar bunurile ce revin lor in urma partajului ar trebui sa fie atribuite celorlalti mostenitori care se prezinta in instanta si vor sa participe la dezbaterea succesiunii.
6.Mostenitorii care au fost citati in instanta pentru dezbaterea succesiunii si nu au dorit sa participe la partaj, neprezentandu-se in instanta, ar trebui sa nu mai aiba nici dreptul de a formula pe viitor o petitie de ereditate pentru a cere sa le fie recunoscuta calitatea de mostenitor si atribuirea bunurilor din mostenire care le revin conform cotelor lor legale, impotriva mostenitorilor care au participat la dezbaterea succesiunii in instanta.
7.In cazul in care mostenirea a fost dezbatuta in instanta, ar trebui sa aiba dreptul de a formula oricand o petitie de ereditate numai mostenitorii care nu au fost citati deloc in instanta, la niciun termen de judecata, si nu au cunoscut faptul ca a avut loc dezbaterea succesiunii intre ceilalti mostenitori.
8.La fel ar trebui sa se aplice aceleasi regului si in cazul partajului judiciar intre coproprietari, adica intre persoanele care sunt impreuna proprietari ai aceluiasi bun (teren casa).
9.Astfel, daca un coproprietar doreste impartirea bunului comun astfel incat sa primeasca cota, partea lui din bun (casa, teren) trebuie sa introduca o actiune in instanta impotriva celorlalti coproprietari pentru realizarea de catre instanta a partajului judiciar.
10.Coproprietarii aceluiasi bun care sunt citati de instanta si au cunostinta de partajul judiciar, care nu vor sa participe la partaj si nu se prezinta in instanta (nici personal, nici prin avocat), ar trebui sa isi piarda definitiv dreptul de proprietate asupra cotei, partii lor din bunul comun, iar cota, partea lor din bunul comun ar trebui sa fie atribuita, sa revina si sa fie impartita intre ceilalti coproprietari care doresc sa participe la partaj si se prezinta in instanta.
11.In cazul in care un coproprietar al bunului comun nu primeste citatie din partea instantei pentru niciun termen de judecata si nu cunoaste astfel ca a avut loc un partaj judiciar intre ceilalti coproprietari ai bunului comun, atunci coproprietarul care nu a cunoscut partajul ar trebui sa aiba dreptul de a formula o noua actiune in instanta pentru a primi cota, partea lui din bunul comun care este stapanita fara drept de ceilalti coproprietari.
12.Hotararea judecatoreasca prin care a fost realizat partajul judiciar intre coproprietari nu este opozabila si nu trebuie respectata de coproprietarul care nu a fost citat de instanta la niciun termen de judecata si care nu a cunoscut partajul si nu a avut posibilitatea sa participe la partaj, deoarece acest coproprietar nu a fost parte in procesul de partaj (nu a fost parat). | |
|
|
|
| 18-09-2019 |
| | Jurist
Vizitator |
|
Tot ce am scris pe acest forum am scris cu buna-credinta! | |
|
|
|
| 30-09-2019 |
| | Word
Vizitator |
| Din cele scrise in acest articol pot fi identificate doua situatii diferite:
1.Mostenitorul/coproprietarul impotriva caruia s-a deschis un proces de partaj, care a avut, astfel, calitatea de parte in proces, mai precis calitatea de parat, si care nu a fost legal citat si nu a fost prezent la niciun termen de judecata, judecata desfasurandu-se in lipsa sa, fapt pentru care el nu a primit nimic din bunurile comune (indivize) sau a primit mai putin decat ceea ce i se cuvenea conform legii, acest mostenitor/coproprietar are posibilitatea de a formula impotriva hotararii judecatoresti definitive pronuntate in lipsa sa care ii este opozabila, calea de atac a contestatiei in anulare, in temeiul art.503 alin.1 Cod de procedura civila;
2.Mostenitorul/coproprietarul care nu a avut calitatea de parte, de parat, in procesul de partaj pornit de ceilalti mostenitori/coproprietari pentru impartirea bunurilor comune, indivize, datorita faptului ca actiunea de iesire din indiviziune nu a fost indreptata si impotriva sa, are dreptul sa deschida in calitate de reclamant un nou proces de partaj impotriva celorlalti mostenitori/coproprietari pentru o noua impartire a bunurilor comune, indivize, in vederea pronuntarii unei noi hotarari judecatoresti de partaj care sa fie opozabila tuturor partilor din noul proces, reclamanti si parati, prima hotarare judecatoreasca de partaj nefiindu-i opozabila mostenitorului/coproprietarului impotriva caruia nu a fost indreptata prima actiune de partaj a celorlalti mostenitori/coproprietari.
O hotarare judecatoreasca este opozabila numai persoanelor care au avut calitatea de parti in proces, fiind reclamanti sau parati, astfel ca aceste persoane sunt obligate, sunt tinute, sa respecte si sa execute hotararea judecatoreasca pronuntata in procesul la care ele au participat.
O hotarare judecatoreasca nu este opozabila persoanelor care nu au avut calitatea de parti in proces, nu au fost reclamanti sau parati, astfel ca aceste persoane nu sunt obligate, nu sunt tinute, sa respecte si sa execute hotararea judecatoreasca pronuntata in procesul la care ele nu au participat. | |
|
|
|
| 01-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| Cand am vorbit de opozabilitatea unei hotarari judecatoresti m-am referit la principiul relativitatii efectelor unei hotarari judecatoresti, conform caruia o hotarare judecatoreasca isi produce efectele numai fata de partile din proces, reclamanti si parati, parti care sunt obligate, sunt tinute sa respecte si sa execute hotararea judecatoreasca pronuntata in procesul in care ele s-au judecat.
La punctul 1 - mostenitorul/coproprietarul care a fost legal citat de instanta la un termen de judecata, chiar daca el nu s-a prezentat in instanta la acest termen de judecata sau care s-a prezentat in instanta la un termen de judecata, chiar daca nu a fost legal citat de instanta la termenul respectiv, viciul de procedura fiind acoperit, este prezumat de lege ca are in cunostinta (cunoaste) si termenele de judecata urmatoare, astfel ca mostenitorul/coproprietarul nu mai are dreptul sa formuleze impotriva hotararii judecatoresti calea de atac a contestatiei in anulare prevazuta de Codul de procedura civila, pe motivul nelegalei citari.
Cu toate acestea, pentru mostenitorul/coproprietarul care nu se prezinta in instanta la termenele de judecata pentru care a fost citat, sau care afla de termenele de judecata respective pe alte cai, in cazul in care nu primeste citatii din partea instantei, si nu se prezinta in instanta, exista riscul sa nu primeasca nimic din bunurile comune aflate in indiviziune sau sa primeasca mai putin decat ar avea dreptul conform legii, datorita faptului ca procesul de partaj se desfasoara in lipsa sa.
Asa cum am mentionat, hotararea judecatoreasca poate fi atacata cu contestatie in anulare numai in situatia in care mostenitorul/coproprietarul nu a fost legal citat de instanta si nu s-a prezentat in instanta la niciun termen de judecata, deoarece in celelalte situatii posibile: acesta s-a prezentat la un termen de judecata chiar daca nu a fost legal citat, viciul de procedura fiind acoperit, sau a fost legal citat la un termen de judecata, chiar daca nu s-a prezentat - legea prezuma ca mostenitorul/coproprietarul are in cunostinta (cunoaste) si termenele de judecata urmatoare. | |
|
|
|
| 29-03-2022 |
| | Esca
Vizitator |
| Cum pot deschide succesiune in instanta daca cei decedați de pe un Titlu de Proprietate din 1995 sunt înscriși pe acest act pe numele dinainte de căsătorie și nu au locuit în orașul X unde e casa bunicii si terenurile, ci prin Bucuresti precum și alte orase?plus ca au murit demult, unii de zeci de ani.Am reusit doar sa dau de 2 verisori prin alianța, dar nici ei nu au niciun act de deces al celor 7 decedați de pe Titlul de Proprietate, însă sunt de acord sa deschidem succesiunea?! Mentionez ca din cei 8 frați și surori de pe Titlu de Proprietate, mai este doar o soră in viata, aceasta se afla la o Mănăstire, nu are nici ea absolut niciun act. Din cei 8 de pe Titlu de Proprietate doar 3 au copii( adică verișorii prin alianța care i-am găsit cu greu- mi-a dat cineva nr lor de tlf). Mama mea este una din cei 8 frați și surori de pe Titlu de Proprietate, decedata in 1992. Casa este in paragina de câțiva ani si părăsită la momentul actual, e o adevarata junglă acolo, terenurile sunt date in arendă la particulari, nu pe acte legale, de vreo 27 de ani de catre una din surorile de pe Titlu( si care a murit la 95 de ani) - la Primărie am tot insistat după multe acte, mereu spun ca nu au,nu stiu, nu cunosc, m-au alungat de fiecare data. Din cate am inteles nu pot deschide succesiunea la notar decât în instanță, dar nu am decat actele cu construcția si terenurile( amplasamentul lor- casa bunicii nu are acte de niciun fel )actele mamei dinainte si dupa căsătorie inclusiv de deces, si o copie xerox de pe Titlu Proprietare ,atat...Nimeni nu misca nimic de vreo 40 de ani, ce pot face, cum pot deschide succesiunea? Orice raspuns mi-ar ajuta enorm.
Va multumesc, | |
|
|
|
| 29-03-2022 |
| | Esca
Vizitator |
| Mulțumesc ptr raspuns, întrebarea era ce facem ptr ca nu avem niciunul din cei 4 verișori actele deces ale celorlalti( ceilalți nu au avut copii) ( suntem verisori prin alianță doar):Nu avem actele de nastere/casatorie/deces al celor 6 coindivizari de pe Titlu de Proprietate ( ma repet- nu au locuit din tinerețe in orasul X unde e casa bunicii, s-au împrăștiat prin Bucuresti si alte orase, nu cunoaștem nici numele după căsătoria al lor  ). | |
|
|
|
| 20-11-2023 |
| | Ion Alexandra
Vizitator |
| | Bună ziua,mama mea a fost dată în judecată de către tatăl meu pentru partaj dar nu a primit nici o înștiințare ea locuind în Anglia,am aflat de pe internet. Cum se poate proceda? | |
|
|
|
| 21-11-2023 |
| | Vizitator
Vizitator |
| | Trebuie sa va angajati un avocat in Romania cu sediu ales care sa primeasca corespondenta si citatiile pentru termenele urmatoare. | |
|
|
|
|
|
| Răspuns rapid |
Nume: (Postezi ca vizitator. Ai cont pe site? Autentifică-te) E-mail: |
PARTAJUL IN LIPSA
