| Forum întrebări juridice - Codul fiscal - taxe şi impozite |
|
|
| 16-03-2019 |
 | Net
Vizitator |
| ARTICOL IMPORTANT – AUTOR CONSILIER JURIDIC MARIA FLORICEL, PIATRA NEAMT
I.TVA DEDUCTIBIL SI TVA COLECTAT
O persoana cumpara un bun de la un vanzator de pe teritoriul statului X.
1.Vanzatorul aplica pe factura un TVA al statului X (calculat la pretul de achizitie al bunului de catre cumparator) pe care cumparatorul il plateste vanzatorului, care la randul sau il vireaza in bugetul statului X.
2.Cumparatorul daca revinde bunul cumparat pe teritoriul statului X atunci este obligat sa colecteze de la cel caruia ii revinde bunul TVAul statului X (calculat la pretul de revanzare al bunului).
3.Acest TVA colectat de cumparator este virat de cumparator tot la bugetul statului X.
4.Apoi, cumparatorul dupa ce a colectat TVA ul statului X (calculat la pretul de revanzare al bunului) si la virat la bugetul statului X, are dreptul sa recupereze de la stat sub forma de TVA deductibil TVA ul statului X pe care cumparatorul l-a platit vanzatorului la achizitionarea bunului (calculat la pretul de achizitie al bunului si pe care vanzatorul l-a virat tot la stat).
5.Se face o compensare (pe fiecare bun achizitionat) intre TVA ul statului X colectat de cumparator si TVA ul statului X platit vanzatorului de cumparator, care trebuie evidentiata in contabilitate.
6.Daca TVAul colectat este mai mare decat TVAul platit vanzatorului(tva deductibil) atunci cumparatorul trebuie sa plateasca statului X doar diferenta dintre TVA colectat – TVA deductibil, numit TVA de plata (cumparatorul isi recupereaza tva ul pe care l-a platit vanzatorului – tva deductibil si da la stat un tva colectat mai mare, statul castiga mai mult).
7.Daca TVA ul colectat este mai mic decat TVA ul platit vanzatorului (tva deductibil) atunci statul trebuie sa plateasca cumparatorului diferenta dintre TVA deductibil – TVA colectat, numit TVA de recuperat (cumparatorul isi recupereaza de la stat tva ul pe care l-a platit vanzatorului – tva deductibil si da la stat un tva colectat mai mic, statul castiga mai putin, dar nu pierde).
8.Cumparatorul poate revinde bunul unui alt cumparator care sa revanda bunul (adica unui comerciant si tva ul deductibil si colectat urmeaza aceeasi regula) sau poate sa il revanda unui cumparator care sa il consume el (adica unui consumator final care plateste pretul bunului si tva ul de pe factura dar nu mai recupereaza tva de la stat sub forma de tva deductibil deoarece nu da tva colectat la stat deoarece acest consumator nu mai revinde bunul ci il consuma el).
9.In final TVA ul este dat la stat (este suportat) de ultimul consumator final care doar plateste acest tva statului dar nu il mai recupereaza de la stat deoarece nu revinde bunul ci il consuma el.
II. TVA EXPORT – IMPORT
O persoana (vanzator) poate vinde bunuri pe teritoriul statului X unei alte persoane (cumparator) care la randul ei scoate aceste bunuri de pe teritoriul statului X si le introduce pe teritoriul unui alt stat.
Pe acest stat strain cumparatorul poate consuma el bunurile si este un consumator final sau le poate revinde.
Dar daca le revinde trebuie sa colecteze tva ul statului strain la revanzarea bunurilor si sa plateasca acest tva la bugetul statului strain (deoarece pe teritoriul lui a vandut bunurile) si sa recupereze de la statul X tva ul statului X pe care l-a platit la achizitionarea bunurilor pe teritoriul statului X.
Pentru a revinde bunurile si a urma tot acest proces economic (adica de a colecta tva la revanzare si a-l plati bugetului statului) cumparatorul trebuie sa infiinteze mai intai o societate comerciala care sa aiba ca obiect principal de activitate: revanzarea bunurilor achizitionate (si sa tina propria contabilitate).
Persoana care a vandut bunul cumparatorului pe teritoriul statului X se numeste exportator, iar cumparatorul care scoate bunul de pe teritoriul statului X si il revinde in alt stat se numeste importator.
Atat vanzatorul – exportator cat si cumparatorul – importator pentru a vinde si cumpara bunurile trebuie sa fie societati comerciale.
Pe factura prin care exportatorul vinde bunurile importatorului pe teritoriul statului X trebuie sa scrie urmatoarele date:
1.PRETUL – cu care importatorul a achizitionat bunurile de la exportator (pe care importatorul trebuie sa il includa in pretul cu care revinde bunurile in statul strain);
2.TVA ul statului X platit de importator exportatorului la cumpararea (achizitionarea) bunurilor pe teritoriul statului X;
3. 0=0; care inseamna urmatoarele:
a) importatorul isi inchide contabilitatea cu statul X (pentru a nu fi obligat sa vireze in bugetul statului X, tva ul statului X colectat la revanzarea bunurilor pe teritoriul statului strain,
si apoi sa recupereze de la statul X tva ul statului X pe care l-a platit exportatorului la achizitionarea bunurilor pe teritoriul statului X; importatorul trebuie sa se inchida cu tva ul statului X deoarece prin revanzarea bunurilor pe teritoriul statului strain importatorul trebuie sa aplice la revanzarea bunurilor si tva ul statului strain sub forma de tva colectat pe care sa il vireze in bugetul statului strain; astfel, contabilitatea se tine cu doua tva uri – cel al statului X si ce al statului strain si este un proces economic foarte greoi si complicat, astfel ca importatorul trebuie sa isi inchida contabilitatea cu statul X si sa renunte la tva ul statului X, aplicand bunurilor sale un singur tva cel al statului strain pe care il colecteaza la revanzarea bunurilor pe teritoriul statului strain si il vireaza in bugetul statlui strain);
b) 0=0 inseamna ca importatorul nu mai colecteaza tva pe teritoriul statului X (DECI NU ARE DREPTUL SA REVANDA BUNURILE PE TERITORIUL STATULUI X) (tva colectat al statului X = 0) si nu are dreptul de a recupera de la statul X tva ul pe care l-a platit exportatorului la cumpararea (achizitionarea) bunurilor pe teritoriul statului X (tva deductibil al statului X = 0); importatorul colecteaza numai tvaul statului strain la revanzarea bunurilor pe teritoriul statului strain pe care il vireaza la bugetul statului strain;
c) 0=0 inseamna ca importatorul a colectat tva ul statului X (in mod fictiv) pe care l-a platit statului X (in mod fictiv) si a recuperat de la statul X (in mod fictiv) tva ul statului X pe care l-a platit la achizitionarea bunurilor pe teritoriul statului X;
d) inchiderea cu 0=0 inseamna ca tva ul statului X platit de importator exportatorului la achizitionarea bunurilor pe teritoriul statului X devine un tva care nu se mai recupereaza de importator de la statul X, ADICA ESTE UN TVA PLATIT SI NEDEDUCTIBIL (care trebuie inclus de importator in pretul cu care acesta revinde bunurile, deoarece il plateste dar nu il recupereaza, fiind de fapt un cost ascuns).
4.TARA IN CARE SE FACE VANZAREA – CUMPARAREA BUNURILOR (care trebuie trecuta pe ORICE TIP DE FACTURA, fie ca este vorba de un vanzator si un cumparator obisnuiti, fie ca este vorba de un exportator si un imporatator de bunuri) (adica teritoriul statului pe care se face vanzarea –cumpararea sau tranzactia).
5. VANZATORUL SI CUMPARATORUL (daca cumparatorul nu revinde bunul pe teritoriul statului X ci il scoate de pe teritoriul statului X pentru a-l revinde in alt stat – stat strain, atunci vanzatorul devine un exportator si cumparatorul un imporator; daca este vorba de un export – import de bunuri atunci pe factura trebuie trecut VANZATOR – EXPORTATOR SI CUMPARATOR – IMPORTATOR).
La randul sau imporatorul este obligat sa scoata bunurile de pe teritoriul statului X si nu are dreptul sa le revanda pe teritoriul statului X. Importatorul poate trece cu bunurile cumparate (le poate transporta) pe teritoriul tuturor statelor straine si daca intr-un anumit stat strain gaseste un cumparator pentru bunurile sale atunci le poate revinde pe teritoriul acestui stat strain.
La revanzarea bunurilor pe teritoriul statului strain imporatorul este obligat sa colecteze tva ul statului strain (la revanzare) pe care sa il vireze in bugetul statului strain (pe teritoriul caruia a revandut bunurile sale) si astfel imporatorul trebuie sa isi deschida o noua contabilitate cu teritoriul statului strain (pe care se face revanzarea adica tranzactia), iar contabilitatea sa cu statul X de pe teritoriul caruia a importat bunurile s-a inchis odata cu trecerea pe factura dintre el si exporator a semnului 0=0.
La revanzarea bunurilor pe teritoriul statului strain importatorul incheie o noua factura cu noul cumparator al bunurilor pe care trebuie trecute urmatoarele date:
1.TARA pe teritoriul careia se face revanzarea bunurilor (pentru ca importatorul sa stie in bugetul carui stat sa vireze tva ul colectat la revanzarea bunurilor, deci sa stie cu care stat sa isi deschida contabilitatea);
2.PRETUL cu care importatorul revinde bunurile pe teritoriul statului strain;
3.TVA ul statului strain (tva ul pe care importatorul este obligat sa il colecteze la revanzarea bunurilor pe teritoriul statului strain si sa il vireze in bugetul statului strain ca tva colectat dar pe care nu il poate recupera de la statul strain ca tva deductibil deoarece el nu a achizitionat bunurile pe teritoriul statului strain si nu a platit tva ul statului strain la achizitionarea bunurilor; el a platit la achizitionarea bunurilor tva ul statului X cu care si-a inchis contabilitatea); tva ul statului strain este un TVA COLECTAT SI NEDEDUCTIBIL (adica importatorul il colecteaza pe teritoriul statului strain si il vireaza in bugetul acestui stat dar nu il mai recupereaza de la statul strain);
4.VANZATORUL (imporatorul) SI CUMPARATORUL bunurilor pe teritoriul statului strain;
5. 0=0 numai daca importatorul revinde bunurile unui alt importator (adica acel cumparator care scoate bunurile de pe teritoriul statului strain si le revinde pe teritoriul unui alt stat); vanzatorul importator devine un vanzator importator-exportator, iar cumparatorul devine un importator.
Importatorul isi justifica revanzarea bunurilor pe teritoriul statului strain (oricare ar fi acesta) cu cele DOUA FACTURI: PRIMA FACTURA incheiata cu exportatorul pe teritoriul statului X si A DOUA FACTURA incheiata cu cumparatorul de pe teritoriul statului strain (cumparator care la randul sau poate fi un comerciant, un producator, un fabricant sau un imporator) deoarece pe cele doua facturi este trecuta TARA pe care s-a realizat exportul-importul bunurilor (adica statul X -prima factura) si TARA pe care s-a realizat revanzarea bunurilor (statul strain – a doua factura).
Aceste doua facturi sunt necesare oricarui importator pentru orice dovada si ii sunt necesare in contabilitate. Orice persoana pentru a putea vinde bunuri sau pentru a putea cumpara bunuri in scop de revanzare (nu pentru consumul propriu) trebuie sa isi infiinteze o societate comerciala care sa aiba ca obiect principal de activitate: revanzarea bunurilor achizitionate.
Daca pe cele doua facturi ale importatorului (factura cu care cumparara bunurile si factura cu care revinde bunurile) este trecua TARA pe teritoriul careia importatorul a cumparat bunurile (prima facture) si TARA pe teritoriul careia importatorul a revandut bunurile (a doua factura) atunci importatorul NU mai trebuie sa treaca la vama tara exportatoare si tara importatoare PENTRU FIECARE STAT pe teritoriul caruia importatorul a trecut cu bunurile cumparate (tara de tranzit sau tara finala in care a revandut bunurile).
IMPORTATORUL ESTE UN FEL DE PRODUCATOR SAU FABRICANT CARE IN LOC DE CERTIFICATUL DE PRODUCATOR ARE PENTRU BUNUL SAU PRIMA FACTURA PE CARE ESTE TRECUT 0=0 CARE DEMONSTREAZA CALITATEA SA DE IMPORTATOR SI TARA PE TERITORIUL CAREIA A CUMPARAT BUNURILE SI A DOUA FACTURA CARE DEMOSTREAZA CA A REVANDUT BUNURILE (importatorul fiind o societate comerciala care are ca obiect de activitate revanzarea de bunuri – comertul cu bunuri) SI TARA PE TERITORIUL CAREIA A REVANDUT BUNURILE.
Pretul final al bunului unui producator cu care acesta il vine se compune din:
-cost de productie;
-adaos comercial;
-tva colectat si nedeductibil (al statului pe teritoriul caruia producatorul vinde bunul, care nu ii ramane lui ci il plateste statului pe teritoriul caruia a vandul bunul); acest tva producatorul nu il recupereaza de la stat deoarece nu l-a platit statului la achizitionarea bunurilor.
Pretul final a bunului importatorului cu care acesta trebuie sa il revanda, se compune din:
-costul de achizitie al bunului (pretul platit la achizitionarea bunului si tva ul statului X platit de importator si nedeductibil 0=0);
-adaos comercial;
- tva colectat si nedeductibil al statului strain (al statului pe teritoriul caruia importatorul revinde bunul, care nu ii ramane lui ci il plateste statului pe teritoriul caruia a revandul bunul); acest tva importatorul nu il recupereaza de la statul pe teritoriul caruia importatorul a revandut bunurile deoarece nu l-a platit statului strain la achizitionarea bunurilor – bunurile au fost achizitionate de imporator in statul X nu in statul strain.
Trebuie facuta distinctia intre producator, fabricant, comerciant si importator.
Producatorul si fabricantul sunt cei care fabrica sau produc bunuri pe teritoriul unui stat si le vand pe teritoriul aceluiasi stat.
Comerciantul este cel care cumpara bunuri pe teritoriul unui stat si le revinde pe teritoriul aceluiasi stat.
Importatorul este cel care cumpara bunuri pe teritoriul unui stat si este obligat (prin lege) sa le revanda pe teritoriul unui alt stat (unui stat strain).
Producatorul, fabricantul, comerciantul si importatorul devin exportatori numai daca vand bunuri unui importator (adica unei persoane care trebuie sa scoata bunurile de pe teritoriul statului pe care le-a cumparat si sa le revanda obligatoriu intr-un alt stat – stat strain). | |
|
|
|
| 16-03-2019 |
| | Net
Vizitator |
|
Completare a autoarei la articolul de mai sus:
Comerciantul care cumpara un bun de pe teritoriul unui stat si il revinde pe teritoriul aceluiasi stat, trebuie sa includa pe factura cu care revinde bunul urmatoarele valori:
1.Pretul cu care a achizitionat bunul de la vanzator (producator, fabricant, comerciant sau importator);
3. Adaosul comercial;
2. TVA ul statului pe teritoriul caruia revinde bunul - TVA la revanzarea bunului.
Acest tva este COLECTAT, adica comerciantul il colecteaza pe factura de la un alt cumparator (producator, fabricant, comerciant, importator(in acest caz comerciantul devine un exportator) sau de la un consumator final.
Dupa ce comerciantul a colectat de la cumparator TVA ul statului pe care a revindut bunul, comerciantul este obligat sa il vireze la bugetul statului pe care a revandut bunul si sa recupereze TVA ul aceluiasi stat pe care comerciantul l-a platit la achizitionarea bunului pe teritoriul aceluiasi stat, sub forma de TVA DEDUCTIBIL.
Intre TVA ul COLECTAT de comerciant la revanzarea bunului si TVA ul DEDUCTIBIL platit de comerciant la achizitionarea bunului se face o compensare in contabilitate pe FIECARE bun achizitionat de cumparator pe teritoriul unui stat si revandut apoi de acesta pe teritoriul aceluiasi stat. | |
|
|
|
| 20-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Opinie: TVA deductibil și TVA colectat
1.Firma 1 (un comerciant, un producător)
Firma 1 dorește să vândă un bun la prețul de 80 lei.
Trebuie să aplice un adaos comercial sa zicem de 20 lei și un TVA sa zicem de 10%.
80 lei + 20 lei = 100 lei
TVA de 10% din 100 lei = 10 lei
TVA ul de 10 lei este un TVA colectat la vânzarea bunului pe care firma 1 trebuie să îl vireze la stat.
Preț final (de vânzare) = 100 lei + 10 lei = 110 lei
2.Firma 2 (un comerciant) - dorește să cumpere bunul de la firma 1 și îi plătește prețul final de 110 lei.
Firma 2 dorește să vândă bunul.
Firma 2 trebuie să aplice adaosul comercial și TVA ul la prețul de achiziție al bunului de 110 lei din care trebuie scăzut TVA ul de 10 lei, adică la prețul de 100 lei și nu la prețul de 110 lei.
100 lei + 20 lei (adaos comercial) = 120 lei (corect)
110 lei + 20 lei (adaos comercial) = 130 lei (incorect)
TVA de 10% din 120 lei = 12 lei
Preț final (de vânzare) = 120 lei + 12 lei = 132 lei
La vânzarea bunului, firma 2 trebuie sa ia in considerare prețul de achiziție fara TVA ul plătit de 10 lei din doua motive.
In primul rand, dacă firma 2 ar lua în considerare la vânzarea bunului prețul de 110 lei (cu TVA) și nu prețul de 100 lei (fara TVA) atunci firma 2 și-ar recupera TVA ul de 10 lei plătit la achiziționarea bunului de la firma 1, direct din prețul de vânzare de 110 lei.
Astfel, firma 2 nu ar mai trebui sa încaseze TVA colectat la vânzarea bunului pe care să îl vireze la stat și să recupereze TVA ul de 10 lei ca TVA deductibil de la stat deoarece ar recupera TVA ul de 10 lei de doua ori: din prețul de vânzare de 110 lei și din TVA deductibil de la stat.
Dar firma 2 este o firma plătitoare de TVA motiv pentru care trebuie sa încaseze TVA colectat la vânzarea bunului pe care să îl vireze la stat.
In al doilea rând, daca firma 2 ar lua în considerare la vânzarea bunului prețul de achiziție de 110 lei in care este inclus și TVA ul de 10 lei atunci prin încasarea de TVA colectat la vânzarea bunului firma 2 ar aplica TVA de 10% la vânzare și la TVA ul de 10% inclus în prețul de achiziție al bunului, deci TVA la TVA și nu este corect deoarece prețul final de vânzare s-ar majora in mod nejustificat.
TVA ul colectat la vânzarea bunului ar trebui sa se aplice la prețul de achiziție fara TVA ul de 10 lei deci la prețul de 100 lei și nu la prețul de 110 lei.
3.Firma 3 (un comerciant) - dorește să cumpere bunul de la firma 2 și să îl vândă.
Se urmează aceeași regulă.
Firma 3 trebuie sa plătească firmei 2 prețul de 132 lei.
Firma 3 trebuie să aplice adaosul comercial și TVA ul la prețul de achiziție al bunului de 132 lei din care trebuie scăzut TVA ul de 12 lei, adică la prețul de 120 lei și nu la prețul de 132 lei - pentru cele doua motive menționate la firma 2.
120 lei + 20 lei (adaos comercial) = 140 lei
TVA 10% din 140 lei = 14 lei
Preț final (de vânzare) = 140 lei + 14 lei = 154 lei
Vânzările pot continua către persoane juridice (comercianți, producători) sau către persoane fizice (consumatori) urmandu-se aceeași regulă. | |
|
|
|
| 20-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Adaosul comercial la vânzarea unui bun trebuie sa se adune (să se aplice) la prețul de achiziție a bunului din care se scade TVA ul plătit la achiziționarea bunului (TVA deductibil).
TVA ul colectat la vânzarea bunului trebuie sa se aplice la prețul de vânzare a bunului.
Prețul de vânzare a bunului este format din suma dintre: prețul de achiziție a bunului din care se scade TVA ul plătit la achiziționarea bunului, și adaosul comercial (așa cum s-a menționat în exemplele din postarile precedente).
TVA ul colectat la vânzare se virează la stat, iar TVA ul plătit la achiziționarea bunului se recuperează de la stat ca TVA deductibil. | |
|
|
|
| 20-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| După toate aceste precizări din postarile precedente:
Prețul final de vânzare a unui bun se compune din:
1.preț de achiziție a bunului din care se scade TVA ul plătit la achiziționarea bunului (TVA deductibil);
2.adaos comercial care se aduna la prețul de la punctul 1;
3.TVA colectat la vânzarea bunului care se plătește la stat și care se aplică ca procent la suma valorilor de la punctele 1 și 2.
Preț final (de vânzare) = 1 + 2 + 3
După colectarea TVA ului la vânzarea bunului firma poate recupera de la stat TVA ul pe care l-a plătit la achiziționarea bunului sub forma de TVA deductibil. | |
|
|
|
| 21-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Producătorul (fabricantul)
Un producător (un fabricant) poate fi plătitor de TVA la fel ca un comerciant.
Producătorul (fabricantul) cumpără materie prima pentru care plătește TVA deductibil (la achiziție).
Materia primă o folosește la producerea (fabricarea) de produse finite pe care le vinde ca marfa și pentru care încasează la vânzare TVA colectat pe care îl virează la stat.
In prețul de vânzare a produselor finite (mărfurilor) nu trebuie inclus și TVA ul deductibil plătit de producător (fabricant) la cumpărarea materiilor prime, din doua motive.
1.Producatorul (fabricantul) recuperează TVA ul plătit la cumpărarea de materie prima de la stat ca TVA deductibil și nu din prețul de vânzare a produselor finite (mărfurilor produse).
Daca producătorul (fabricantul) ar include in prețul de vânzare a produselor finite (mărfurilor) și TVA ul plătit la cumpărarea materiilor prime, atunci producătorul (fabricantul) ar recupera TVA ul plătit la cumpărarea materiilor prime, de 2 ori: și de la stat ca TVA deductibil și din prețul de vânzare a produselor finite (mărfurilor).
2.In al doilea rând, daca producătorul include in prețul de vânzare a bunurilor finite (mărfurilor) și TVA ul deductibil plătit la cumpărarea materiilor prime atunci prin încasarea de TVA colectat la vânzarea bunurilor finite (mărfurilor) producătorul ar calcula și ar incasa TVA la TVA ceea ce nu este corect deoarece prețul de vânzare a bunurilor finite (mărfurilor) s-ar majora in mod nejustificat.
Producătorul (fabricantul) trebuie sa vireze la stat TVA ul colectat la vânzarea bunurilor finite (mărfurilor) și să recupereze de la stat TVA ul plătit la cumpărarea, achiziționarea materiilor prime ca TVA deductibil (TVA ul deductibil nu se recuperează din vânzarea mărfurilor, ci de la stat, pentru a nu fi recuperat de doua ori, așa cum s-a menționat).
Am putea spune că TVA ul deductibil reprezinta un cost de producție dar cu un regim juridic diferit de celelalte costuri cum ar fi prețul materiilor prime (fara TVA ul deductibil), în sensul că producătorul (fabricantul) trebuie să îl plătească la cumpărarea (achiziționarea) materiilor prime dar îl recuperează de la stat ca TVA deductibil și nu din prețul de vânzare a bunurilor finite (mărfurilor).
In concluzie, când este vorba de un TVA plătit la cumpărarea unui bun cum ar fi o materie prima sau pentru un serviciu, producătorul (fabricantul) nu trebuie să îl includă în prețul de vânzare a produselor finite (mărfurilor) deoarece îl recuperează de la stat ca TVA deductibil și nu din prețul de vânzare a produselor finite (mărfurilor).
Prețul de vânzare a unui produs finit (marfa) se compune din:
1.cost de producție (materie prima) fara TVA ul aferent (recuperat de la stat ca TVA deductibil);
2.adaos comercial aplicat costului de producție de la punctul 1;
3.TVA colectat aplicat la suma valorilor de la punctele 1 și 2.
Preț final (de vânzare) produs finit (marfa) = 1 + 2 + 3
Producătorul (fabricantul) este plătitor de TVA deoarece colectează TVA la vânzarea mărfii pe care îl virează la stat și recuperează de la stat TVA deductibil (plătit pentru materie prima).
Orice TVA plătit de producător (fabricant) la cumpărarea unui bun (materie prima) sau serviciu și pe care îl recuperează de la stat ca TVA deductibil nu trebuie să îl includă în prețul de vânzare al produsului finit (mărfii) pentru a nu fi recuperat de 2 ori (și de la stat și prin vânzarea mărfii) și pentru a nu se calcula la vânzarea mărfii (produselor finite) TVA la TVA (cele doua motive menționate). | |
|
|
|
| 24-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Import - Export
O persoană juridică poate fi exportator într-un stat și importator în alt stat terț pentru aceleași bunuri, acționând ca un intermediar sau distribuitor internațional.
Aceasta implică gestionarea a două regimuri vamale distincte (export din țara de origine/sursă și import în țara de destinație), cu respectarea legislației comerciale și fiscale din fiecare jurisdicție implicată.
Exportator: Persoana juridică plasează mărfurile sub regim de export la biroul vamal din țara de origine/export, deținând documentele necesare (factură, documente de transport).
Importator: Aceeași persoană juridică (sau o sucursală a acesteia) realizează importul în statul terț, fiind responsabilă de vămuire, plata taxelor vamale și a TVA-ului la import, conform reglementărilor locale.
Tranzacție: Aceasta este o operațiune comercială comună, în care bunurile sunt vândute de entitatea juridică către un client final în statul terț, după ce au fost importate.
Această structură necesită o documentație vamală riguroasă atât pentru ieșirea din țara de export, cât și pentru intrarea în țara de import, pentru a justifica natura tranzacției și a asigura conformitatea fiscală. | |
|
|
|
| 25-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Daca o persoana este exportator in statul A si importator in statul B si exportator in statul B si importator in statul C atunci statul B este un stat de tranzit in această structură de tranzacții comerciale, statul B acționează ca un stat de tranzit sau hub logistic intermediar (uneori numit și comerț în triunghi), deoarece mărfurile trec fizic sau administrativ prin B de la A către C, fiind importate și apoi reexportate de către aceeași entitate.
Rolul Persoanei: Persoana funcționează ca un intermediar/revanzător înregistrat în statul B, care cumpără (importă) din A și vinde (exportă) în C.
Logistica: Mărfurile pot fi transportate direct de la A la C (tranzit fizic) sau pot fi descărcate și reîncărcate în B (depozitare/antrepozitare).
Aspecte fiscale: Statul B este considerat statul de tranzit sau de import intermediar în documentele vamale, facilitând fluxul către destinația finală C.
Această operațiune este frecventă în comerțul internațional și Intrastat pentru optimizarea logisticii.
În statul de tranzit, nu se plătește TVA la import pentru mărfurile aflate în regim vamal de tranzit.
Acestea nu intră în consum final, fiind doar în tranzit către o altă țară.
TVA și taxele vamale devin exigibile doar în țara de destinație finală, la punerea în liberă circulație a mărfurilor.
Regimul de tranzit: Mărfurile sunt scutite de taxe și TVA în timpul tranzitului. Acestea sunt monitorizate vamal de la un birou la altul.
Destinație finală: TVA se plătește în statul unde mărfurile sunt descărcate și vămuite definitiv.
Excepții: Autoritățile vamale din țara de tranzit pot cere TVA dacă regimul de tranzit este încălcat sau mărfurile dispar. | |
|
|
|
| 25-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Conform reglementărilor vamale aplicabile în România (aliniate la Codul Vamal al UE), un stat de tranzit este țara terță sau statul membru UE traversat în timpul unei operațiuni de transport de mărfuri, între punctul de plecare și cel de destinație, sub un regim de tranzit vamal (T1/T2) .
Acesta facilitează circulația mărfurilor fără plata taxelor vamale în acel stat.
Regimul de tranzit: Implică deplasarea mărfurilor de la un birou vamal de plecare la unul de destinație, traversând una sau mai multe țări intermediare.
În esență, statul de tranzit este o simplă rută tehnică, mărfurile fiind sub sigiliu și suspendate de la plata taxelor vamale (taxe de import) până la destinația finală. | |
|
|
|
| 25-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Un stat de tranzit nu este echivalent cu un stat de import intermediar.
Statul de tranzit este doar o țară prin care trec mărfurile în drum spre destinația finală.
În schimb, un stat de import intermediar (regim 42) este țara UE unde bunurile sunt vămuite inițial, dar nu rămân, fiind livrate imediat într-un alt stat membru.
Diferențele principale sunt:
Stat de tranzit: Implică tranzitul vamal (T1/T2), mărfurile nu sunt puse în liberă circulație, ci doar traversează teritoriul statului de tranzit.
Stat de import intermediar (Regim 42): Mărfurile sunt importate (vămuite) în țara UE de intrare, dar sunt scutite de TVA și livrate direct în alt stat membru, unde se realizează punerea în consum final. | |
|
|
|
| 26-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Aspecte TVA import - export
TVA exportator (operațiuni de import-export)
Scutire cu drept de deducere:
Exportul de bunuri în afara Uniunii Europene este o operațiune scutită de TVA, dar cu drept de deducere (conform art. 294 din Codul fiscal).
Aceasta înseamnă că firma nu colectează TVA la vânzare, dar își poate recupera TVA-ul plătit furnizorilor pentru cheltuielile legate de activitate.
Condiții de deducere: Pentru a deduce TVA-ul, achizițiile trebuie să fie destinate operațiunilor de export și să dețineți documentele justificative (facturi, documente de transport, declarația vamală de export).
TVA de recuperat: Deoarece exportatorul are TVA deductibilă la achiziții, dar nu are TVA colectată la vânzare (export), acesta va înregistra de obicei un sold negativ al TVA (TVA de recuperat).
Regimul importului: Dacă exportatorul importă bunuri din țări non-UE, TVA-ul achitat în vamă este, de asemenea, deductibil.
Documentația care dovedește ieșirea bunurilor din UE este obligatorie pentru a aplica acest regim de scutire cu drept de deducere.
TVA importator (operațiuni de import-export)
Un importator care aduce bunuri dintr-o țară terță (non-UE) și le vinde pe teritoriul statului importator (din UE) funcționează ca un contribuabil care colectează TVA la vânzare, respectând următoarele principii generale de fiscalitate:
1. TVA la Import (Punerea în liberă circulație)
La trecerea frontierei, importatorul datorează TVA pentru import, calculat la valoarea în vamă a bunurilor plus taxele vamale.
Dacă importatorul este înregistrat în scopuri de TVA, acest TVA achitat în vamă (sau amânat de la plată) este deductibil.
2. Colectarea TVA la Vânzare (Pe teritoriul statului importator)
La revânzarea bunurilor către clienți (consumatori finali sau firme) pe teritoriul național, importatorul colectează TVA (cota standard sau redusă, după caz) pe care o înscrie pe factură.
TVA-ul colectat la vânzare se declară și se plătește la bugetul de stat, diminuat cu TVA-ul deductibil (aferent importului și altor cheltuieli).
Reprezentant Fiscal: Dacă importatorul nu are sediul în țara în care face importul/vânzarea, el poate fi obligat să numească un reprezentant fiscal. | |
|
|
|
| 26-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Importatorul și Exportatorul
Cazul 1 - importatorul și exportatorul sunt persoane juridice diferite pentru aceleași bunuri
Un exportator poate fi o persoană juridică diferită de importator.
În tranzacțiile internaționale, exportatorul (cel care trimite/vinde marfa) și importatorul (cel care primește/cumpără marfa) sunt entități distincte, aflate de obicei în țări diferite.
Principalele aspecte:
Definiții distincte: Exportatorul este persoana fizică sau juridică care expediază mărfurile în afara teritoriului vamal, în timp ce importatorul este persoana care aduce sau dispune aducerea mărfurilor în propria țară.
Relația comercială: Cel mai adesea, acestea sunt două companii diferite (cumpărător și vânzător).
Reprezentarea vamală:
Exportatorul nu trebuie să fie neapărat vânzătorul direct, ci poate fi o persoană stabilită în Uniunea Europeană care are puterea de a decide și a decis că mărfurile trebuie să părăsească teritoriul vamal.
Tranzacții în lanț: Există situații complexe (tranzacții în lanț) unde pot exista mai mulți operatori între producătorul inițial și beneficiarul final, exportatorul vamal fiind entitatea care efectuează formalitățile de ieșire.
În concluzie, regula este ca exportatorul și importatorul să fie entități juridice separate.
Cazul 2 - exportatorul este și importatorul pentru aceleași bunuri
O persoană (fizică sau juridică) poate fi exportator dintr-un stat și importator în alt stat pentru aceleași bunuri, situație frecventă în comerțul internațional, cum ar fi transferul de stocuri între sucursale, perfecționarea activă/pasivă (reprelucrare) sau vânzările în lanț.
Aceasta implică o declarație vamală de export în țara de origine și una de import în țara de destinație.
Situații comune în care aceeași persoană este exportator și importator:
Transferul de bunuri proprii: O companie își mută produsele din depozitul din statul X într-un depozit propriu din statul Y.
Perfecționare (activă/pasivă): Produsele sunt trimise la prelucrat în alt stat și apoi returnate, sau sunt aduse în țară, prelucrate și reexportate.
Structuri corporative: Societatea-mamă din statul X vinde către filiala din statul Y (sau invers), ambele fiind entități înregistrate fiscal, dar controlate de aceeași persoană.
Documentație Vamală: Este necesară declarația de export în statul de origine și importul (punea în liberă circulație) în statul de destinație.
TVA și Accize: Se aplică regulile de scutire pentru export și taxarea inversă sau plata TVA la import, în funcție de codurile vamale aplicate.
Regimuri vamale speciale: Utilizarea carnetului ATA pentru export temporar este o modalitate frecventă pentru a evita dubla impunere.
Este esențială o definire clară a responsabilităților conform regulilor Incoterms pentru a evita problemele de conformitate vamală.
Cazul 3 - importatorul este și exportatorul pentru aceleași bunuri
O persoană juridică poate fi atât importator, cât și exportator pentru aceleași bunuri în cadrul aceluiași stat (sau în cadrul aceleiași zone vamale, cum ar fi Uniunea Europeană).
Această operațiune este legală și este des întâlnită în afacerile de import-export, prelucrare sau distribuție.
Iată cum funcționează și situațiile în care se aplică:
Reexportul (Import și ulterior export): Firma importă bunuri, le depozitează, iar ulterior le exportă în aceeași stare (fără a le prelucra) către o altă țară.
Prelucrare/Producție (Import temporar - Export): Firma importă materii prime, le prelucrează în unitatea proprie (valoare adăugată), iar produsul finit este exportat.
Retururi: Firma importă marfă, constată că este defectă sau nu corespunde, și o exportă (returnează) către furnizor.
Declarația Vamală: În cazul importului, firma acționează ca importator, plătește taxele (dacă e cazul) și pune marfa în liberă circulație. Ulterior, aceeași firmă înregistrează o declarație vamală de export.
Aspecte de TVA
La import, persoana juridică (plătitoare de TVA) poate aplica mecanisme de amânare a plății TVA în vamă.
La export, livrarea de bunuri este, de regulă, scutită de TVA, cu condiția justificării exportului prin declarația vamală.
Important: În toate aceste situații, firma trebuie să dețină documente justificative (facturi de import, declarații vamale de import, facturi de export, documente de transport) care să ateste traseul bunurilor. | |
|
|
|
| 27-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Stat de tranzit și Stat de import intermediar
Statul de tranzit este distinct de statul de import intermediar (sau țară intermediară), diferența principală constând în aspectele vamale, fiscale și în transferul dreptului de proprietate asupra mărfurilor.
1. Statul de Tranzit (Transit Country)
Definiție: Este țara prin care mărfurile trec fizic, venind din țara de export și îndreptându-se către cea de import/destinație finală.
Scop: Doar transportul bunurilor, fără ca acestea să fie vândute, procesate sau puse în consum pe acel teritoriu.
Regim Vamal: Mărfurile sunt sub regim de tranzit vamal (ex: T1/T2 în UE sau carnet TIR), ceea ce înseamnă că taxele vamale sunt suspendate.
Statut: Bunurile sunt considerate "în tranzit".
2. Statul de Import Intermediar (Intermediate Import Country)
Definiție: Este țara în care mărfurile sunt importate (de obicei trecute prin vamă și puse în liberă circulație sau antrepozitate) de către un intermediar (un comerciant), dar nu sunt destinate consumului final acolo, fiind ulterior revândute și expediate către un alt stat (țara de destinație finală).
Scop: Comercial sau logistic (reambalare, consolidare, depozitare), implicând adesea un transfer de proprietate.
Regim Vamal/Fiscal: Mărfurile pot fi importate în statul intermediar (plătind sau suspendând taxe, ex: regimul 4200 în UE) și apoi exportate. Intermediarul este, de regulă, un operator economic rezident în acel stat.
Statut: Implică o tranzacție comercială intermediară (ex: achiziție de la A, vânzare către C prin  .
În rezumat, tranzitul este un simplu pasaj fizic, în timp ce importul intermediar implică o activitate economică în care marfa trece printr-un lanț comercial, fiind importată și exportată din nou. | |
|
|
|
| 27-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| In sens comercial și logistic larg, un stat de import intermediar acționează ca un stat de tranzit, deoarece mărfurile nu sunt destinate consumului final în acea țară, ci sunt expediate mai departe către o altă destinație.
Totuși, există diferențe tehnice și vamale importante între cele două noțiuni:
Stat de tranzit (Transit Country): Mărfurile trec prin teritoriu (rutier, feroviar, aerian) sub control vamal, de obicei fără a fi importate definitiv, adică fără a fi puse în liberă circulație (fără a plăti taxe vamale de import).
Stat de import intermediar/Re-export (Intermediary/Re-export): Mărfurile pot fi importate temporar, depozitate sau chiar procesate ușor (reambalare) înainte de a fi re-exportate către țara de destinație finală.
Scop: Ambele forme servesc la redirecționarea bunurilor din țara de origine către cea de consum, adesea pentru a optimiza logistica, a evita sancțiuni sau a profita de facilități comerciale.
Vamă: În cazul unui stat intermediar, pot exista formalități de "import în comision" sau proceduri vamale speciale, spre deosebire de tranzitul simplu.
Pe scurt, un stat de import intermediar este un tip de tranzit, dar care implică de obicei un nivel mai ridicat de manipulare a mărfurilor sau proceduri vamale mai complexe (precum depozitarea vamală) față de tranzitul direct. | |
|
|
|
| 27-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Un stat poate fi stat de import intermediar în următoarele cazuri:
Atât comerțul în triunghi (operațiunile triunghiulare), cât și regimul vamal 42 (regimul 4200) implică utilizarea unui stat membru intermediar al Uniunii Europene pentru a facilita fluxul de mărfuri și pentru a simplifica gestionarea TVA-ului.
Regimul 42 este, prin excelență, o procedură de import utilizată pentru a aduce mărfuri din țări non-UE într-un stat membru al UE (statul intermediar), urmând ca acestea să fie livrate imediat în alt stat membru, fără a plăti TVA la import în statul de intrare.
Iată cum funcționează fiecare în acest context:
Regimul Vamal 42 (Import în alt stat membru):
Statul Intermediar: Bunurile intră fizic în UE printr-un stat unde se face vămuirea, dar nu și plata TVA-ului.
Scop: Scutirea de TVA la import, cu condiția ca bunurile să fie transportate imediat către un alt stat membru (statul de destinație finală).
Comerțul în Triunghi
Statul Intermediar: Implică trei părți în trei state membre diferite (sau cu coduri de TVA diferite).
Firmele X (furnizor) și Z (client final) sunt în state diferite, iar firma Y (intermediarul) este stabilită într-un al treilea stat membru.
Scop: Simplificarea TVA-ului, permițând intermediarului (Y) să nu se înregistreze în scopuri de TVA în statul clientului final (Z), conform procedurilor simplificate (art. 141 din Directiva TVA).
Locul: Statul intermediar este cel unde se efectuează formalitățile vamale (în regimul 42) sau unde este înregistrat intermediarul (în triunghi).
Documente: Ambele proceduri necesită o documentație strictă și coordonare (facturi, documente de transport/CMR) pentru a dovedi că marfa a părăsit statul de import către destinația finală. | |
|
|
|
| 27-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Comerțul in triunghi se deosebește de regimul vamal 42.
In cazul comerțului în triunghi o firma Y (intermediar) cumpără, importa bunuri de la un furnizor X la un preț mai mic pe care le vinde, le exporta unui client final Z la un preț mai mare (pentru a înregistra profit).
Firmele X (furnizor) și Z (client final) sunt în state diferite, iar firma Y (intermediarul) este stabilită într-un al treilea stat.
Regimul 42 este o procedură de import utilizată pentru a aduce mărfuri din țări non-UE într-un stat membru al UE (statul intermediar), urmând ca acestea să fie livrate imediat în alt stat membru, fără a plăti TVA la import în statul de intrare, ci TVA ul se plătește în statul de destinație. | |
|
|
|
| 28-02-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Importatorul inițial nu plătește TVA la import în momentul vămuirii atunci când utilizează regimul vamal 42.
Acest regim este special conceput pentru a oferi o scutire de TVA în statul membru de import (țara prin care mărfurile intră în UE) dacă mărfurile sunt destinate transportului într-un alt stat membru (statul de destinație).
Principalele aspecte:
Scutire la import: Importatorul nu achită TVA la organul vamal în momentul în care bunurile intră în UE.
Taxe Vamale: Se plătesc doar taxele vamale (dacă este cazul), nu și TVA-ul.
Obligații: Pentru a beneficia de această scutire, importatorul (sau reprezentantul fiscal) trebuie să demonstreze că bunurile sunt transportate către un alt stat membru (livrare intracomunitară scutită).
Cine plătește TVA: TVA-ul devine exigibil și se plătește de către cumpărătorul final din statul membru de destinație, conform regulilor de taxare inversă.
Condiții necesare:
Importatorul trebuie să aibă un număr EORI valid.
Importatorul trebuie să fie înregistrat în scopuri de TVA.
Trebuie să se demonstreze că bunurile au părăsit țara de import (documente de transport/CMR). | |
|
|
|
| 01-03-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Comerțul in triunghi
In cazul unui comerț triunghiular în Uniunea Europeană care implică trei firme înregistrate în scopuri de TVA în trei state membre diferite - SM1, SM2, SM3, TVA-ul se plătește de către beneficiarul final (cumpărătorul din ultimul stat membru - SM3) prin mecanismul taxării inverse.
Cum funcționează simplificarea operațiunilor triunghiulare:
SM1 (Furnizorul Inițial): Emite factură fără TVA către intermediar, declarând o livrare intracomunitară scutită.
SM2 (Intermediarul/Cumpărătorul-Revânzător): Cumpără de la SM1 și vinde către SM3.
Datorită regulilor de simplificare (Art. 141 din Directiva TVA), intermediarul nu trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în SM3 și nu plătește TVA acolo.
SM3 (Beneficiarul Final): Cumpără de la SM2.
Acesta (SM3) este obligat să aplice taxarea inversă (reverse charge) pentru achiziția intracomunitară și să declare TVA-ul în propriul decont de TVA.
Condiții esențiale pentru a nu plăti TVA intermediarul (SM2):
Bunurile sunt transportate direct de la furnizorul inițial (SM1) la beneficiarul final (SM3).
Beneficiarul final (SM3) este obligat la plata TVA (taxare inversă).
Intermediarul (SM2) menționează pe factură că este o operațiune triunghiulară și că TVA-ul este taxat invers la beneficiar.
Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, intermediarul ar putea fi obligat să se înregistreze în scopuri de TVA în statul beneficiarului final. | |
|
|
|
| 01-03-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Achiziția și livrarea de bunuri între două state membre UE
În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri între două firme din state membre UE diferite cumpărătorul este cel care plătește TVA-ul în țara de destinație, prin mecanismul de taxare inversă.
Furnizorul emite o factură fără TVA (cu cod valid de TVA), iar cumpărătorul înregistrează TVA-ul datorat și dedus în declarațiile sale fiscale din statul său membru.
Detalii cheie:
Principiul destinației: TVA-ul este datorat în statul membru în care se finalizeaza transportul bunurilor în tara de destinație (tara cumpărătorului).
Taxare inversă: Cumpărătorul aplică taxarea inversă (art. 307 alin. (2) sau (6) din Codul Fiscal din România), ceea ce înseamnă că nu plătește efectiv TVA furnizorului, ci îl calculează și îl raportează (tva colectată și deductibilă) în propria declarație de TVA.
Condiții: Ambele părți trebuie să fie înregistrate în scopuri de TVA pentru operațiuni intracomunitare (să aibă cod de TVA valid în sistemul VIES).
Excepție (Praguri): Dacă achizitorul (cumpărătorul) este o persoană neimpozabilă sau o firmă neînregistrată în scopuri de TVA (care nu a depășit plafonul anual de achiziții de 10.000 EUR), furnizorul ar putea fi obligat să factureze cu TVA-ul din țara sa.
Cumpărătorul este direct responsabil pentru plata TVA-ului către autoritățile fiscale locale. | |
|
|
|
| 05-03-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| 1.TVA producător (fabricant)
TVA-ul plătit la achiziționarea materiilor prime nu se include în costul de producție al produselor finite, în cazul în care societatea este înregistrată în scopuri de TVA și deduce această taxă.
Regulile contabile și fiscale aplicabile:
TVA Deductibil (cazul general):
Pentru firmele plătitoare de TVA, TVA-ul de pe factura materiilor prime (TVA deductibil) se înregistrează în contul 4426 ("TVA deductibil") și se recuperează de la stat, deci nu reprezintă un cost pentru firmă.
Costul de producție: Acesta include prețul de achiziție al materiilor prime (fără TVA), plus alte cheltuieli directe (manoperă, energie, cheltuieli indirecte).
Excepție (TVA Nedeductibil):
Dacă firma nu este înregistrată în scopuri de TVA sau achiziționează materii prime pentru o activitate scutită fără drept de deducere, atunci TVA-ul devine o cheltuială, deci se include în costul de achiziție și, implicit, în costul de producție.
Concluzie:
Firme plătitoare de TVA: Costul de Producție = Preț Materii Prime (fără TVA) + Cheltuieli Producție.
Firme neplătitoare/activități scutite: Costul de Producție = Preț Materii Prime (cu TVA) + Cheltuieli Producție.
2.TVA comerciant (cumpărare și vânzare de bunuri)
TVA-ul colectat (TVA-ul care se facturează clientului) se aplică la prețul final de vânzare.
TVA-ul Achitat la Achiziție (TVA Deductibil)
TVA-ul plătit de comerciant furnizorilor pentru produsele cumpărate (TVA deductibil) nu se adaugă în mod direct la prețul de vânzare, ci se scade din TVA-ul colectat pentru a determina suma finală datorată la stat.
Formula TVA de plată: TVA de plată = TVA Colectat (pe vânzări) - TVA Deductibil (pe achiziții).
Exemplu Practic
Achiziție: Cumperi un bun cu 100 lei + 19 lei TVA (TVA deductibil = 19 lei).
Vânzare: Vrei să vinzi bunul cu un profit de 50 lei.
Preț vânzare fără TVA: 100 lei (cost) + 50 lei (profit) = 150 lei.
(Nu este corect preț de vânzare: 100 lei + 19 lei + 50 lei = 169 lei)
TVA colectat (19%): 150 lei * 0.19 = 28.5 lei.
Preț total cu TVA: 150 lei + 28.5 lei = 178.5 lei.
TVA către stat:
TVA Colectat (28.5 lei) - TVA Deductibil (19 lei) = 9.5 lei (TVA de plată la stat).
Concluzie
TVA-ul colectat se aplică la prețul de vânzare, dar prețul de vânzare nu se calculează prin simpla "includere" a TVA-ului plătit la achiziție, ci prin baza de calcul (cost + adaos).
TVA-ul de la achiziție este deductibil (se recuperează de la stat), nu un cost direct inclus în prețul de vânzare al bunului. | |
|
|
|
|
|
| Răspuns rapid |
Nume: (Postezi ca vizitator. Ai cont pe site? Autentifică-te) E-mail: |
TVA EXPORT - IMPORT
