| Forum întrebări juridice - Drept penal |
|
|
| 03-06-2026 |
 | Fiona
Vizitator |
| | Sunt taximetrist și am fost agresat de 2 indivizi mi au dat cu spray paralizant în fața și au fugit m au lăsat în stradă căzut langa mașina,am mers la serviciul de urgență cu tensiunea peste 20 și cu arsuri la nivelul ochilor.am mers la secția de poliție si am depus plângere împotriva celor doi și poliția zice ce pretenții financiare am de la ei sa nu le facă dosare penale .la ce suma se ajung pretențiile financiare pt asemenea faptă. | |
|
|
|
| 03-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
|
Dvs puteți cere daune materiale pentru cheltuielile cu spitalizarea dacă ați beneficiat de îngrijiri medicale în spital daca nu sunteți asigurat medical.
Dar cum dvs lucrați ca taximetrist cred că sunteți asigurat medical și nu ați plătit bani pentru spitalizare dacă ați beneficiat de îngrijiri medicale într-un spital deoarece acestea au fost gratuite in baza asigurării dvs medicale.
Dar puteți cere daune materiale pentru banii plătiți de dvs pentru spitalizare pe lângă asigurarea medicala (dacă ați beneficiat de îngrijiri medicale într-un spital).
De asemenea, dvs puteți cere și daune morale pentru rănile suferite care v-au cauzat suferințe fizice și psihice dar valoarea acestora este lăsată de lege la aprecierea dvs deci nu exista o limita maxima prevăzută de lege pentru daunele morale.
Mai departe hotărăște instanța de judecată dacă primiți daunele morale solicitate de dvs in mod integral sau doar o parte din ele (în mod parțial) - aceasta dacă nu vă înțelegeți și nu cadeți la un acord cu făptuitorii pe latura civilă înainte ca dosarul să ajungă în instanță. | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Conform art.320 din Legea sănătății 95/2006 valoarea serviciilor medicale prestate de spitale (furnizori de servicii medicale) care au încheiate contracte cu casele de asigurări de sănătate este recuperata de către acestea de la făptuitori (persoane vinovate de comiterea faptelor) și nu prin decontare de la stat prin casele de asigurări de sănătate (iar daca au fost decontate deja sunt returnate către casele de asigurări de sanatate odată cu recuperarea lor de la făptuitori).
Astfel, aceste servicii medicale nu pot fi recuperate de către persoanele vătămate de la faptuitori ca daune materiale deoarece persoanele vatamate beneficiază în mod gratuit de serviciile medicale care sunt recuperate de la făptuitori de către spitale (în cadrul unui proces civil sau in cadrul unui proces penal).
Totuși legea nu este clară daca de aceste servicii medicale beneficiază în mod gratuit numai persoanele vătămate asigurate medical sau si persoanele vătămate neasigurate medical, care se tratează în spitale care au încheiate contracte cu casele de asigurări de sănătate și nu la cabinete private care nu au încheiate astfel de contracte.
In cazul cabinetelor private valoarea serviciilor medicale este plătită de persoanele vătămate care se tratează în aceste cabinete private care nu au contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate și aceste servicii sunt recuperate de către persoanele vătămate de la făptuitori că daune materiale.
Dar, persoanele asigurate si neasigurate medical victime ale unor infractiuni comise cu violența beneficiază și de unele compensații financiare de la stat pentru spitalizare, tratamente, transport conform Legii 211/2004.
Recuperarea de la făptuitori a valorii serviciilor medicale ca daune materiale de catre spitale sau de către persoane vătămate (care se tratează în cabinete private) are loc fie în cadrul unui proces penal prin constituirea ca parte civilă (în faza urmăririi penale sau în faza judecatii) fie în cadrul unui proces civil ca răspundere civilă delictuala daca procesul penal nu merge mai departe de exemplu pe motiv că persoana vătămată își retrage plângerea prealabilă. | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Legea sănătății 95/2006
Articolul 320
(1) Cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată de furnizorii de servicii medicale, aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, persoanelor cărora le-au fost aduse daune sănătății prin fapta altor persoane sunt recuperate de către furnizorii de servicii medicale de la persoanele care răspund potrivit legii și au obligația reparării prejudiciului produs.
Cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată nu pot fi recuperate de la victimele agresiunilor sau ale accidentelor cu autor neidentificabil, fiind decontate din fond (un fond de sănătate).
(2) Furnizorii de servicii care acordă asistența medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidență distinctă a acestor cazuri și au obligația să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală această evidență, în vederea decontării, precum și cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective. | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| | Recuperarea de la făptuitori a serviciilor medicale ca daune materiale, de către spitale sau de către persoanele vătămate (care se tratează în cabinete private) poate avea loc și prin încheierea unui acord de mediere (pe cale civilă) între spital sau persoana vătămată, după caz, și făptuitor fara a mai fi necesară acțiune la instanța civilă sau la instanța penală. | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Art. 193 - Cod penal
Lovirea sau alte violenţe
(1) Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Art. 194 - Cod penal
Vătămarea corporală
(1) Fapta prevăzută în art. 193, care a cauzat vreuna dintre următoarele consecinţe:
a) o infirmitate;
b) leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale;
c) un prejudiciu estetic grav şi permanent;
d) avortul;
e) punerea în primejdie a vieţii persoanei,
se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Când fapta a fost săvârşită în scopul producerii uneia dintre consecinţele prevăzute în alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. c), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Tentativa la infracţiunea prevăzută în alin. (2) se pedepseşte. | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Daunele morale pentru suferințele fizice și psihice cauzate de vătămări corporale produse in urma unor infractiuni nu au o valoare fixa, minima sau maxima.
Valoarea daunelor morale se stabilește în funcție de mai multe aspecte cum ar fi: gravitatea faptei, impactul psihologic și probele depuse la dosar.
Pentru a dimensiona corect pretențiile financiare, se iau în considerare următoarele elemente:
Principiul echității: Sumele trebuie să reprezinte o satisfacție justă pentru durerea fizică și psihică.
Criterii de apreciere: Gravitatea infracțiunii, consecințele asupra vieții de familie și profesionale, durata suferinței și gradul de culpă al făptuitorului.
Probele necesare: Pentru acordarea daunelor, victima trebuie să depună documente justificative (e.g., certificate medico-legale, fișe de la psiholog/psihiatru, zile de îngrijiri medicale, declarații de martori, fotografii).
Procedura de urmat pentru daunele morale și pentru daunele materiale daca exista poate avea loc:
- fie în cadrul unui proces penal prin constituirea persoanei vatamate ca parte civilă în faza urmăririi penale sau în faza judecatii,
- fie prin acțiune civilă la instanța civilă ca răspundere civilă delictuala (când nu se urmează un proces penal),
- fie printr-un acord de mediere încheiat de persoana vătămată cu făptuitorul cu privire la plata daunelor morale și materiale fara sa se mai urmeze un proces civil sau penal (persoana vătămată se împacă cu făptuitorul sau își retrage plângerea prealabilă).
Acordul de mediere poate fi încheiat și în cursul unui proces civil având valoarea unei tranzacții când instanta pronunța o hotărâre de expedient ce constata înțelegerea părților.
De asemenea, acordul de mediere poate fi încheiat și în cursul unui proces penal pe latura civilă mai ales în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și nu poate avea loc împăcarea părților sau retragerea plângerii prealabile de către persoana vătămată.
Daca se ajunge in instanța penală sau civilă daunele morale solicitate de persoana vătămată pot fi acordate de instanta în mod integral sau doar in parte (în mod parțial) instanța luând în considerare aspectele menționate la stabilirea valorii daunelor morale ce trebuie acordate de făptuitor persoanei vătămate.
In speță, cred că se retine infracțiunea de loviri și alte violențe prevăzută de art.193 Cod penal pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a dvs in calitate de persoana vătămată, și nu din oficiu.
Daca dvs vă înțelegeți cu făptuitorii printr-un acord de mediere cu privire la plata daunelor morale și materiale (daca exista) atunci puteți să vă retrageți plângerea penală prealabilă împotriva acestora, fara a mai avea loc un proces penal sau civil.
Exista și infracțiunea de vătămare corporala prevăzută de art.194 Cod penal pentru care plângerea penală se pune în mișcare din oficiu și nu la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, dar nu cred că se retine de organele judiciare în cazul dvs. | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| In cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face din oficiu și nu la plângerea prealabilă a persoanei vătămate și nu poate avea loc nici împăcarea părților în cursul procesului penal (persoana vătămată și făptuitor) - de obicei procesul penal ajunge la instanța penală dar există și cazuri în care procesul penal se termina în faza urmăririi penale (și nu ajunge in instanță) din motive care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale, când are loc clasarea dosarului penal de către procuror.
Aceste cazuri sunt prevăzute de art.16 Cod de procedura penală.
Și în cazul acestor infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și nu la plângerea prealabilă a persoanei vătămate și nici nu poate interveni împăcarea părților în cursul procesului penal, persoana vătămată poate solicita daune materiale și morale de la făptuitor fie în cadrul unui proces civil sau penal fie prin încheierea unui acord de mediere (așa cum s-a menționat în postarile anterioare). | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Art. 16 - Cod de procedura penala
Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale
(1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:
a) fapta nu există;
b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;
c) nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;
d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;
e) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;
g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;
h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
i) există autoritate de lucru judecat;
j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. e) şi j), acţiunea penală poate fi pusă în mişcare ulterior, în condiţiile prevăzute de lege. | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| | Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale prevăzute de art.16 Cod de procedura penală se aplică și infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate precum și infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și poate avea loc împăcarea părților în cursul procesului penal (persoana vătămată și făptuitor) și nu doar infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu dar nu poate interveni împăcarea părților (menționate în postarile anterioare). | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Art. 17 - Cod de procedura penala
Stingerea acţiunii penale
(1) În cursul urmăririi penale acţiunea penală se stinge prin clasare sau prin renunţare la urmărirea penală (de către procuror), în condiţiile prevăzute de lege.
(2) În cursul judecăţii acţiunea penală se stinge prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal. | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Art. 17 - Cod de procedura penala
Stingerea acţiunii penale
(1) În cursul urmăririi penale acţiunea penală se stinge prin clasare sau prin renunţare la urmărirea penală (de către procuror), în condiţiile prevăzute de lege.
(2) În cursul judecăţii acţiunea penală se stinge prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal.
Art. 25 - Cod de procedura penala
Rezolvarea acţiunii civile în procesul penal
(1) Instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre atât asupra acţiunii penale, cât şi asupra acţiunii civile.
(........)
(5) În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f), g), i) şi j), precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.
Art.16 - Cod de procedura penala
Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale
g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;
Observații:
In faza de judecată a procesului penal instanța penală poate lasă nesoluționată acțiunea civilă și în cazul prevăzut de art.16 lit.g Cod de procedura penală și persoana vătămată își poate recupera pretențiile civile (daune materiale și morale) fie la instanța civilă în temeiul răspunderii civile delictuale fie printr-un acord de mediere încheiat cu făptuitorul fara a mai sesiza instanța civilă.
Art.16 lit.g Cod de procedura penală se aplică și în faza urmăririi penale când procesul penal nu mai ajunge in instanță fiind clasat de procuror sau acesta renunța la urmărirea penală și persoana vătămată își poate recupera pretențiile civile (daune materiale și morale) fie la instanța civilă în temeiul răspunderii civile delictuale fie printr-un acord de mediere încheiat cu făptuitorul fara a mai sesiza instanța civilă. | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale prevăzute de art.16 Cod de procedura penală:
- daca intervin în cursul judecății instanța penală poate dispune achitarea sau încetarea procesului penal și poate lasa nesoluționată acțiunea civila in cazurile prevăzute de art.25 alin.5 Cod de procedura penala și persoana vătămată poate recupera pretențiile civile (daune materiale și morale) prin acțiune civilă la instanța civilă sau prin acord de mediere cu făptuitorul fara a se mai urma un proces civil în acest scop,
- daca intervin în cursul urmăririi penale procurorul poate dispune clasarea dosarului penal sau renunțarea la urmărirea penală și persoana vătămată își poate recupera pretențiile civile (daune materiale și morale) prin acord de mediere cu făptuitorul prin constituirea ca parte civilă în cadrul urmăririi penale sau prin acțiune civilă la instanța civilă (în cadrul unui proces civil).
In cadrul procesului civil acțiunea civilă pentru pretențiile civile ale persoanei vătămate are că obiect răspunderea civilă delictuala.
Daca în cursul procesului penal în faza de urmărire penală sau în faza de judecată nu intervine vreunul dintre cazurile prevăzute la art.16 Cod de procedura penală atunci instanța penală judeca atât acțiunea penală cât și acțiunea civilă sau persoana vătămată care se constituie parte civilă în procesul penal poate încheia un acord de mediere cu făptuitorul fie în faza de urmărire penală fie în faza judecatii, dar pe latura civilă, iar pe latura penală instanța poate pronunța o hotărâre de condamnare sau o hotărâre de renunțare la aplicarea pedepsei sau o hotărâre de amânare a aplicării pedepsei în funcție de împrejurările cauzei penale. | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Un caz aparte îl reprezintă renunțarea la urmărirea penală de către procuror care nu intervine in cazurile prevăzute de art.16 Cod de procedura penală ci intervine conform art.318 Cod de procedura penală.
In acest caz persoana vătămată se poate constitui parte civilă în procesul penal, în faza de urmărire penală, și poate recupera de la făptuitor daunele materiale și morale prin încheierea unui acord de mediere cu acesta.
Art. 318 - Cod de procedura penala
Renunţarea la urmărirea penală
(1) În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia.
(2) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii.
(3) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;
b) să ceară public scuze persoanei vătămate;
c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;
d) să frecventeze un program de consiliere.
(4) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligaţiile prevăzute la alin. (3), stabileşte prin ordonanţă termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă şi care curge de la comunicarea ordonanţei.
(...............) | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Art. 315 - Cod de procedura penala
Clasarea
(1) Clasarea se dispune când:
a) nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condiţiile de fond şi formă esenţiale ale sesizării;
b) există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1).
(2) ........ | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Cod de procedura penala
Art. 396. Rezolvarea acţiunii penale
(1) Instanţa hotărăşte asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunţând, după caz, condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal.
(2) Condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.
(3) Renunţarea la aplicarea pedepsei se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, în condiţiile art. 80-82 din Codul penal.
(4) Amânarea aplicării pedepsei se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, în condiţiile art. 83-90 din Codul penal.
(5) Achitarea inculpatului se pronunţă în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d).
(6) Încetarea procesului penal se pronunţă în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. e)-j).
(7) Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 şi se constată, ca urmare a continuării procesului, că sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instanţa de judecată pronunţă achitarea.
( Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 şi se constată că nu sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instanţa de judecată pronunţă încetarea procesului penal.
(.............) | |
|
|
|
| 06-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Intervenirea sau neintervenirea cazurilor prevăzute de art.16 Cod de procedura penală, în faza urmăririi penale sau în faza judecatii, cu consecințele penale și civile menționate în postarile anterioare, are loc pentru toate cele trei categorii de infracțiuni:
1.infractiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (care poate fi retrasă de aceasta în faza urmăririi penale sau în faza judecatii);
2.infractiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu dar pentru care poate interveni împăcarea părților;
3.infractiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și nu poate interveni împăcarea părților. | |
|
|
|
| 07-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Rezumat:
Intervenirea sau neintervenirea cazurilor prevăzute de art.16 Cod de procedura penală, în faza urmăririi penale sau în faza judecatii, cu consecințele penale și civile menționate în postarile anterioare, are loc pentru toate cele trei categorii de infracțiuni:
1.infractiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (care poate fi retrasă de aceasta în faza urmăririi penale sau în faza judecatii);
2.infractiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu dar pentru care poate interveni împăcarea părților;
3.infractiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și nu poate interveni împăcarea părților.
Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale prevăzute de art.16 Cod de procedura penală:
- daca intervin în cursul judecății instanța penală poate dispune achitarea sau încetarea procesului penal și poate lasa nesoluționată acțiunea civila in cazurile prevăzute de art.25 alin.5 Cod de procedura penala și persoana vătămată poate recupera pretențiile civile (daune materiale și morale) prin acțiune civilă la instanța civilă sau prin acord de mediere cu făptuitorul fara a se mai urma un proces civil în acest scop,
- daca intervin în cursul urmăririi penale procurorul poate dispune clasarea dosarului penal și persoana vătămată își poate recupera pretențiile civile (daune materiale și morale) prin acord de mediere cu făptuitorul prin constituirea ca parte civilă în cadrul urmăririi penale sau prin acțiune civilă la instanța civilă (în cadrul unui proces civil).
In cadrul procesului civil acțiunea civilă pentru pretențiile civile ale persoanei vătămate are că obiect răspunderea civilă delictuala.
Daca în cursul procesului penal în faza de urmărire penală sau în faza de judecată nu intervine vreunul dintre cazurile prevăzute la art.16 Cod de procedura penală atunci instanța penală judeca atât acțiunea penală cât și acțiunea civilă sau persoana vătămată care se constituie parte civilă în procesul penal poate încheia un acord de mediere cu făptuitorul fie în faza de urmărire penală fie în faza judecatii, dar pe latura civilă, iar pe latura penală instanța poate pronunța o hotărâre de condamnare sau o hotărâre de renunțare la aplicarea pedepsei sau o hotărâre de amânare a aplicării pedepsei în funcție de împrejurările cauzei penale. | |
|
|
|
| 07-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Daca persoana vatamata se constituie parte civilă în procesul penal acțiunea civilă poate fi soluționată de instanța penală sau daunele materiale și morale pot fi obținute prin încheierea unui acord de mediere între persoana vătămată care s-a constituit parte civilă și făptuitor în timpul urmăririi penale sau în faza de judecată pe latura civilă.
Daca persoana vătămată nu se constituie parte civilă în procesul penal poate obține daune materiale și morale la instanța civilă sau printr-un acord de mediere încheiat cu făptuitorul fara a mai sesiza instanța civilă sau pe care să îl depună la instanța civilă în cadrul unei tranzacții judiciare.
Articolul 20 - Cod de procedura penală
Constituirea ca parte civilă
(1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești. Organele judiciare au obligația de a aduce la cunoștința persoanei vătămate acest drept.
(2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază.
(3) În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligația de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
(4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condițiile prevăzute la alin. (1) și (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acțiunea la instanța civilă. | |
|
|
|
| 07-06-2026 |
| | Vizitator
Vizitator |
| Articolul 20 - Cod de procedura penală
Constituirea ca parte civilă
(..........)
Alin.8 - Acțiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului și părții responsabile civilmente, exercitată la instanța penală sau la instanța civilă, este scutită de taxă de timbru. | |
|
|
|
|
|
| Răspuns rapid |
Nume: (Postezi ca vizitator. Ai cont pe site? Autentifică-te) E-mail: |
Agresiune cu spray paralizant
