Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4510/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4510/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 25-11-2015 în dosarul nr. 4510/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4510/2015
Ședința camera de consiliu de la 25 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. D.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant E. E. MUNTENIA SA și pe pârât P. P., având ca obiect cerere de valoare redusă
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța, verificându-și din oficiu competenta, în temeiul art. 131 al.1 NCPC, constata că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
În temeiul art. 238 NCPC, instanța estimează durata cercetării judecătorești la un termen de judecată.
Instanta, în temeiul art. 255 rap. la art. 258 C. încuviintează pentru ambele părti, proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, considerandu-le concludente, pertinente si utile solutionarii cauzei și respinge pentru reclamant proba cu interogatoriul pârâtului ca neutilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat si probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 31.08.2015 sub nr._, pe calea procedurii cu privire la cererile de valoare redusă (Titlul X din Cartea a VI-a a Codului de procedură civilă), reclamanta creditoare . SA a chemat în judecată pe pârâta debitoare P. P., solicitând instanței să oblige parata la plata sumei de 6801,12 lei cu titlu de debit principal, la care să se adauge penalități de întârziere în cuantum de 364,76 lei precum și suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru.
În motivarea acțiunii, creditoarea reclamantă a arătat că debitoarea pârâtă datorează sumele solicitate în virtutea relațiilor contractuale derulate între acestea concretizate prin semnarea contractului de furnizare a energiei electrice. Astfel, creditoarea arată că a furnizat energie electrică în beneficiul debitoarei însă aceasta nu a onorat facturile emise.
Reclamanta a învederat că are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtei debitoare.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1025-1032 C. proc. civ.
Reclamanta a arătat că nu dorește să aibă loc o dezbatere orală.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar, în fotocopie, un set de înscrisuri.
Cererea reclamantei a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei.
Pârâtei i s-au comunicat în mod legal formularul de cerere, înscrisurile anexate acestuia și formularul de răspuns, însă acesta nu a formulat răspuns și nu s-a prezentat în fața instanței.
Sub aspect probatoriu s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, interogatoriul fiind respins ca nefiind util soluționării cauzei.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
În fapt, între cele două părți s-au derulat o . raporturi contractuale, dovada acestora fiind reprezentată de Contractul de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr._ din 18.09.2012 și facturile depuse la dosar.
În baza relațiilor contractuale desfășurate între părți, creditoarea a emis către debitoare o . facturi fiscale neachitate de pârâtă.
Pe cale de consecință, instanța reține că, reclamanta a furnizat pârâtei debitoare energie electrică, prețul acesteia fiind de 6801,12 lei.
În drept, instanța reține că, în baza art.1270 Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. Totodată, conform art. 1270 C.civ. voința de a contracta poate fi exprimată verbal sau în scris, legea neimpunând în acest caz forma scrisă a contractului ad validitatem.
Instanța constată că reclamanta și-a întemeiat în drept cererea pe dispozițiile art. 1025 C.pr.civ. privind cererile cu valoare redusă.
Astfel, potrivit art. 1025 C pr. civ., prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.
Reclamantul declanșează procedura cu privire la cererile cu valoare redusă prin completarea formularului de cerere și depunerea sau trimiterea acestuia la instanța competentă, prin poștă sau prin orice alte mijloace care asigură transmiterea formularului și confirmarea primirii acestuia. (2)Formularul de cerere se aprobă prin ordin al ministrului justiției și conține rubrici care permit identificarea părților, valoarea pretenției, indicarea probelor și alte elemente necesare soluționării cauzei.
(3)Odată cu formularul de cerere se depun ori se trimit și copii de pe înscrisurile de care reclamantul înțelege să se folosească (art. 1029 C proc civ.)
Art. 1030 C proc civ dispune că instanța va pronunța și redacta hotărârea în termen de 30 de zile de la primirea tuturor informațiilor necesare sau, după caz, de la dezbaterea orală. În cazul în care nu se primește niciun răspuns de la partea interesată în termenul stabilit la art. 1029 alin. (4), (6) sau (8), instanța se va pronunța cu privire la cererea principală sau la cererea reconvențională în raport cu actele aflate la dosar. Hotărârea primei instanțe este executorie de drept.
In cazul in care obiectul litigiului îl constituie o obligație de a da, cum este și obligația de a plăti o sumă de bani, creditorul are obligația sa dovedească existența obligației. Operează astfel în sarcina debitorului o prezumție de vinovăție, iar daca acesta nu dovedește îndeplinirea obligației, se prezuma ca nerespectarea acesteia provine din vina debitorului, care va fi obligat la plata de despăgubiri către creditor.
Examinând aceste dispoziții legale în raport de situația de fapt reținută mai sus, reținând și atitudinea debitorului care nu a furnizat vreun răspuns in raport de solicitarea reclamantului, având în vedere si disp. art 1030 alin 2 teza finala, în conformitate cu art. 239 NCPC a făcut dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile în cuantum de 6801,12 lei asupra patrimoniului debitorului, constatată prin contractul și facturile anterior menționate, depuse la dosar.
Instanța retine așadar ca obligația debitorului de a plăti contravaloarea serviciilor furnizate, corelativa dreptului de creanță pretins de creditoare, a fost asumată de debitor prin semnarea contractului, făcându-se astfel dovada raportului juridic de drept în baza căruia s-a născut obligația debitorului de plata a serviciilor furnizate.
Instanța constată caracterul cert al creanței. Caracterul lichid al creanței rezultă din faptul că aceasta este determinată expres în conținutul contractului.
Constatând că pârâta debitoare nu și-a îndeplinit obligația de plată a serviciilor furnizate de reclamantă, obligație pe care și-a asumat-o în mod legal, instanța o va obliga pe aceasta la plata sumei de 6801,12 lei cu titlu de debit principal, reprezentând contravaloarea facturilor neachitate.
În ce privește capătul accesoriu de cerere, instanța reține că, potrivit art. 1535 C.civ. în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege. În acest caz debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ar fi mai mic. În acest context, instanța constată că reclamanta a solicitat dobânda convențională aferentă debitului principal, suma solicitată fiind de 146,21 lei, cererea fiind întemeiată, motiv pentru care va fi admisă ca atare.
În temeiul art.1031 alin. (1) și art. 453 alin. (1) C. proc. civ., instanța va admite cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta E. E. MUNTENIA SA, cu sediul în sector 2, București, .. 10A, .. 7, în contradictoriu cu pârâta P. P., domiciliat în GLINA, ., J. ILFOV .
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 6947,33 lei din care 6801.12 lei reprezintă contravaloarea energiei electrice furnizate neachitate și 146.21 lei reprezintă taxe prestări servicii.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 364.76 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se va depune la Judecătoria Cornetu.
Executorie de drept.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.11.2015.
PRESEDINTEGREFIER
D. E. A. L.
L.A. 07 Decembrie 2015
Red. D.E./Dact. D.E – 4 ex
21.12.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4489/2015. Judecătoria... | Validare poprire. Sentința nr. 4743/2015. Judecătoria CORNETU → |
|---|
