Fond funciar. Sentința nr. 1988/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1988/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 1988/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1988
Ședința publică de la 02.06.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. A. C.
GREFIER: R. N. F.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR C., PRIN PRIMAR A. G. și pe pârât E. C., pârât D. I., pârât C. J. ILFOV PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26.05.2015, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 02.06.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de fata:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante in data de 29.01.2015 sub nr._ reclamanta C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor C. a chemat in judecata pe paratii E. C., D. I. si C. J. Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea partiala a titlului de proprietate nr._ (pozitia 4 din titlu, respectiv tarlaua 47, . nr. 4) si a tuturor actelor subsecvente acestuia.
In fapt s-a aratat ca prin sentinta civila nr. 1776, pronuntata de Judecatoria Cornetu in data de 04.10.2007, ramasa definitiva si irevocabila, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate privata, in favoarea d-nei Varban M., in calitate de succesoare a defunctului D. M. M., pentru suprafata de teren de 1,5 ha, situat in . 510 m de coltul primei proprietati din Balaceanca, venind dinspre Glina, in sudul Drumului Comunal DC 394, ./5, lot 5, avand urmatoarele laturi si vecinatati: la N – DC 394, pe o lungime de 68,18 m, la S – vecin neidentificat, pe o lungime de 68,18 m, la E – vecin neidentificat, pe o lungime de 220 m, si la V – proprietate A. E. (S.) – lot 395A/4, pe o lungime de 220 m.
Dar reclamanta se afla in imposibilitate legala de a se conforma acestei solutii, intrucat, din eroare, la 20.06.2003 s-a eliberat titlul de proprietate nr._/20.06.2003 pe numele defunctei N. L., care atesta un drept de proprietate inclusiv asupra suprafetei de 1,5 ha, situat in comuna C., ., .. In prezent aceasta suprafata apartine paratilor persoane fizice, in calitate de mostenitori legali ai defunctei N. L. (certificat de mostenitor nr. 64/30.06.2004).
Terenul respectiv, la data emiterii titlului, facea deja obiectul unei alte cereri formulate de Virban M.. In aceste conditii, terenul respectiv nu mai putea face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, nemaifiind la dispozitia Comisiei Locale de Fond Funciar.
Oricum, defuncta N. L. nu a facut dovada amplasamentului imobilului in privinta caruia trebuia reconstituit dreptul de proprietate. In aceste conditii devin incidente prevederile art. 3 alin. 2 din Legea nr. 169/1997, care impune sanctiunea nulitatii absolute.
In drept s-au invocat prevederile art. 194 C. proc. civ. si Legea nr. 169/1997.
Cererea este scutita de plata taxelor de timbru.
S-a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
Paratii E. C. si D. I. au formulat intampinare prin care au invocat mai multe exceptii, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea cererii ca neintemeiate.
S-a aratat ca reclamanta nu are calitate procesuala activa, nu prezinta un interes in cauza, iar in speta a intervenit si prescrierea dreptului la actiune a sentintei civile nr. 1776/04.10.2007 (termenul prescriptiei fiind de 3 ani).
Apoi se arata ca reclamanta, in coniventa cu Virban M., doreste sa-i deposedeze in mod abuziv pe parati. Potrivit Legii nr. 18/1991, respectiv art. 13 din aceasta, atribuirea in extravilan in zonele de campie nu se face neaparat pe vechile amplasamente.
Pe de alta parte, reclamanta nu a aratat ce amplasament similar li se propune paratilor.
Totodata, expertul din dosarul in care s-a pronuntat sentinta civila nr. 1776 din 2007 de catre Judecatoria Cornetu nu putea prin raportul intocmit sa propuna terenul proprietatea paratilor, cata vreme acesta trebuia sa tina cont de prevederile art. 13 din Legea nr. 18/1991.
In drept s-au invocat prevederile art. 205-208 C. proc. civ., art. 2517 din Noul cod civil si art. 3 din Decretul-Lege nr. 167/1958.
In sedinta publica, aceiasi parati au invocat si tardivitatea si inadmisibilitatea prezentei actiuni.
In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri.
La termenul din data de 26.05.2015 instanta a retinut cauza in pronuntare asupra exceptiilor invocate si asupra fondului cauzei, dupa ce a calificat exceptia prescriptiei extinctive ca fiind in cauza o aparare de fond, avand in vedere ca ea nu se indreapta impotriva unui aspect strans legat de conditiile de exercitare a actiunii civile, ci combate in realitate puterea unui mijloc de proba.
In raport de prevederile art. 248 alin. 1 C. proc. civ., instanta urmeaza a se pronunta cu prioritate asupra exceptiilor invocate.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, instanta retine ca potrivit art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18/1991: C. județeană și cea locală au, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
Rezulta din acest text ca reclamanta are calitate procesuala activa, pe care o stabileste chiar legea, atunci cand este vorba despre chestiuni legate de constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate funciara, astfel cum se intampla si in speta. Concluzia aceasta trebuie trasa avand in vedere ca rolul comisiilor locale este acela de a stabili dreptul de proprietate prin constituire sau reconstituire (art. 12 alin.1 din aceeasi lege).
Pentru acestea prima exceptie se va respinge ca neintemeiata.
Exceptia lipsei de interes se va respinge si ea ca neintemeiata, avand in vedere ca rolul Comisiei Locale este acela prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, anume stabilirea (se subintelege corecta) a dreptului de proprietate prin constituire sau reconstituire. Nu s-ar putea sustine in niciun caz cu succes aceea ca nu este in interesul unei persoane sa respcte obligatiile pe care legea le impune in sarcina sa.
Cat priveste a treia exceptie, este evident ca o actiune in anulare este intotdeauna admisibila cand se indreapta impotriva unui act juridic, cata vreme aceasta este o sanctiune specifica aplicabila in materia lor (iar titlul de proprietate este fara indoiala un act juridic). De altfel chiar legea arata ca titlurile de proprietate sunt lovite de nulitate absoluta in anumite conditii (art. III din Legea nr. 169/1997).
Solutia ce rezulta din cele mentionate este respingerea si a acestei exceptii ca neintemeiate.
Referitor la tardivitate, este adevarat ca art. 53-59 din Legea nr. 18/1991 reglementeaza detaliat procedura plangerii impotriva hotararii comisiei judetene si a celorlalte acte asimilate din punctul de vedere al legii. Dar, dupa cum se observa din lectura art. 53 pana la 56, aceasta procedura nu se refera la situatia din speta, cand obiectul actiunii il reprezinta anularea (pentru nulitatea absoluta prev. de art. III din Legea nr. 169/1997) a unui titlu de proprietate. Consecutiv, in speta nu este vorba despre incidenta niciunei decaderi, ci actiunea poate fi formulata oricand (cata vreme actiunea in nulitate absoluta nu cade nici sub incidenta prescriptiei extinctive – cf. art. 2 din Decretul nr. 167/1958).
F. de faptul ca si ultima exceptie invocata se va respinge ca neintemeiata, instanta urmeaza a analiza fondul raportului juridic dedus judecatii.
Din actele dosarului rezulta urmatoarea situatie de fapt:
In data de 20.06.2003 s-a emis de catre C. J. Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor titlul de proprietate nr._, pe numele lui N. Lixandrina (mostenitoarea lui N. M. G.), prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate, printre altele, asupra terenului situat in tarlaua 47 . nr. 4 din extravilanul satului Balaceanca, .. Dupa cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 64 din 30.06.2004, acest teren apartine in prezent paratilor persoane fizice. Dreptul de proprietate este intabulat in cartea funciara cf. extrasului de carte funciara depus la dosar.
Cu toate acestea, prin sentinta civila nr. 1776, pronuntata in data de 04.10.2007 de catre Judecatoria Cornetu, ramasa definitiva si irevocabila prin nerecurare, s-a admis plangerea formulata de Virban M. impotriva Hotararii nr. 2506/07.11.2006, emise de C. J. si s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele petentei, in calitate de mostenitoare a defunctului D. M. M., pentru suprafata de teren de 1,5 ha, situata in comuna C., . m de coltul primei proprietati din Balaceanca, venind dinspre Glina, in sudul Drumului Comunal DC 394, ./5, lot 5, avand urmatoarele laturi si vecinatati: la N – DC 394, pe o lungime de 68,18 m, la S – vecin neidentificat, pe o lungime de 68,18 m, la E – vecin neidentificat, pe o lungime de 220 m, si la V – proprietate A. E. (S.) – lot 395A/4, pe o lungime de 220 m. Prin aceeasi sentinta s-a omologat raportul de expertiza intocmit in cauza si a fost obligata C. J. sa emita titlul de proprietate pentru aceasta suprafata de teren pe numele lui Virban M., iar C. L. a fost obligata sa faca punerea in posesie.
In considerentele acestei sentinte s-a retinut ca imobilul descris este acelasi cu cel detinut (in perioada anilor 1959-1963) de autorul lui Virban M. (cf. raportului de expertiza si a martorilor audiati). S-a mai retinut in aceeasi hotarare ca eventuala atribuire a acestei suprafete altei persoane este ilegala, potrivit art. III lit. a pct. 2 din Legea nr. 169/1997, daca aceasta suprafata a fost solicitata (precum in cauza respectiva) de vechiul proprietar.
Astfel, in speta exista doua acte juridice, dintre care unul jurisdictional, al caror continut este contradictoriu. Faptul ca exista coincidenta intre imobilul descris in sentinta civila nr. 1776/04.10.2007, pronuntata de Judecatoria Cornetu, si imobilul din tarlaua 47 . nr. 4, ce apare la pozitia nr. 4 de la pct. A din titlul de proprietate a carui nulitate partiala se solicita a fi declarata reprezinta un aspect necontestat de parti, urmand a fi primit ca atare de catre instanta (cf. art. 255 alin. 2 C. proc. civ.).
Problema din speta este ., dar pentru anumite probleme asemanatoare s-a conturat o jurisprudenta stabila la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, solutia care trebuie data in prezentul litigiu aparand ca previzibila in lumina cazuisticii instantei supreme. In acest sens, prin decizia civila nr. 2041, pronuntata de ICCJ in data de 26.06.2014, s-a retinut ca atunci cand exista un conflict intre cel care se prevaleaza de o hotarare judecatoreasca impotriva statului, prin care i s-a recunoscut pe calea revendicarii dreptul de proprietate, si cel care se prevaleaza de titlul reprezentat de contractul prin care a cumparat de la stat anterior pronuntarii respectivei hotarari, va avea castig de cauza primul. S-a mai retinut ca actiunea formulata impotriva statului de prima parte are ca efect intreruperea cursului prescriptiei achizitive care curgea in favoarea titularului contractului de vanzare-cumparare incheiat in conditiile Legii nr. 112/1995, desi hotararea pronuntata impotriva statului nu s-a dat . care parte sa fie si acesta din urma. Prin decizia prezentata instanta suprema a pus in acord dreptul intern cu hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza M. A. si altii c. Romaniei, respectiv §§ 140 si 143 (hotarare prin care de altfel a avut loc un reviriment jurisprudential la nivelul Curtii de la Strasbourg). A retinut in acea hotarare instanta de contencios al drepturilor omului ca existenta unui bun actual in patrimoniul unei persoane este in afara oricarui dubiu daca, printr-o hotarare definitiva si executorie, instantele i-au recunoscut acesteia calitatea de proprietar si daca in dispozitivul hotararii s-a dispus in mod expres restituirea bunului.
Se observa ca in litigiul de fata exista o hotarare judecatoreasca (sentinta civila nr. 1776/04.10.2007, pronuntata de Judecatoria Cornetu) prin care lui Virban M. i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului ce face obiectul titlului de proprietate emis in favoarea paratilor persoane fizice. Iar paratii au dobandit dreptul de proprietate de la o persoana care nu avea dreptul sa-i reconstituie acest drept pe amplasamentul respectiv, din acest punct de vedere situatia de aici pliandu-se pe cea din speta judecata de ICCJ si redata anterior.
Diferenta fata de jurisprudenta prezentata, dar care nu este esentiala (pentru cele ce vor fi aratate mai jos), este data de faptul ca in cauza noastra se pune problema executorialitatii sentintei pronuntate de Judecatoria Cornetu, precum si acela ca in cauza nu este vorba despre un proces in revendicare, ci acela care incearca sa puna ordine in materia fondului funciar este chiar statul, prin comisia ce are calitatea de reclamanta in prezentul dosar.
In ceea ce priveste executorialitatea, paratii au invocat prescriptia dreptului la actiune a hotararii judecatoresti. Se observa ca in realitate s-a avut in vedere prescriptia executarii silite, cata vreme rezulta clar din prevederile art. 18 din Decretul nr. 167/1958 ca aceasta din urma institutie se refera fie la dreptul la actiune (care sta la baza pronuntarii hotararii judecatoresti), fie la executarea silita.
Apoi, este drept ca si puterea executorie a unei hotarari judecatoresti se prescrie cf. legii, numai ca prescriptia este susceptibila de intrerupere, unul dintre aceste cazuri fiind cel prev. de art. 16 alin. 1 lit. a) din Decretul mentionat anterior, respectiv recunoasterea dreptului de catre cel caruia titlul executoriu ii este opus. Or, comisia a recunoscut implicit dreptul lui Virban M. atunci cand a promovat prezenta actiune, ce are ca rol tocmai stabilirea cadrului necesar punerii in executare a sentintei pronuntate de Judecatoria Cornetu.
Cum intreruperea prescriptiei are drept efect curgerea uneia noi (cf. art. 17 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958), rezulta ca in speta in niciun caz nu se poate recunoste pierderea puterii executorii a titlului.
De altfel, in raport de aceasta aparare se pune si problema legitimitatii interesului de a o formula (conditia aceasta fiind una pe care art. 33 C. proc. civ. o cere a fi indeplinita pentru existenta unui interes in sens procesual), cata vreme a nu pune ordine in materia fondului funciar reprezinta o solutie nelegala, contrara intregii legislatii speciale (mai ales Legea nr. 18/1991 si, mai recent, Legea nr. 165/2013).
Aceasta aparare fiind inlaturata, trebuie cercetat daca faptul ca in prezenta cauza nu suntem in ipoteza unei actiuni in revendicare ce-i pune in conflict pe Virban M. si paratii E. C. si D. I. reprezinta o chestiune esentiala pentru a inlatura de la aplicare jurisprudenta CEDO, astfel cum a inteles-o instanta noastra suprema.
Dar aceasta chestiune nu este esentiala, tinand cont de urmatoarele argumente:
In primul rand instanta nu poate ignora rolul statului (a-l carui reprezentant in aceasta materie este reclamanta), care trebuie sa puna in executare hotararile judecatoresti pronuntate impotriva sa (in acest sens, e.g. cauza Hornsby c. Greciei, mai ales §41). Or sentinta Judecatoriei Cornetu nu poate fi pusa in executare cata vreme titlul paratilor persoane fizice este in fiinta. In mod concret trebuie subliniat si rolul particular pe care art. 12 alin. 1 din Legea fondului funciar il atribuie reclamantei (instanta referindu-se anterior la acesta atunci cand a analizat exceptiile lipsei calitatii procesuale active si lipsei de interes).
In virtutea acestui rol reclamanta poate solicita ea insasi, chiar daca actioneaza si in favoarea lui Virban M. (pentru care trebuie sa emita titlu pe amplasamentul imobilului ce face obiectul prezentului dosar) anularea titlului de proprietate al paratilor persoane fizice. Numai apoi se poate pune in practica asteptarea legitima a lui Virban M..
In al doilea rand, nu trebuie ignorat faptul ca paratii nu au facut nicio dovada impotriva reclamantei in sensul ca terenul asupra caruia s-a facut reconstituirea dreptului de proprietate s-a aflat in mod material in proprietatea autorului lor. Dar Virban M. opune reclamantei o hotarare judecatoreasca cu putere de adevar absolut (art. 1200 pct. 4 C. civ. de la 1864, sentinta fiind pronuntata in anul 2007). Cum ipoteza de fata este asemanatoare celei in care mai multe persoane dobandesc de la acelasi autor (in cauza statul), trebuie spus ca este de principiu in dreptul civil ca nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decat are el insusi (nemo dat quod non habet sau nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet), iar statul nu avea dreptul sa reconstituie dreptul de proprietate in favoarea paratilor persoane fizice (mai precis autorului lor).
Acestea sunt motivele pentru care jurisprudenda CEDO (cauza M. A. si altii c. Romaniei), astfel cum este ea interpretata in dreptul intern, se aplica si in prezenta cauza, iar titlul de proprietate ce face obiectul judecatii trebuie anulat in parte.
Solutia anularii se impune in raport de dispozitiile art. III alin. 1 lit. a) pct. ii) din legea nr. 169/1997, care arata ca [s]unt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic [...] actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, si de continutul sentintei civile pronuntate de Judecatoria Cornetu, in care s-a retinut ca prin nereconstituirea dreptului de proprietate in favoarea lui Virban M. asupra terenului de la pct. A pozitia 4 din titlul de proprietate nr._/20.06.2003, emis de C. J. Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor acest articol este incident.
In raport de aceste considerente se va dispune anularea partiala a titlului de proprietate nr._ din data de 20.06.2003 in ceea ce priveste pozitia nr. 4 de la pct. A, respectiv tarlaua 47 . nr. 4, continutul sentintei civile mentionate facand nerelevante celelalte aparari formulate in cauza (puterea lucrului judecat obligand instanta sa nu le ia in seama).
Actiunea nu poate fi insa admisa in tot, cata vreme reclamanta nu a indicat precis care acte ulterioare emiterii acestui titlu trebuie anulate, or instanta de judecata nu se poate pronunta in abstract, ci numai fata de un obiect concret, care aici nu a fost indicat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei.
Respinge ca neintemeiata exceptia lipsei de interes a reclamantei.
Respinge ca neintemeiata exceptia inadmisibilitatii.
Respinge ca neintemeiata exceptia tardivitatii.
Admite in parte cererea principala privind pe reclamant C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR C., PRIN PRIMAR A. G. cu sediul în sector 3, București, INVINGATORILOR, nr. 8, . pârât E. C. cu domiciliul în com. C., . I. cu domiciliul în sector 1, București, PROF. I. B., nr. 18, ., pârât C. J. ILFOV PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în sector 3, București, SMARDAN .
Dispune anularea partiala a titlului de proprietate nr._ din data de 20.06.2003 in ceea ce priveste pozitia nr. 4 de la pct. A, respectiv tarlaua 47 . nr. 4.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecatoria Cornetu.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 02.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. C. R. N. F.
Red. C A / Tehn. R F
4 exemplare/12.06 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1976/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1837/2015.... → |
|---|
