Plângere contravenţională. Sentința nr. 3562/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3562/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 3562/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
.
SENTINTA CIVILĂ Nr. 3562/2015
Ședința publică de la 07 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. D.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent C. S. L. și pe intimat I. I., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la data de 30.09.2015 au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța având nevoie de timp pentru delibera a amânat pronunțarea pentru azi 07.10.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.03.2015, sub nr._, petentul C. S. L. a solicitat in contradictoriu cu intimatul I. I. anularea procesului verbal . nr._ din 20.02.2015.
În motivare, petentul a arătat că în data de 20.02.2015 a trecut cu autovehiculul marca Renault cu număr de înmatriculare_ prin localitatea 1 Decembrie și a fost oprit de agentul constatator care i-a aplicat o amendă în cuantum de 3000 lei pentru că ar fi aruncat gunoi menajer la marginea drumului.
Susține că sancțiunea a fost aplicată în mod netemeinic întrucât autovehiculul era gol. Pe de altă parte, se impune anularea procesului-verbal întrucât numele petentului este trecut greșit – ”C.” în loc de ”C.”, nu i s/a permis să formuleze obiecțiuni, iar procesul-verbal nu este semnat de un martor asistent.
În drept a invocat prevederile OG nr. 2/2001.
În probațiune a depus înscrisuri.
Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată. În motivare, intimata a arătat că greșita indicare a unei litere din numele de familie nu poate constituit decât o eroare materială în condițiile în care procesul-verbal cuprinde celelalte date de identificare ale petentului. A mai arătat că sancțiunea a fost corect și temeinic aplicată.
În etapa procedurii prealabile, petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat aspectele arătate în cererea de chemare în judecată.
La interpelarea instanței, intimatul a arătat că fapta a fost constată personal de către agentul constatator și a depus un raport întocmit de acesta.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar pentru petent și proba testimonială cu un martor a cărui declarație se află consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 20.02.2015, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 3000 lei, întrucât în data de 20.02.2015 în localitatea 1 Decembrie a fost surprins în timp ce arunca gunoi menajer pe marginea drumului, fapta constituind contravenția sancționată prin art. 96 alin. 1 pct. 15 din OUG nr. 195/2005.
În drept, conform art. 96 alin. 1 pct. 15 din OUG nr. 195/_ ”(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: obligația autorităților administrației publice locale, precum și a persoanelor fizice și juridice, după caz, de a nu degrada mediul prin depozitări necontrolate de deșeuri de orice fel”.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța reține că aspectele învederate referitoare la menționarea eronată a numelui de familie a petentului nu pot conduce la anularea procesului-verbal în condițiile în care aceasta reprezintă o simplă eroare materială. Se observă astfel că agentul constatator a scris greșit o singură literă, dar sunt menționate toate celelalte date de identificare, inclusiv codul numeric personal, context în care nu există nici un dubiu asupra identității persoanei sancționate.
În ceea ce privește presupusa nemenționarea a unor obiecțiuni, instanța precizează că o eventuală nesocotire a dispozițiilor legale care obligă agentul constatator să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de formula obiecțiuni atrage existența unui caz de nulitate expresă, dar relativă, astfel cum a decis și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit Deciziei nr. 22/2007 pronunțată de ÎCCJ într-un recurs în interesul legii, nesocotirea dispozițiilor art. 16 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului-verbal, astfel încât, s-a decis că pentru a se dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției este necesar ca reclamantul-contravenient să dovedească nu numai că agentul constatator și-a încălcat obligația de a-i aduce la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni, ci și că această încălcare i-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de constatare a contravenției.
În cauza de față, se reține că petentul avea posibilitatea să prezinte în fața instanței toate obiecțiunile pe care nu a avut posibilitatea să le formuleze cu ocazia întocmirii procesului-verbal. Pe de altă parte, deși petentul susține că agentul constatator ar fi consemnat că refuză să facă obiecțiuni, în realitate înscrisul contestat nu conține o asemenea mențiune.
În ceea ce privește lipsa semnăturii unui martor asistent, se observă că nici această omisiune nu este prevăzută de legiuitor sub sancțiunea nulității absolute, motiv pentru care petentul trebuia să facă dovada unei vătămări produse prin această omisiune. De altfel, rolul martorului asistent este acela de a atesta că procesul-verbal nu e semnat pentru că petentul refuză sau pentru că lipsește. În cauza de față însă chiar petentul recunoaște că a refuzat să semneze procesul-verbal.
a arătat că n judiciar și 300 lei onorariu de avocat ul de mers al autoturismului, Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2005 au drept scop asigurarea unui ansamblu de reglementări juridice privind protecția mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor și elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă.
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil.
Din analiza materialului probator nu se reține însă o situație de fapt contrară celei menționate de agentul constatator.
În acest sens, se observă că petentul susține că nu ar fi aruncat gunoi întrucât mașina sa era goală. Pe de altă parte, din procesul-verbal rezultă că petentul a fost surprins chiar în momentul în care descărca gunoiul, context în care nu are nicio relevanță că la momentul întocmirii procesului-verbal mașina era goală.
În ceea ce privește declarația martorului audiat, instanța apreciază că aceasta nu este sinceră, respectiv este contradictorie, motiv pentru care va fi înlăturată. Se observă astfel că martorul, fost cumnat al petentului, a declarat că petentul ar fi fost oprit la începutul verii, deși în realitate fapta a fost săvârșită în luna februarie, respectiv că nu știe pentru ce a fost sancționat petentul. Ulterior, a afirmat că i s-ar fi imputat petentului că ar fi dorit să arunce gunoi, relatările ulterioare ale acestuia fiind în contradicție cu prima parte a declarației acestuia.
Prin urmare, având în vedere că petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenție, deși îi incumba sarcina acestei probe, instanța apreciază că nu a fost răsturnată prezumția de veridicitate de care se bucură procesul-verbal de contravenție atacat.
Ca atare, ținându-se cont și de împrejurarea că în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal, instanța constată așadar că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumțiile de legalitate și temeinicie instituite de lege în favoarea sa.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse anterior, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, modificată, instanța va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată și va menține dispozițiile procesului-verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. S. L., cu sediul în sector 2, București, .. 123, . cu intimatul I. I., cu sediul în sector 2, București, ., nr. 7, ca neîntemeiată.
Menține dispozițiile procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 20.02.2015 contestat.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Cornetu.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.10.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
D. ENIKOAnton L.
L.A. 09 Octombrie 2015
Red. D.E./Dact. D.E – 4 ex
16.11.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3744/2015.... | Validare poprire. Sentința nr. 3475/2015. Judecătoria CORNETU → |
|---|
