Plângere contravenţională. Sentința nr. 3670/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3670/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 3670/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
Sentința civilă nr. 3670/2015
Ședința publică de la 13.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. O. BUDEI
GREFIER: C. P.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul P. D. și pe intimata I.P.J. I., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 06.10.2015, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 13.10.2015 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângere contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.06.2015, sub nr._ petentul P. D. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. I., anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 14.06.2015.
În motivare, contestatorul a arătat, în esență, că în ziua de 14.06.2015, orele 10:45 se deplasa cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_, din direcția Sarulesti Gara spre București, circulându-se bară la bară, iar din sens invers se deplasa autoturismul de poliție în care agentul se afla singur, încercând să regleze aparatul radar.
După ce a traversat podul de pe peste șoseaua de centură a Bucureștiului, vis-a-vis de fabrica de bere Tuborg, petentul s-a terzit cu agentul de poliție, tăindu-i brusc calea și obliogându-l să se oprească brusc în centrul comercial R., în mijlocul unei gropi cu apă.
Petentul arată că în autoturism se afla copilul său ce avea febră 40 grade, frisoane, stare de vomă, fiind aproape leșinat, și că mergea către spital (M. B.) unde a și fost internat de urgență.
Se precizează că agentul de poliție a avut un comportament agresiv și înjositor, și deși i-a cerut ajutorul pentru a ajunge mai repede la spital acesta a refuzat să-l ajute pretextând faptul că nu este salvare.
Petentul invocă faptul că a făcut dovada situației fortuite, că aparatul radar nu era calibrat, că vizionând înregistrarea a constatat că aceasta nu era relevantă existând inadvertențe tehnice, viteza măsurată aparținând de fapt unui autoturism Opel ce l-a depășit pe petent în trombă.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr. 2/2001, HG nr. 1391/2006 și OUG nr. 195/2002.
În dovedire, petentul a solicitat proba testimonială, proba video, buletinul de verificare metrologică, atestatul operatorului radar.
În conformitate cu prevederile art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este legal timbrată.
Intimatul nu a formulat întâmpinare în cauză.
La dosar au fost depuse înscrisuri: înregistrarea video, buletin verificare metrologică, atestat operator, fișă de prezentare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 14.06.2015, petentul P. D. a fost sancționat contravențional cu 9 puncte amendă în cuantum de 877,5 lei, pentru că, în data de 14.06.2015, ora 10:54, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe DN3 km 13 loc. P., și a fost înregistrat de aparatul radar circulând cu viteza de 110 km/h, contravenție prevăzută de art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu iar petentul nu a invocat cazuri de nulitate a actului contestat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Pe fondul plângerii, instanța reține în conformitate cu jurisprudența CEDO că procedura de judecată privind contravențiile se supune regulilor prev. de art. 6 din Convenție, inclusiv cele referitoare la sarcina probei, statul trebuind sa asigure o protecție procedurală adecvată. Măsurile pozitive pe care statul este obligat a le lua în acest sens constau mai ales în a-l informa pe acuzat, în cel mai scurt termen posibil, despre natura si cauza acuzației ce i se aduce, de a-i acorda timpul si înlesnirile cerute pentru pregătirea apărării, de a-i asigura dreptul de a se apăra el însuși sau beneficiind de asistenta unui apărător, de a i se permite audierea martorilor acuzării si de a se obține citarea si audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca si martorii acuzării.
Totuși, Curtea în cauza Jussila împotriva Finlandei, după ce operează o distincție între „infracțiuni” ca nucleu dur al dreptului penal si restul „faptelor penale”, altele decât infracțiunile, stabilește că „garanțiile procesual-penale recunoscute de art. 6 din Conventie nu se vor aplica în cazul „faptelor penale”, altele decât infracțiunile, cu toată strictețea.
Fără îndoială că prezumția de nevinovăție garantată de art. 6 par. 2 din Convenție privește si problema sarcinii probei, însă statele părți la Convenție pot stabili în dreptul lor intern diferite reguli procedurale privind sarcina probei, cu atât mai mult cu cât art.6 par. 2 permite existenta unor prezumții de fapt sau de drept. În cauza Salabiaku împotriva Frantei, Curtea a stabilit ca prezumția de nevinovăție nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept sunt operante prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atâta timp cât statele respecta anumite limite si nu încalcă drepturile apărării. Si în cauza A. împotriva României, Curtea constata ca finalitatea art.6 din Convenție nu este de a înlătura prezumțiile ca cea de legalitate, din materie contravențională, ci de a determina statele „să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei si păstrând dreptul la apărare.”
Potrivit art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 - Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, ”Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare”, iar conform art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Potrivit art. 6 pct. 20 din OUG nr. 195/2002, mijlocul tehnic omologat și verificat metrologic este dispozitivul care stabilește concentrația de alcool în aerul expirat ori destinat măsurării vitezei.
Potrivit art. 109 alin.1 și 2 din OUG nr. 195/2002, republicată, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către polițiștii de frontieră. Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
În cauză, contravenția a fost constatată printr-un aparat radar verificat metrologic la data de 20.02.2015, cu valabilitate de 1 an (așadar, inclusiv la data contravenției), după cum rezultă din buletinul de verificare metrologică emis de Biroul Român de Metrologie Legală (f. 29). În ce privește atestatul operatorului radar, si acesta a fost depus la dosar (f. 28).
Instanța constată că stabilirea vitezei de rulare a autoturismului_ s-a efectuat cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, susținerile petentului în sensul că ar fi rulat cu o viteză inferioară celei stabilite de aparatul tehnic nefiind dovedite în vreun fel. Din considerentele ce preced rezultă de altfel că aparatul radar a constatat o depășire a limitei legale de viteză, conducătorul auto circulând cu 110 km/h, iar petentul nu a administrat probe certe, din care să rezulte că viteza sa era alta, ci s-a mulțumit să facă niște aprecieri generale și lipsite de suport probator.
Instanța reține că nu sunt întrunite condițiile stării de necesitate ca și cauză de înlăturare a răspunderii contravenționale în condițiile art. 11 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Cum fișa de prezentare (f.11) depusă de petent nu poartă nicio ștampilă sau semnătură care să ateste data certă a acestuia, nu este însoțită de alte înscrisuri – fișă externare, scrisoare medicală, care să ateste susținerile petentului privind internarea minorului și starea gravă a acestuia ce l-a determinat pe petent să circule cu viteza de 110 km/h, instanța reține că aceasta nu susține existența stării de necesitate.
Pe de altă parte, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii hotărăște și asupra sancțiunii.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța constată că petentul a fost sancționat cu 9 puncte amendă in cuantum de 877,5 lei, aceasta fiind proporțională cu gravitatea evidentă a faptei și pericolul grav creat pentru participanții la trafic, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, care a avut o conduită nesinceră, iar sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile a fost legal aplicată, justificată de pericolul social al faptei petentului atât față de propria persoană, cât și față de ceilalți participanți la trafic cu care se putea intersecta.
În consecință, constatând că procesul-verbal este legal și temeinic întocmit, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul P. D. cu domiciliul în București, sector 6, .. 17, .. 3, . cu I. I. cu sediul în București, sector 2, ., nr. 7 ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Cornetu.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. O. Budei C. P.
Red. Tehn. C.O.B.
2 ex./05.11.2015
..11.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3710/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3744/2015.... → |
|---|
