Pretenţii. Sentința nr. 1601/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1601/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 1601/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1601
Ședința publică de la 05.05.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. A. C.
GREFIER: R. N. F.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant K. L. și pe pârât S. G.-C., având ca obiect pretenții
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28.04.2015, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 05.05.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de fata:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante in data de 18.11.2014 reclamanta L. Killermann a chemat in judecata pe parata S. G. C. pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata aceasta din urma la plata sumei de 50.000 euro cu titlu de daune morale.
In fapt s-a aratat ca reclamanta este managerul sportivului de performanta G. D. F., care a avut o relatie cu parata, relatie din care a rezultat un fiu. Reclamanta a plecat din Romania in anul 1995, iar pana in 2003 a locuit in Germania. Din anul 2003 a lucrat in portul Antwerp, iar din anul 2009 se ocupa in paralel de managerierea sportivilor de performanta. Din anul 1996 reclamanta este membra a Amnesty International, Human Right Center Brussel, desfasurand o activitate sustinuta pentru respectarea drepturilor omului. Se continua prin prezentarea situatiei particulare a reclamantei.
Parata, fosta concubina a sportivului manageriat de reclamanta, a adus mai multe insulte reclamantei. Astfel, la emisiunea de la postul TV Antena Stars, parata a declarat ca reclamanta mulge barbati, bosorogi de 70 de ani si ca aceasta face afirmatii de Auschwitz. De asemenea reclamanta a fost amenintata si injurata la telefon.
Se afirma apoi ca in cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale. Existenta faptei reiese din declaratiile paratei, iar prejudiciul din aceleasi declaratii defaimatoare. Raportul de cauzalitate reiese din aceleasi declaratii, iar a vinovatiei la fel. De asemenea prejudiciul este cert si nu a fost reparat inca.
In drept s-au invocat prevederile art. 1357 C. civ.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa de timbru in cuantum de 100 lei, cf. art. 7 din OUG nr. 80/2013.
Parata, legal citata, nu a formulat intampinare.
In cauza s-a administrat proba cu declaratia unui martor si inregistrare video.
Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele:
Dupa cum rezulta din cuprinsul declaratiei martorului audiat si a inregistrarii video depuse la dosar, parata a facut mai multe afirmatii referitoare la reclamanta. In concret, aceasta a spus ca reclamanta mulge barbati, bosorogi de 70 de ani si ca aceasta din urma face afirmatii de Auschwitz.
Or, dupa cum arata art. 72 C. civ.:
(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale.
(2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
Astfel, onoarea si demnitatea reprezinta valori fundamentale ale societatii moderne, democratice, acest articol de lege nefacand decat sa reia ceea ce s-a stabilit cu mai mult timp in urma prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului (art. 12) si prin Conventia Europeana a Drepturilor Omului (art. 8).
Dreptul la onoare poate fi definit ca acel drept apartinand oricarei persoane fizice de a nu i se aduce atingere onoarei si consideratiei sale. Acest drept comporta doua aspecte, unul psihologic si unul social. Primul se refera la faptul ca persoana in cauza se simte fara repros din punctul de vedere moral si juridic, iar al doilea la modul cum societatea se raporteaza la aceeasi persoana.
Pe de alta parte, demnitatea reprezinta un principiu care sta la baza drepturilor fundamentale ale omului. Demnitatea omului este postulata de art. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. La fel face si art. 1 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene. Demnitatea reprezinta un concept greu de definit, dar acesta cuprinde in mod clar cinstea, buna-credinta si o reputatie nestirbita.
Avand in vedere aceste explicatii se poate conchide ca prin declaratiile paratei se aduce . (sub ambele laturi ale sale) si demnitatii reclamantei. In ceea ce priveste prima afirmatie, puterea defaimatoare rezulta din chiar cuprinsul sau, nefiind nevoie de explicatii suplimentare. Referitor la cea de-a doua afirmatie trebuie stabilit insa ca existenta Holocaustului reprezinta un fapt notoriu si, ca atare, nu trebuie demonstrat (art. 255 alin. 2 C. proc. civ.). La fel, este notoriu ca cel mai cunoscut lagar de concentrare nazista a fost cel de la Auschwitz. Or, a spune despre o persoana ca face afirmatii de tipul Auschwitz reprezinta o trimitere evidenta la tortionarii nazisti (concluzie intarita si de faptul ca reclamanta, dupa cum nu se contesta, are cetatenie germana). Prin aceasta afirmatie subreptice parata a avut in mod manifest scopul de a face o asociere intre persoane de o calitate morala misela si reclamanta.
Cat priveste insa aspectele legate de amenintarile si injuriile primite prin telefon de catre reclamanta, aceasta din urma a esuat in demersul de a proba existenta lor, desi sarcina probei ii incumba (cf. art. 249 C. proc. civ.).
Odata stabilit ca prin afirmatiile facute de catre parata s-a adus atingere onoarei si demnitatii reclamantei trebuie verificat daca poate fi atrasa in cauza si raspunderea civila delictuala a paratei.
Conditiile ce trebuie indeplinite si aici sunt cele ale dreptului comun in materie, respectiv cele afirmate de art. 1357 C. civ.: a) existenta unei fapte ilicite; b) existenta unui prejudiciu; c) legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu si d) existenta vinovatiei.
Ca exista o fapta delictuala s-a stabilit anterior, iar existenta prejudiciului si a legaturii de cauzalitate in materia raspunderii pentru daune morale rezulta din insasi materialitatea faptei.
In ceea ce priveste vinovatia, dupa cum se arata la art. 1357 alin. 2 C. civ., aceasta se intalneste si in privinta culpei celei mai usoare. Cu atat mai mult vinovatia paratei dobandeste o forma intarita, aceasta facand afirmatiile defaimatoare in deplina cunostinta de cauza. Existenta vinovatiei rezulta din modul cum a fost savarsita fapta de adresare de jigniri, scopul paratei neputand fi altul decat a produce un rau reclamantei. Forma de vinovatie ce trebuie retinuta in speta este astfel intentia zisa directa (art. 16 alin. 2 teza I C. civ.).
In concluzie, in speta sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, astfel ca parata trebuie trasa la raspundere pentru fapta sa.
Ramane de stabilit numai care este nivelul la care se ridica prejudiciul suferit de reclamanta, stiut fiind ca in situatia daunelor morale nu exista un criteriu fix la care judecatorul se poate raporta. In aceste conditii, instanta trebuie sa tina cont de regulile echitatii (art. 5 alin. 3 C. proc. civ.).
Pentru a stabili cuantumul prejudiciului suferit de reclamanta instanta urmeaza a tine cont de faptul ca afirmatiile paratei au fost facute publice prin intermediul unui post de televiziune, astfel ca acestea au putut ajunge la un numar mare de persoane. De asemenea trebuie tinut cont de gravitatea jignirilor aduse, mai ales trimiterea la atrocitatile realizate de guvernarea nazista a Germaniei purtand o mare insemnatate sub acest aspect (parata sfidand aici cele mai elementare norme de conduita sociala, aducand atingere nu doar onoarei si demnitatii reclamantei, ci si respectului cuvenit victimelor genocidului la care a fost supus poporul evreu). Se va tine seama si de calitatea reclamantei de om de afaceri, nefiind excesiv a considera ca situatia profesionala a acesteia ar putea suferi de pe urma imaginii negative pe care o poate dobandi in urma afirmatiilor profund defaimatoare ale paratei. Nu in ultimul rand, forma de vinovatie a paratei imprima un caracter agravant faptei sale.
Pentru aceste motive instanta considera ca suma de 7.500 euro este de natura sa acopere prejudiciul produs reclamantei, astfel ca cererea va fi admisa numai in parte, pentru acest cuantum.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte cererea privind pe reclamant K. L. cu domiciliul în sector 1, București, CALEA DOROBANȚILOR, nr. 103-105, . pârât S. G.-C. cu domiciliul în P., DUZILOR, nr. 17 .
Obliga parata sa achite reclamantei suma de 7.500 de euro cu titlu de daune morale.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecatoria Cornetu.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 05.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. C. R. N. F.
Red. C A / Tehn. R F
4 exemplare/11.05 2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1602/2015. Judecătoria CORNETU | Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 1587/2015.... → |
|---|
