Acţiune în constatare. Decizia nr. 411/2013. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 411/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 411/2013
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ NR. 411R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 01 APRILIE 2013
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
JUDECĂTOR - M. E.
JUDECĂTOR - L. C. C.
GREFIER - M. G.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenții C. M., C. M., C. N. împotriva sentinței civile nr.3692/11.07.2012 pronunțate de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul P. M. D., având ca obiect acțiune în constatare – revizuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții prin avocat cu împuternicire avocațială la fila 23 dosar și intimatul prin avocat cu împuternicire avocațială la fila 22 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la al II lea termen de judecată, stadiu procesual recurs, după care:
Recurenta prin avocat arată că la termenul de judecată din 27.06.2012, a fost lipsă de procedura cu intimații C. N. și C. M., aceștia nefiind citați la domiciliile legale, respectiv C. N. – ., ., iar C. M. - ., ., motiv pentru care nu își mai menține cererea de repunere în termenul de recurs.
Tribunalul acordă cuvântul părților pe excepția tardivității formulării recursului invocată de intimatul P. M. D. prin întâmpinare.
Intimatul prin avocat solicită admiterea excepției invocate, respectiv respingerea recursului ca tardiv formulat, întrucât hotărârea recurată a fost pronunțată la data de 11.07.2012 cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare, respectiv 17.07.2012, iar cererea de recurs a fost introdusă la data de 05.02.2013, trecând astfel mai bine de 6 luni de la împlinirea termenului de exercitare a căii de atac. Mai mult decât atât, pentru ca recurenții să fie repuși în termenul de recurs ar trebui să facă dovada împrejurărilor care au condus la împiedicarea acestora sa exercite această cale de atac.
Recurenții prin avocat, pe excepția tardivității, arată că recursul a fost declarat în termen, față de împrejurarea ca intimații nu au fost citați la domiciliul legal.
Tribunalul reține cauza în pronunțare pe cererea de repunere în termenul de exercitare a căii de atac și pe excepția tardivității introducerii cererii de recurs.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul judecătoriei B. la data de 01.02.2012 sub numărul_, revizuentul P. M. D. în contradictoriu cu intimații C. M., C. M. și C. N. a solicitat instanței anularea sentinței civile nr. 5100 pronunțată la data de 11.11.2010 de Judecătoria B. în dosarul nr._ ca fiind potrivnică încheierii din data de 09.10.2008, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 12.01.2012 pronunțată de Judecătoria B. în același dosar, repunerea pe rol a cauzei ce formează obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul acestei instanței și suspendat prin încheierea pronunțată în data de 09.10.2008 în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codrul de procedură civilă.
În motivare, revizuentul a arătat că prin acțiunea ce face obiectul dosarului nr._ a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare pentru suprafața de teren de 14.384 mp și față de împrejurarea că pârâții i-au opus contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1159/30.05.2002 a depus pe rolul Judecătoriei B. o cerere de chemare în judecată, înregistrată sub nr._, având ca obiect constatarea nulității absolute a acestui contract.
Mai arată că dată fiind legătura dintre cele două dosare, a formulat cerere de suspendare a dosarului nr._ până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._, cerere admisă în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 din codul de procedură civilă prin încheierea pronunțată în data de 09.10.2008, însă în cuprinsul și în dispozitivul acestei încheieri a fost menționat în mod eronat dosarul nr._ în loc de_, eroare care a fost îndreptată de către instanța de judecată. Totodată, precizează că instanța sesizându-se din oficiu cu excepția perimării acțiunii, a pronunțat în dosarul nr._ sentința civilă nr. 5100 prin care a constatat perimată cererea, moment la care dosarul nr._, cel în baza căruia s-a solicitat suspendarea, nu era soluționat în mod definitiv și irevocabil.
În drept au fost invocate disp. art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă.
În susținerea cererii, revizuentul a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: sentința civilă nr. 5100/11.11.2010 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ RJ, încheierea din data de 09.10.2008 și încheierea din data de 12.01.2012 pronunțate în dosarul nr._ .
La data de 13.02.2012, revizuentul a depus la dosar o cerere precizatoare prin care a arătat că solicită revizuirea sentinței civile nr. 5100 din data de 11.11.2010 în temeiul art. 322 pct. 5 teza II din Codul de procedură civilă.
F. de conținutul acestei cereri, instanța apreciază ca aceasta reprezintă, de fapt, o cerere de modificare a cererii de revizuire, avand in vedere ca se invoca un alt motiv de revizuire.
Cererea fost timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru (f.27) și timbru judiciar de 0,3 lei.
Intimații C. M. și C. M. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, cu motivarea că nu îndeplinește condițiile de inadmisibilitate prevăzute de art. 322 alin. 5 din Codul de procedură civilă. Mai arată că numărul dosarului pentru care urma să fie suspendată cauza a fost indicat de către reclamant, reclamantul putea să formuleze recurs împotriva suspendării pe toată durata acesteia, de asemenea, nu a formulat recurs nici împotriva sentinței civile a cărei revizuire o solicită, situație în care sentința a rămas definitivă și irevocabilă.
Intimații C. M. și C. M. au depus la doar copie a deciziei civile nr._10 pronunțată de Tribunalul București Secția a III –a civilă în dosarul nr._ .
Prin sentința civila nr.3692/11.07.2012 pronunțata de Judecătoria B., în dosarul nr._ a fost admisă cererea de revizuire formulată de revizuentul P. M. D..
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Prin încheierea de ședința din data de 09.10.2008 pronunțata de Judecătoria B. in dosarul nr._ RJ instanța a dispus, in baza art. 244 alin.1 pct.1 Cod procedura civila, suspendarea judecării cauzei pana la soluționarea in mod definitiv si irevocabil a dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei B. (f. 50 dosar nr._ ).
Prin sentința civila nr. 5100/11.11.2010 pronunțata de Judecătoria B. in dosarul nr._ RJ instanța a admis sesizarea din oficiu si a constatat perimata judecata cererii privind pe reclamantul P. M. D. si pe parații C. M., C. M. si C. N. (f. 57 dosar nr._ ).
Instanța a reținut ca judecata cauzei a fost suspendata in baza art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedura civila pana la soluționarea irevocabila a dosarului nr._ al Judecătoriei B.. La data de 01.04.2009 a fost respins ca inadmisibil recursul declarat împotriva încheierii de suspendare a judecații iar sentința pronunțata de judecătorie la data de 26.08.2009 in dosarul nr._ a rămas irevocabila prin neexercitarea recursului. Având in vedere ca de la respectiva data reclamantul nu a mai întreprins nici un demers in vederea judecării dosarului nr._ RJ a intervenit sancțiunea perimării reglementata de art. 248 coroborat cu art. 252 Cod procedura civila.
Prin încheierea de ședința din data de 12.01.2012 instanța a admis cererea de îndreptare eroare materiala formulata de petentul P. M. D. si a dispus îndreptarea erorii materiale din încheierea din data de 09.10.2008 pronunțata de Judecătoria B. in dosarul nr._ RJ in sensul ca se va menționa in dispozitiv numărul corect al dosarului, respectiv dosarul nr._ si nu dosarul nr._ (f. 57 dosar nr._ ).
Potrivit art. 322 pct. 5 Cod procedura civila revizuirea unei hotărâri ramase definitiva in instanța de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotărâri data de o instanța de recurs atunci când evoca fondul se poate cere daca s-a desființat sau s-a modificat hotararea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Având in vedere ca încheierea pronunțata in data de 09.10.2008 care a stat la baza sentinței civile nr. 5100/11.11.2010 a fost modificata prin încheierea de ședința din data de 12.01.2012, instanța a constatat ca suntem in ipoteza reglementata de textul de lege anterior menționat.
In încheierea de ședința din data de 09.10.2008 s-a menționat in mod eronat ca judecata cauzei se suspenda pana la soluționarea in mod definitiv si irevocabil a dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei B., in realitate fiind vorba despre dosarul nr._ .
Dosarul nr._ a fost soluționat irevocabil prin decizia civila nr. 2717R pronunțata de Tribunalul București, Sectia a III-a civila la data de 04.11.2010 (f. 31-33 dosar nr._ ).
Instanța a constatat, astfel, ca termenul de perimare de un an reglementat de art. 248 Cod procedura civila nu s-a împlinit la momentul analizării exceptiei de perimare de catre instanta de judecata.
Instanța a reținut ca susținerile paratilor in sensul ca cererea de revizuire este inadmisibila întrucât in speta este vorba despre o hotărâre supusa recursului si nu apelului, după cum prevede art. 322 Cod procedura civila, nu sunt întemeiate, întrucât textul de lege invocat nu exclude de la aplicabilitatea revizuirii hotărârile atacabile doar cu recurs.
De asemenea, cererea de revizuire nu apare ca inadmisibila nici fata de faptul ca revizuienții nu au exercitat calea de atac a recursului împotriva hotărârii a cărei revizuire se cere, legea neinsiduind o astfel de condiție de admisibilitate.
F. de toate aceste considerente, constatând ca cererea revizuientului este întemeiata instanța a admis-o si a schimbat in tot sentința civila nr. 5100/11.11.2010 pronunțata in dosarul nr._ RJ al Judecătoriei B. in sensul respingerii excepției de perimare.
Cu privire la cerere de repunere pe rol a cauzei ce formează obiectul dosarului nr._, instanța a apreciat ca aceasta trebuie formulata in acest dosar, asupra sa urmând sa se pronunțe completul legal investit cu soluționarea cauzei.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs recurenții C. M., C. N. și C. M., solicitând repunerea in termen de formulare a recursului, respectiv admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de revizuire.
În motivarea cererii, recurenții au arătat că au fost prezenți la termenul de judecată din 27.06.2012, când au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei. Totodată arată că nu au avut cunoștință de sentința atacată, întrucât nu le-a fost comunicată, iar la data pronunțării soluției instanțele judecătorești se aflau în vacanță judecătorească. De asemenea arată că au luat cunoștință de hotărârea atacată la data de 31.01.2013, iar intimata C. M. este nedeplasabilă și nu a putut lua cunoștință de hotărârea pronunțată în data de 11.07.2012.
Au mai arătat recurenții că instanța de fond a admis cererea de revizuire a sentinței civile nr.5100/11.11.2010 prin care s-a constatat perimată judecata, singura hotărâre corectă pe cere o putea pronunța instanța fiind aceeași de a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
Hotărârea instanței de fond este nelegală ș față de împrejurarea ca pentru a se putea prevala pe prevederile art.322 pct.5 C.proc.civ trebuia ca înscrisul doveditor să fi preexistat hotărârii a cărei revizuire se cere.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.103 C.proc.civ, art.322 C.proc.civ, art.940 C.proc.civ.
La data de 27.02.2013, intimatul P. M. D. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca tardiv formulat, respectiv respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
În motivarea cererii, intimatul a arătat că hotărârea recurata a fost pronunțata la data de 11.07.2012, putând fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronunțare, prin urmare termenul de a formula recurs împotriva acesteia s-a împlinit la data de 17.07.2012, iar prezenta cerere de recurs a fost formulată la data de 05.02.2013, la mai bine de 6 luni de la împlinirea termenului pentru exercitarea caii de atac, astfel ca acesta este tardiv introdus.
Pentru ca o astfel de cerere sa poată fi admisa si in consecința instanța sa repună partea decăzuta in dreptul de a formula recurs, este necesar sa se prezinte dovezi pentru a justifica motive "mai presus de voința sa" si deci care sunt peste diligentele minime ale unei părți in administrarea propriei cauze. Astfel, faptul ca recurenții nu au fost prezenți la momentul pronunțării hotărârii nu justifica împrejurări mai presus de voința lor având in vedere faptul ca aceștia au fost legal citați si s-au prezentat la termenele de judecata inclusiv la data de 27.06.2012 când au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei. Faptul ca recurenții nu s-au prezentat si nici nu s-au interesat la compartimentul arhiva cu privire la soluția pronunțata de instanța de judecata nu poate fi considerata o împrejurare mai presus de voința lor. De asemenea, nici măcar faptul ca instanța a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise lucru care a fost comunicat părților după încheierea dezbaterilor nu este de natura sa împiedice partile sa se mai intereseze de soluția data, si implicit de termenul de formulare a caii de atac
Recurenții au solicitat revizuirea Sentinței civile nr. 5100/11.11.2010 având in vedere faptul ca după pronunțarea acestei hotărâri a fost modificata hotărârea pe care aceasta se întemeiază, cererea fiind admisa de către instanța care a apreciat ca ne aflam in ipoteza prevăzuta la art. 322 pct. 5 C.pr.civ. din moment ce încheierea pronunțata in data de 09.10.2008 care a stat la baza Sentinței civile nr. 5100/11.11.2010 a fost modificata prin încheierea de ședința din data de 12.01.2012.
In mod corect instanța de fond a reținut ca hotărârea a cărei revizuire am solicitat-o îndeplinește condițiile de admisibilitate a unei astfel de cereri, fiind o hotărâre definitiva si irevocabila, hotărâre data in prima instanța si nesusceptibila de apel, apreciind ca neîntemeiate susținerile recurenților întrucât textul de lege nu exclude aplicabilitatea revizuirii hotărârilor atacabile doar cu recurs. Instanța de fond a făcut o interpretare corecta si in limitele dispozițiilor legale având in vedere ca din moment ce legiuitorul nu a exclus in mod expres hotărârile atacabile doar cu recurs din categoria hotărârilor asupra cărora se poate exercita revizuirea, instanța de judecata nu poate decât aplica legea si in nici un caz a adăuga la aceasta.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.115 C.proc.civ.
In recurs, s-au depus copii de pe actele de identitate ale recurentilor C. M. si C. M. (f.30-31).
Analizând cu prioritate cererea de repunere in termenul de recurs si excepția tardivității recursului, tribunalul constată următoarele:
Recurenții au solicitat prin cererea de recurs, in temeiul art.103 C.p.c. repunerea in termenul de exercitare a caii de atac, cerere la care au renunțat la termenul de judecată din 01.04.2013 prin avocat, invocând un nou motiv de recurs constând in nelegala lor citare pentru termenul de judecata din 27.06.2013.
Astfel, s-a invocat de recurentii C. M. si C. M. că nu au fost legal citați pentru termenul de judecată din 27.06.2012, la domiciliile legale, respectiv C. N. – ., ., iar C. M. - ., ..
. de pe actele de identitate ale celor două părți, reiese că pe lângă . cu număr. Cu toate acestea, in întâmpinarea depusă la fila 28 din dosarul de fond, cele două părți si-au indicat ca domiciliu doar ., fara a menționa .. In plus, citațiile pentru două parți au fost primite pentru termenul de judecată din 30.05.2012 de numita C. I., care a semnat dovezile de citare in calitate de ruda pentru C. M. si in calitate de soție pentru C. M.; pentru termenul de judecată din 27.06.2012 procedura de citare cu cele două părți s-a făcut prin afișare la aceeași adresa – . termenul anterior. Comunicarea sentinței de fond s-a făcut de asemenea prin afișare la respectiva adresa (f.57-58).
Tribunalul mai observă că nici in cererea de recomunicare formulată de recurenta C. N. la data de 31.01.2013, nu au fost indicate adresele complete ale celorlalți doi recurenți.
In aceste condiții tribunalul apreciază că recurentii-parati C. M. si C. M. nu iși pot invoca propria culpă constând in neindicarea completă a adresei de domiciliu, in condițiile in care potrivit art.115 pct.1 C.p.c. aceștia aveau obligația de a indica prin întâmpinarea formulată si semnată de ei, domiciliile lor.
Față de acest aspect, tribunalul va constata că procedura de citare a celor doi recurenți a fost legal îndeplinită pentru termenul de judecata din 27.06.2013, urmând a fi respins acest motiv de recurs ca neîntemeiat.
In privința cererii de repunere in termenul de recurs, se constata că susținerile recurenților sunt neîntemeiate întrucât termenul de recurs si momentul de la care acesta curge sunt prevăzute de lege, iar părțile nu pot invoca necunoașterea legii in condițiile in care au posibilitatea sa-si angajeze avocat si sa beneficieze astfel de asistenta juridica.
Pronunțarea hotărârii se face conform art.121 al.3 C.p.c. in ședința publica, iar părțile au posibilitatea să ia cunoștința de soluția dată din condica de ședința, care se tine la arhiva instanțelor (care au program cu publicul inclusiv pe perioada vacantei judecatoresti) sau prin internet din aplicația ECRIS.
In situația hotărârilor împotriva cărora termenul de recurs curge de la pronunțare, comunicării hotărârii are relevanță doar sub aspectul motivării recursului in termen.
Raportat la prevederile art.103 C.p.c. partea va trebui să dovedească că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei, pentru a înlătura sancțiunea decăderii in cazul neexercitării unui act de procedură in termenul legal.
Motivele invocate de recurenți – nu li s-a adus la cunoștința de către instanța de fond ca hotărârea poate fi atacat cu recurs de la pronunțare, că nu au putut lua cunoștința de hotărâre datorita vacantei judecătorești si ca recurenta C. M. este nedeplasabilă (aspect nesusținut in vreun fel) nu constituie împrejurări mai presus de voința lor, care să atragă imposibilitatea obiectivă de a lua cunoștință de hotărâre si de calea de atac îndreptată împotriva acesteia, considerent pentru care va fi respinsă ca neîntemeiată cererea recurenților de repunere in termenul de recurs.
Asupra excepției tardivității recursului invocata de intimatul-reclamant tribunalul o apreciază ca fiind întemeiată si o va admite având in vedere că sentința civilă nr.3692 a fost pronunțata la data de 11.07.2012, iar termenul de recurs a fost de 5 zile de pronunțare, astfel că acesta s-a împlinit la data de 18.07.2013, iar cererea de recurs a fost inregistrata la 05.02.2013, cu mult peste termenul legal.
Concluzionând, tribunalul va respinge ca neîntemeiata cererea recurenților de repunere in termenul de recurs si va admite excepția tardivității căii de atac declarate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată cererea de repunere în termenul de exercitare a căii de atac.
Admite excepția tardivității.
Respinge recursul formulat de recurenții C. M. cu domiciliul în Grădiștea, J. I., C. M. cu domiciliul în Grădiștea, J. I., C. N. cu domiciliul în sector 4, București, .. 32, .. 2, ., împotriva sentinței civile nr.3692/11.07.2012 pronunțate de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul P. M. D. cu domiciliul ales la Cabinet de avocat " S. S." - sector 1, București, .. 27, . formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.04.2013.
Președinte, A. D. | Judecător, M. E. | Judecător, L. C. C. |
Grefier, M. G. |
Concept red. gref. M.G. – 17.04.2013
Red. Jud:D.A/2ex/30.04.2013
Jud.fond: G. N. – Jud. B.
| ← Anulare act. Decizia nr. 920/2012. Tribunalul ILFOV | Obligaţie de a face. Sentința nr. 722/2013. Tribunalul ILFOV → |
|---|
