Anulare act. Decizia nr. 286/2012. Tribunalul ILFOV

Decizia nr. 286/2012 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 12-04-2012 în dosarul nr. 286/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL I.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 286 R

Ședința publică de la 12 Aprilie 2012

Completul compus din:

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE E. M. O.

JUDECĂTOR G. N.

JUDECĂTOR A. M. C.

GREFIER M. P. M.

Pe rol judecarea recursului civil formulat împotriva sentinței civile nr. 2523 pronunțată la data de 28.06.2011 de Judecătoria Cornetu, privind pe recurenții S. M., S. G. în contradictoriu cu intimații S. T., S. V., S. T., S. N., I. F., C. DE A. A L. NR. 18/1991 C., C. J. DE A. A L. NR.18/1991 JUD.I., având ca obiect anulare act.

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 02.04.2012, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 09.04.2012 și 12.04.2012.

INSTANȚA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 20.10.2009, reclamanții S. M. și S. G., au solicitat acestei instanțe în contradictoriu cu, pârâții S. T. S. V., S. T., S. N., C. Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a Județului I., pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/12.07.2001 emis pe numele autorilor părților cu privire la suprafața de 1903 mp situată în intravilanul localității C. și emiterea unui titlu de proprietate pe numele lor sau al autorului lor, S. A., pentru terenul ce urmează a fi radiat.

Reclamanții au susținut în motivare că sunt moștenitorii defunctului S. A., în calitate de soție supraviețuitoare și fiu, iar în anul 2001 a fost emis titlul de proprietate a cărui nulitate o solicită fiind reconstituit pe numele moștenitorilor defunctei S. C. T. dreptul de proprietate cu privire la suprafața totală de 3,24 ha. Acest titlu de proprietate este nul absolut deoarece dreptul de proprietate se reconstituie persoanelor care au adus sau le-a fost preluat terenul în CAP iar din actele atașate cererii de chemare în judecată reiese că autorul lor, S. A., a avut filă separată

de registru agricol fiindu-i preluat teren în CAP, teren cu privire la care ar fi trebuit să se emită un titlu separat pe numele autorului lor, iar nu să fie inclus în titlul de proprietate emis pe numele tuturor moștenitorilor defunctei S. C. T..

Reclamanții precizează că autorul lor a formulat cerere separată pentru acest teren dar pârâtele persoane juridice au emis în mod nelegal titlul de proprietate pentru toți moștenitorii defunctei S. C. T., incluzând și terenul ce a aparținut autorului lor, S. A..

În drept au fost invocate dispozițiile art. 9 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, HG nr. 1172/2001, HG nr. 890/2005, art. III din Legea nr. 169/1997.

Acțiunea este scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.

În dovedire, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâților. S-a depus la dosar, în copie, TP nr._/12.07.2001, adresa nr. 7790C/27.04.2009 emisă de OCPI I., adresa nr. 4628C/13.03.2009 emisă de OCPI I., registrul agricol din anul 1971, registrul posesorilor, plan parcelar.

Pârâtul S. V. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nesemnării și netimbrării cererii de chemare în judecată, și a solicitat introducerea în cauză în calitate de intervenient în interes propriu a celeilalte moștenitoare a defunctului S. A., I. F. fiica reclamantei și sora reclamantului și respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât motivele invocate de reclamanți nu reprezintă motive de nulitate absolută a titlului de proprietate autoarea comună a părților din prezenta cauză a adus în G.A.C., în anul 1960, suprafața de 3,24 ha astfel cum reiese din adeverința nr. 65/27.02.1991. Prin urmare titlul de proprietate în mod legal a fost emis pe numele tuturor moștenitorilor defunctei S. C. T. cu privire la suprafața de 3,24 ha. Autorul reclamanților a avut alte terenuri în comună terenuri pentru care i s-au eliberat titluri de proprietate separat de cel în cauză.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 115-118 C.proc.civ., art. 57-58, art. 133 C.proc.civ., Legea nr. 146/1997, Legea nr. 169/1997, HG nr. 890/2005

În dovedire, pârâtul a solicitat proba cu înscrisuri și orice alte probe ar fi necesare și a depus adeverința nr. 65/27.02.1991 emisă de CAP C., cererea formulată de S. A..

Pârâtul S. T. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii și a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât autorul reclamanților nu a adus teren în CAP faptul că în anul 1970 avea rol agricol nu conferă calitatea de proprietar fiind în continuare un simplu posesor, CAP-ul fiind proprietarul terenurilor în urma procesului de colectivizare. Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată de toți moștenitorii defunctei S. C. T., cu cheltuieli de judecată.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 115-118, 274 C.proc.civ..

În dovedire, pârâtul a solicitat proba cu înscrisuri.

În cursul judecății, la termenul din data de 19.01.2010, reclamanții și-au precizat acțiunea, solicitând constatarea nulității titlului de proprietate pentru suprafața de 2.600 mp. La același termen este semnată cererea de

chemare în judecată motiv pentru care pârâtul S. V. nu mai susține excepția nesemnării cererii.

A fost depusă documentația aferentă emiterii TP nr._/12.07.2001.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtelor persoane juridice.

Prin sentința civilă nr. 2523 pronunțată la data de 28.06.2011 s-a respins cererea reclamanților ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

La data de 12.07.2001 se eliberează, prin reconstituirea dreptului de proprietate, pe numele moștenitorilor defunctei S. C. T. titlul de proprietate nr._ pentru suprafața de 3,24 ha, titlul fiind emis pe baza unei cererilor formulate în anul 1991 de moștenitorii defunctei.

Prin prezenta acțiune, astfel cum a fost precizată, se solicită de către reclamanți a se constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/12.07.2001, emis pe numele autorilor părților, cu privire la suprafața de 2.600 mp situată în intravilanul localității C. și emiterea unui titlu de proprietate pe numele lor sau al autorului lor, S. A., pentru terenul ce urmează a fi radiat.

Instanța reține că titlul de proprietate este un act administrativ, în baza căruia se creează raporturi juridice civile, precum dreptul de proprietate, și, odată intrat în circuitul civil, nu poate fi rectificat sau anulat decât de instanța de judecată.

Conform art.III, alin.1, lit.a din Legea nr.169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.

De asemenea, potrivit art.8, alin.2 și art.11, alin.1 din Legea nr.18/1991, ceea ce este supus reconstituirii și restituirii este terenul adus în cooperativa agricolă de producție.

Reclamanții susțin că terenul în litigiu, de 2600 mp, era proprietatea autorului lor, S. A., se afla înscris la rolul acestuia după cum rezultă din extrasul din registrul agricol și registrul posesorilor ( f. 9-12), din istoricul de rol fiscal. Din acest motiv terenul respectiv se cuvenea doar autorului reclamanților și nu trebuia inclus în titlul de proprietate a cărui nulitate absolută parțială se solicită.

Procedând la interpretarea coroborată a prevederilor art. 8 alin 2, art. 11 alin 1 din Legea 18/1991 cu cele art. 6 alin 1, 2 din Legea 1/2000, instanța reține că în situația existenței registrelor agricole de la data intrării în cooperativă se va lua în calcul suprafața din aceste registre, importantă pentru stabilirea dreptului de proprietate fiind suprafața de teren existentă la data intrării în fostul G.A.C. Or, astfel cum rezultă din adeverința nr. 65/27.02.1991 eliberată de CAP C. ( f. 26), din registrul agricol din anul 1959 (f. 63), din lista cu membrii cooperatori care au adus teren în CAP (f. 64), din tabelul cuprinzând moștenitorii cooperatorilor decedați, care solicită reconstituirea dreptului de proprietate, poziția 783 (f. 65), la momentul cooperativizării S. C. T. figura cu 3,24 ha, iar la nivelul anului 1964-1969 mai figura în registrul agricol cu 10 ari (f. 96).

În ceea ce privește terenul de 2.600 mp despre care reclamanții susțin că a fost proprietatea exclusivă a autorului lor, S. A., provenind de la tatăl său S. G., din analiza înscrisurilor depuse la dosar instanța

a constatat că la momentul de referință prevăzut de Legea nr. 18/1991 – data colectivizării, respectiv data când terenul este adus în CAP, în funcție de care se stabilește suprafața cu privire la care se reconstituie dreptul de proprietate, autorul reclamanților nu figura înscris în registrul agricol, nu figura în evidențe cu teren preluat de CAP. Prin urmare, autorului reclamanților nu i se putea reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2.600 mp.

Împrejurarea că, după anii 1959-1960, autorul reclamanților figura înscris în registrul agricol la nivelul anului 1971, 1986-1990 cu diverse suprafețe de teren nu poate conduce la concluzia că înainte de colectivizare aceste terenuri erau proprietatea sa, știut fiind că dreptul de proprietate asupra terenurilor a fost preluat de CAP, membrii cooperatori lucrând în continuare terenurile.

Instanța a considerat că deținerea la un moment dat de către autorul reclamanților, a unei suprafețe de teren, chiar evidențiată în registrele agricole sau la rolul fiscal, nu-i îndreptățește pe moștenitorii acestuia la reconstituire în mod separat pentru acest teren având în vedere că ceea ce este supus reconstituirii și restituirii este terenul adus în cooperativa agricolă de producție sau preluat în orice mod de către aceasta.

A retinut instanta ca inscrisurile prezentate de reclamanți sunt mult ulterioare momentului în care a avut loc colectivizarea iar aceștia nu au demonstrat că terenul solicitat se găsea la momentul colectivizării în patrimoniul autorului lor, că ar fi fost cooperativizate, or ar fi intrat în orice mod în patrimoniul cooperativei agricole de producție.

Pentru a se putea constata nulitatea absolută, parțială a titlului de proprietate nr._/12.07.2001, cu privire la suprafața de 2.600 mp, în condițiile prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997 era necesar ca reclamanții să dovedească faptul că autoarea comună a părților din prezenta cauză. S. C. T., a adus la cooperativa de producție o altă suprafață decât cea reținută în titlul de proprietate iar acea diferență se cuvenea în mod legal autorului lor, S. A., iar nu defunctei S. C. T., respectiv moștenitorilor acesteia.

Pentru considerentele expuse instanța a reținut că emiterea titlului de proprietate nr._/12.07.2001 s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art.13 din Legea nr.18/1991, pentru suprafețele cu care figura înscrisă autoarea în registrul agricol, cu privire la acesta neexistând vreun motiv de nulitate din cele expres si limitativ prevăzute de art. III din Legea nr.169/1997,

Împotriva acestei hotărârii reclamanții au formulat recurs prin care solicită admiterea recursului, casarea in tot sentinței recurate si pe cale de consecința admiterea acțiunii introductive.

În motivarea cererii de recurs recurenții arată că au solicitat instanței de fond să constate nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate nr._/12.07.2001 in ceea ce privește suprafața de teren de 2600 m.p. din . dispună ca cele doua parate persoane juridice, sa emită un alt titlu de proprietate pentru suprafața de 2600 m.p pe numele autorului nostru S. A., care a formulat cerere de reconstituire pentru aceasta suprafața de teren.

Instanța de fond a reținut ca in situația existentei registrelor agricole de la data intrării in cooperative se va lua in calcul suprafața de teren existenta Ia data intrării in fostul CAP, așa cum rezulta din adeverința nr.

65/27.02.1991 eliberata de CAP C., din registrul agricol din anul 1959, din lista cu membrii Cooperatori care au adus teren in CAP, la momentul cooperativizării S. C T. figura cu 3,24 ha iar la nivelul anului 1964-1969 mai figura in registrul agricol cu 10 ari ....

Instanța de fond a mai reținut ca terenul in suprafața de 2600 mp despre care reclamanții am susținut ca a fost proprietatea exclusivă a autorului lor, S. A., din analiza înscrisurilor depuse la dosar a constatat ca la momentul de referința prevăzut de Legea 18/1991- data colectivizării, respectiv data când terenul este adus in CAP, in funcție de care se stabilește suprafața cu privire la care se reconstituie dreptul de proprietate, autorul reclamanților nu figura înscris in registrul agricol, nu figura in evidente cu teren preluat in CAP, fapt care duce la concluzia ca li se putea reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului in suprafața de 2600 m.p, aflat in intravilanul corn. C. ..

Recurenții mai arată că în anul 1959, S. C. T. figura in registrul agricol cu o suprafața totala de 2,96 ha, î n anul 1960, S. C. T. figura in fila registru agricol cu o suprafața de 2,98 ha, adică 2,96 ha crescând la 2, 98 ha in urma dezbaterii succesiunii de pe urma defunctului sot, G. S. I. decedat in anul 1956. Tot in anul 1960, in fila registru agricol al numitei S. C. T. este adnotata si suprafața de 2600 m.p, respectiv 16 ari din care 6 ari vie, 10 ari teren intravilan si 10 ari curs construcții, acesta fiind suprafața de teren moștenita de autorul nostru S. A. de la tatăl sau prin certificatul de moștenitor nr. 71/ 07.06.1959. Din analiza filei registru agricol a numitei S. C. T. rezulta foarte clar si fără echivoc ca suprafața de 2600 m.p. teren intravilan a fost adnotata ulterior anului 1959, acest lucru datorita faptului ca autorul nostru S. A. era minor la momentul preluării de către CAP a terenurilor, fiind sub tutela mamei sale, acesta neavând posibilitatea legala de a se înscrie in CAP cu teren, așa cum ceilalți frați ai săi au făcut-o si care au primit o cota de 1/6 din averea moștenita de la defunctul G. S .I., conform aceluiași certificat de moștenitor. Așa cum rezulta din certificatul de moștenitor, cu ocazia dezbaterii succesorale de pe urma defunctului G. S. I. a avut loc si ieșirea din indiviziune asupra patrimoniului acestuia, autorului nostru, S. A., revenindu-i suprafața de 2600 m.p, așa cum a fost adnotata in fila registru agricol a mamei sale S. C. T., din anul 1960. In anul 1964, conform registrului agricol al lui S. C. T., . figura cu 10 ari, așa cum instanța a reținut, dar totodată instanța de judecata trebuia sa retina si faptul ca la rubrica diverse notari ulterioare ... apare înscris si autorul nostru, S. A., cu 0,8 ari, fapt care întărește faptul ca acesta a moștenit suprafața de 2600 mp de la tatăl sau, suprafața care a fost introdusa in CAP de către mama sa, S. C. T.. Din anul 1970 autorului lor, S. A. i s-a deschis rol deschis pentru suprafața de 2600 mp, chiar de către mama sa, S. C. T..

Se mai arată că instanța de fond nu a reținut faptul ca ,chiar din cererile de reconstituire formulate de către moștenitori in baza L. 18/1991, aceștia au cerut sa li se reconstituie dreptul de proprietate de pe urma defunctei S. C. T. pentru suprafața de 2,98 ha si nu din suprafața de 3,24 ha.

Instanța de fond a reținut ca pentru a se putea constata nulitatea parțiala absoluta a titlului de proprietate nr._/12.07.2001, cu privire la suprafața de 2600 mp. era necesar sa dovedim ca autoarea lor .. T. a adus in CAP o alta suprafața de teren decât cea reținuta in titlul de proprietate iar aceasta diferența aparținea autorului lor, S. A. si nu defunctei S. C. T., respectiv moștenitorilor acestora. Autorul lor, S. A., a fost pus in posesie prin procesul verbal nr. 18/18.03.2001 in zona cadastrala nr. 22 parcelele 697, 698, 699 cu o suprafața de 1378 mp nemăsurați din 1903 mp așa cum rezulta din registrul posesorilor al autorului nostru, fapt care întărește încă o data ca aceasta suprafața a fost moștenita de la tatăl sau, si care a fost introdusa in CAP de către mama sa, S. C T., el fiind minor in anul 1960.

Prin procesele verbale nr. 17 si 20 din 18.03.2001 au fost puși in posesie moștenitorii defunctei S. C. T., respective S. A., S. V., S. A. si S. G., pe o suprafața de 2,97 ha. din 3,24 ha, care nu au avut obiecțiuni. Au dovedit faptul ca in suprafața de teren adusa de către S. C. T. in CAP este inclus si dreptul moștenit de către autorul nostru, S. A., de la tatăl sau, fapt recunoscut si de către frații autorului lor, fiind de acord cu punerea in posesie.

Mai arată că in evidentele Primariei, S. C. T. figureaza cu rol agricol pentru suprafața de 2,97 ha cu moștenitori S. A., S. V., S. A. si S. G.. Autorul lor S. A. era luat in evidentele CAP cu toata suprafața de teren conform registrului CAP cu dreptul moștenit de la tatăl sau, G. S I. așa cum rezulta din adeverința nr. 284/04.1969 eliberata de către CAP C., pe acesta suprafața obținând toate avizele necesare pentru a-si construi locuința personala. S. A. a avut rol separat pe dreptul moștenit de la tatăl sau, deschis in anul 1990, pe baza procesului verbal de punere in posesie mai sus menționat.

Cererea se pe dispoz.. art 304 pct. 9, art. 304 ind. 1 si art. 312 Cod proc. civilă.

Intimata I. F. a formulat întâmpinare prin care solită respingerea recursului ca nefondat, obligându-i pe recurenți la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat. În motivarea întâmpinării arată că prin acțiunea introductivă recurenții au solicitat, în baza celor două capete de acțiune, să se constate nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate cu nr._/2001 în care este evidențiată suprafața de 2.600 m.p. ca obiect al prezentului litigiu și ulterior obligarea pârâtelor persoane juridice să emită un titlu de proprietate nou pe numele defunctului S. A. ca singur beneficiar al acestei suprafețe, situație În care având În vedere soluția instanței de fond raportată la recursul promovat formulăm prezentele susțineri ce se constituie în tot atâtea argumente ce vizează netemeinicia și lipsa de suport probator a recursului.

Arata ca in mod cert terenul în litigiu a aparținut defunctei S. C. T., cea de pe urma căreia s-a constatat că efectiv figura înscrisă în registrul agricol în anii 1964-1969 cu suprafața de 3,34 ha în care este inclusă și suprafața de 10 arii așa cum rezultă din conținutul filei 96 dosar. Față de conținutul acestui titlu de proprietate, anterior prezentei acțiuni a mai fost promovată o ... acțiune prin care alți moștenitori beneficiari ai dreptului evidențiat În același titlu de proprietate, au promovat acțiune cu

același obiect, solicitând la momentul respectiva se constata În favoarea lor existența dreptului exclusiv asupra suprafeței de teren de 2.600 m.p., acțiune care datorită netemeiniciei acesteia a fost respinsă reținându-se ca și de data aceasta faptul că această suprafață de teren de 2.600 m.p. a aparținut și a reprezentat proprietatea exclusivă a defunctei S. T..

In ce priveste motivele de recuirs arata ca este lipsită de temei susținerea recurentilor constând în aceea că in anul 1970 autorului lor, respectiv defunctului S. A., i s-ar fi deschis rol agricol care să fi cuprins și suprafața de 2.600 m.p. intravilan întrucât la momentul respectiv orice membru cooperator nu putea deține cu titlu de proprietate decât maxim 800 m.p., cu atât mai puțin autorul acestora care la momentul colectivizării nu a intrat in C.A.P. și ca atare nu a adus În această organizație respectiva suprafață de 2.600 m.p. Apare ca atare lipsită de temei faptic și în drept această susținere atâta timp cât defunctul S. A. nu a deținut ca proprietar acest teren și ca atare nu l-a adus in fostul C.A.P.

Arata ca recurentii omit o situație constând în aceea că rolul agricol nu conferă și nu poate conferi calitatea de proprietar asupra unui teren cu atât mai mult cu cât respectiva suprafață apărea și a fost evidențiată pe numele și În favoarea adevăraților proprietari ai acesteia. În același timp respectând realitatea, susținem faptul că recurenții aveau posibilitatea ca și autorul acestora, să formuleze plângere împotriva atât a titlului de proprietate emis în anul 2001 și mai mult, împotriva constatării de către C. Locală de Fond Funciar a faptului că acest teren aparține unei alte persoane decât cea la care fac referire recurenții, plângere pe care nu au formulat-o în termenul și în limitele prevăzute de Legea 18/1991 și aceasta tocmai pentru că cunoșteau și cunosc faptul că terenul a aparținut defunctei S. T. și în mod legal a fost evidențiat În titlul de proprietate_/2001.

Recurenții mai omit faptul că, așa cum precizează aceștia în motivele de recurs, autorul lor ar fi deschis rol agricol în anul 1990 și că efectiv această operațiune administrativă se face la cerere pe bază de declarație verbală astfel încât așa cum am precizat mai sus, deschiderea unui rol agricol nu poate conferi un drept de proprietate cu atât mai puțin, un drept de proprietate care să fie opozabil adevăraților proprietari ai terenului respectiv.

Intimatul S. T. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat

În motivarea întâmpinării arată că recurentul-reclamant în istoricul prezentat uită elementele esențiale în ceea ce privește procedura de reconstituire a dreptului de proprietate conform L. nr.l8/1991 - modificată și procedura de nulitate a Titlului de proprietate stabilită de normele legale în vigoare.

In ceea ce privește Legea nr.18/1991 recurentul-reclamant uită că treptele obținerii titlului de proprietate au fost corect reținute de instanța de judecată ­respectiv "interpretarea coroborată a prev.art.8, art.11 alin.2, art.l1 alin.1 din Legea nr.18/1991 cu cele ale art.6 alin. 1 și 2 din Legea nr. 1 /2000, trepte care de altfel au fost cunoscute și de autorul comun S. A.. Procedura de nulitate a titlului de proprietate nr._/12.07.2001 este de competența dreptului comun, dar tot cu aplicarea legilor speciale.

Recurentul-reclamant face anumite precizări care, având în vedere faptul că în perioada anilor 1970, nici o persoană nu avea în proprietate nici o suprafață de teren ci doar 250 m.p. pentru casă, curte și anexe gospodărești, iar restul terenului era lot în folosință ca urmare a cooperativizării, precizări care nu au suport legal.

Intimata C. Județeană I. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și menținerea Sentinței civile ca temeinică și legală.

În motivarea întâmpinării se arată că prin Sentința civilă nr. 2523/28.06.2011, instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de către reclamanții S. M. și S. G. în contradictorii cu pârâții S. T., S. V., S. T., S. N., C. Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a Județului I. și cu intervenienta în nume propriu I. F..

Recursul formulat de recurenții-reclamanți S. M. și S. Ghcrghina împotriva sentinței civile este întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C., potrivit cărora hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu in călcarea sau aplicarea greșită a legii și pe prevederi le art. 304" potrivit cărora recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute in art. 304, instanța putând examineze cauza sub toate aspectele.

Se mai arată că hotărârea instanței de fond este întemeiată pe prevederile art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/197, conform cărora sunt lovite denulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, raportate la dispozițiile art. 8 alin. 2 și art. 11 alin. 1 din Legea 18/1991, potrivit cărora ceea ce este supus reconstituirii și restituirii este terenul adus în cooperativa agricolă de producție.

Întrucât înscrisurile invocate de reclamanți în susținerea cererii lor erau mult ulterioare momentului în care a avut loc colectivizarea și nici nu au demonstrat că terenul solicitat se găsea la momentul colectivizării în patrimoniul autorului lor S. A., că ar fi fost cooperativizat sau că ar fi intrat în orice mod în patrimoniul cooperativei agricole de producție, instanța a reținut în mod corect că emiterea titlului de proprietate nr._/12.07.2001 s-a facut cu respectarea dispozițiilor art. 13 din Legea nr. 18/1991, pentru suprafețele cu care figura înscrisă autoarea S. C. T. în registrul agricol, cu privire la acesta neexistând vreun motiv de nulitate din cele expres și limitativ prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997.

Intimatul S. V. prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate.

În motivarea întâmpinării se arată că recurenții-reclamanți se află în eroare în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra bunurilor rămase de pe urma defunctului G. S. I.. Conform certificatului de moștenitor, nu a avut loc ieșirea din indiviziune, nu s-au împărțit bunurile rămase,

fiecărui moștenitor revenindu-i o cotă indiviză de 1/6 din masa succesorală. Acest lucru rezultă fără echivoc din două aspecte: în primul rând, în dreptul fiecărui moștenitor este menționată doar cota care îi revine "îi revine o cotă de 1/6 ... ", fără a se arăta ce bun îi revine în proprietate exclusivă; în al doilea rând în cuprinsul certificatului de moștenitor există mențiune expresă că nu a avut loc ieșirea din indiviziune (la finalul certificatului este tăiată mențiunea referitoare la actul de partaj - "Văzând că averea succesorală urmează a fi stăpânită de moștenitori potrivit actului de partaj

Nu se poate reține faptul că bunurile autorului recurenților (S. A.) au fost preluate de mama acestuia (S. C. T.) și înscrise în foaia de avere a acesteia. În certificatul de moștenitor se arată doar faptul că, moștenirea defunctului a fost acceptată prin preluarea bunurilor încă de la deces - deoarece nu a existat o declarație de acceptare a succesiunii făcută în termen. În cazul minorului, respectiv autorul recurenților (S. A.), "preluarea bunurilor de la deces", adică acceptarea succesiunii de către acesta, s-a. făcut cu asistarea mamei sale. De asemenea, succesiunea defunctului G. S. I. a fost dezbătută în anul 1959, iar S. C. T. a dobândit diferența de teren până la suprafața de 3,24 ha în anul 1960. În anul 1960, autorul recurenților era major, astfel încât nu se putea pune problema înscrierii terenului ce i-ar fi aparținut la rolul altei persoane.

Nici susținerile recurenților reclamanți, referitoare la diferența ce apare între suprafețele cu care autoarea comună este înscrisă în registre (2,96 ha sau 3,24 ha), nu sunt reale. În adeverința nr. 65/27.02.1991 eliberată de C.A.P. C., . Agricol I., se menționează clar care este suprafața totală ce a aparținut autoarei S. C. T.. Aceasta a deținut o suprafață totală de 3,24 ha (fiind inclusă aici și suprafața ocupată de curți și clădiri), compusă din 2,96 ha teren agricol și 0.28 ha teren curți construcții. În celelalte adeverințe eliberate se menționează doar terenul agricol în suprafață de 2,96 ha (2,9697 ha măsurat) fără a fi inclusă suprafața de teren categoria curți construcții de 0,28 ha (0,2703 ha măsurat) unde se afla casa părintească. De asemenea, celelalte adeverințe se referă la terenurile aflate în proprietate la nivelul anilor 196-1958, ori din rolul autoarei noastre reiese că în anul 1960 și-a mărit suprafața de teren deținută în proprietate ajungând la 3,24 ha. Această suprafață de teren intravilan a fost împărțită faptic, de către moștenitori, în două suprafețe. O jumătate este deținută de de intimat, iar în anul 1969 a edificat împreună cu soția o construcție. Este vorba de parcelele 700 și 701 din schița cadastrală. Cealaltă jumătate, este în posesia recurenților reclamanți, care și ei și-au edificat o construcție.

Intimatul mai arată că în răspunsul primit de recurenți de la Oficiul de cadastru si Publicitate imobiliară I. nr, 4628C/13.03.2009 se menționează faptul că S. A. este Înscris ca posesor cu parcelele 697, 698, 699. Aceste parcele reprezintă jumătate din terenul intravilan de 0,28 ha Ce a aparținut autoarei S. C. T.. Recurenții reclamanți nu au un drept de proprietate exclusiv asupra acestei Suprafețe, ea făcând parte din Succesiunea autoarei comune, ci au o posesie întemeiată pe acordul verbal al tuturor moștenitorilor. Această împărțeală este consemnată și în cadastrul funciar, registrul parcelelor.

Prin menționarea Procesului verbal de punere în posesie întocmit pe numele autorului recurenților reclamanți, se încearcă acreditarea ideii că acesta ar fi avut un drept de proprietate exclusiv asupra parcelelor de teren arătate mai sus (697, 698, 699) lucru care nu este adevărat.

Așa cum și el a fost pus în posesie asupra parcelelor 700 și 701 (jumătate din terenul menționat mai sus), teren care provine de la autoarea comună S. C. T. și care se află în indiviziune cu toți comoștenitorii, la fel a facut și autorul recurenților reclamanți. Nici acesta și implicit recurenții reclamanți nu au un drept exclusiv asupra terenului de care face vorbire. Mai mult, aceste parcele (697, 698, 699) despre care fac vorbire recurenții au o suprafață totală de 1300 rn.p. nicidecum 2600 m.p. cât solicită aceștia.

Legalitatea și corectitudinea reconstituirii dreptului de proprietate prin Titlul de Proprietate nr, _.07.2001 eliberat de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Județul I., reiese și din faptul că S. A., autorul recurenților reclamanți, prin cererea adresată a solicitat, la data de 20.02, 1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut autoarei comune S. C, T., împreună cu ceilalți moștenitori. Acesta nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 2600 m.p. ca proprietar exclusiv, ci în calitate de comoștenitor al autoarei lor comune S.. C. T.. În suprafața de teren adusă de autoarea comună S. C. T. nu se află vreun teren ce ar aparține recurenților reclamanți. Potrivitrolului ce a aparținut autoarei noastre, în anul 1959 aceasta figura cu o suprafață totală de 2,9 ha. Această suprafață era alcătuită din teren arabil - 2,73 ha, vii hibrizi _ 0,13 ha, curți construcții - 0,10 ha. În anul 1960, S. C. T. și-a mărit averea cu suprafața de 0,16 ha teren ocupat de vii hibrizi, ajungând astfel Ia suprafața menționată în adeverința eliberată de primărie și în titlul de proprietate - 3,24 ha. Aceasta este și suprafața pe care a adus-o în C.A.P. astfel cum reiese din lista cu membrii cooperatori care au adus teren G.A.C.

Deliberand asupra recursului formulat, prin raportare la dispozitiile art. 304 si art. 3041 C.pr.civ precum si la celelalte dispozitii legale incidente, tribunalul il apreciaza ca nefundat si il va respinge, pentru motivele ce succed:

Prin titlul de proprietate_/12.07.2001 (fila 6 dosar fond) a carui anulare partiala se solicita de catre recurentii-reclamanti, a fost reconstituit dreptul de proprietate al partyilor, in calitate de mostenitori ai defunctei S. I. T., pentru suprafata de 3 ha si 2400 mp situata pe teritoriul satelor C.-Varlaam,

Recurentii sustin ca in mod gresit a fost inclusa in suprafata de 3 ha si 2400 mp si suprafata de teren de 2600 mp ce constituia la data colectivizarii proprietate exclusiva a autorului lor, defunctul S. A., insa tribunalul apreciaza ca in mod corect instanta de fond a indepartat aceasta sustinere.

Astfel, din analiza actelor aflate la dispozitia sa, tribunalul retine ca autorii comuni ai partilor, defunctii G. S.I. si S. T., soti, au detinut in proprietate . situate pe raza comunelor C. si Vidra

Ulterior decesului lui G. S.I., masa succesorala ramasa de pe urma acestuia a revenit, astfel dupa cum rezulta din cuprinsul Incheierii de dezbatere a succesiunii din 7 iulie 1959 eliberata de notariatul de Stat al Raionului Vidra partilor din prezenta cauza, respectiv autorului reclamantilor, S. I. A. si fratilor acestuia, S. A., S. D., S. G. si S. V., in cote de 1/ 6 fiecare.

Sotia defunctului, S. T., a renuntat la succesiune (fila 41 dosar fond)

Din masa succesorala a defunctului G. S. I. au facut parte cota indiviza de ½ din suprafata de 3 ha si 9172 mp (inclusiv locul de casa), precum si o suprafata suplimentara de 1817 mp teren situati pe raza . a defunctului

Rezulta ca autorului reclamantilor recurenti (minor la data dezbaterii succesiunii de pe urma tatalui sau) ii revenea ca efect al mostenirii cota indiviza de 1/6 (inclusiv locul de casa) din suprafata de 2 ha si 1403 mp situati pe raza .> Nu rezulta din actele anexate de recurentii reclamanti la dosar ca mostenitorii lui G. S.I. ar fi procedat la iesirea din indiviziune, la data dezbaterii succesiunii sau la o data ulterioara - insa inainte de finalizarea procesului de colectivizare (1962), astfel incat sustinerea acestora, in sensul ca in mod eronat in titlul de proprietate eliberat pe numele defunctei S. C. T. ar fi fost inclusa si o suprafata de teren

proprietatea exclusiva a autorului lor, a fost in mod corect indepartata de instanta fondului.

Nu mai putin, tribunalul retine ca din cuprinsul foii de registru agricol anexate la fila 63 dosar rezulta ca la nivelul anului 1960 autoarea . S. C. T., figura inscrisa in registrul agricol cu suprafata de 3 ha si 24 ari teren (3 ha si 2400 mp) iar autorul reclamantilor recurenti a solicitat, prin cererea inregistrata la Primaria comunei 1 Decembrie sub nr. 1878/8.03.1991 (fila 60 dosar) reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei la care era indreptatit in calitate de mostenitor al defunctei sale mame, facand referire expresa la adeverinta eliberata de Primaria .> Ori desi real ca in adeverinta 619/22 februarie 1991 (fila 58 dosar) se mentioneaza ca autoarea . C. T., figura in anii 1956/1958 in registrul agricol cu o suprafata de teren de 2,96 ha, nu poate fi ignorat faptul ca in adeverinta 65/27.02.2991 (fila 61 dosar) eliberata de CAP C. se mentioneza ca aceeasi autoare . agricol in anul 1960 cu suprafata de 3,24 ha teren, inclusiv suprafata ocupata de curti constructii

Din cuprinsul titlului de proprietate emis pe numele mostenitorilor defunctei S. C. T. (fila 6 verso dosar fond) rezulta fara echivoc faptul ca suprafata de 3,24 ha reconstituita se compune din 2,9697 ha teren extravilan si 2703 mp intravilan, neexistand asadar neconcordante intre datele cuprinse in adeverintele eliberate de CAP C., fila de registru agricol si titlul de proprietate eliberat.

Asa fiind si observand ca din probele administrate in cauza, atat in fata instantei de fond cat si in faza recursului nu rezulta ca suprafata de 2600 mp la care recurentii reclamanti se refera ar fi fost proprietatea exclusiva a autorului acestora, S. A., tribunalul retine ca nu sunt incidente in cauza dispozitiile art. III alin 1 lit. a din Legea 167/1997, invocate in sustinerea cererii de constatare a nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE L.

DECIDE

Respinge recursul formulat de recurenții S. M., S. G. în contradictoriu cu intimații S. T., S. V., S. T., S. N., I. F., C. DE A. A L. NR. 18/1991 C., C. J. DE A. A L. NR.18/1991 JUD.I., împotriva sentinței civile nr. 2523 pronunțată la data de 28.06.2011 de Judecătoria Cornetu, ca nefondat.

În temeiul art. 274 Cod proc. civilă obligă pe recurenți la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat către intimatul - pârât S. T. și la plata sumei de 1200 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat către intimata intervenientă I. F..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Aprilie 2012

Președinte,

E. M. O.

Judecător,

G. N.

Judecător,

A. M. C.

Grefier,

M. P. M.

RED/DACT – A.M.C – 25.04.2012 -2 ex.

M.M. 20 Aprilie 2012

Jud. fond – Budei C. O.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Decizia nr. 286/2012. Tribunalul ILFOV