Anulare act. Decizia nr. 777/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 777/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 11-03-2014 în dosarul nr. 777/2014
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.777R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 11 MARTIE 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
JUDECĂTOR - M. E.
JUDECĂTOR - C. D.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenții I. Ș., M. D. F., H. ( fostă I.) E., împotriva sentinței civile nr.3501/17.07.2012, pronunțata de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ I., C. L. DE F. F. BRĂNEȘTI, I. E., I. N., A. M., având ca obiect anulare act.
Dezbaterile și susținerile orale părților au avut loc în ședința publică din data de 04.03.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, fiind parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 11.03.2014, pentru când, în aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 08.10.2009 sub nr._ reclamanții I. Ș., M. D. F. și I. E. au solicitat, în contradictoriu cu C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Brănești, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor I., I. E., A. M. și I. N., nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._ din 22.08.1996 în sensul de a se radia de acesta I. S..
În motivare, reclamanții au arătat că sunt moștenitorii lui I. P., decedat la data de 11.06.2008, iar pârâții sunt moștenitorii lui I. S., decedat la data de 04.02.2001. Defuncții au fost frați, fii lui I. St. N., și au locuit în aceeași curte în case diferite. Cei doi frați decedați au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, I. S. în nume propriu, fiindu-i eliberat TP_/2003 și I. P. în calitate de moștenitor al tatălui său, fiindu-i eliberat TP_/1996. Reclamanții arată că deși I. S. nu a făcut cerere și în calitate de moștenitor al tatălui său, din eroare, acesta a fost trecut în TP_/1996.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiune pe art. III pct. 1 din Legea 167/1997.
În dovedirea acțiunii reclamanții s-a folosit de proba cu acte, depunand la dosar titlurile de proprietate menționate în cerere, certificate de naștere, de căsătorie.
Pârâții persoane fizice au formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii și cheltuieli de judecată, arătând că terenul de 10,25 ha este evidențiat în cele două titluri de proprietate, TP_/1996- 3,57 ha și TP_/2003- 6,68, acest din urmă teren fiind vândut în anul 2005 de către reclamanți și autorul lor.
Pârâții au formulat o completare a întâmpinării invocând excepția nulității cererii de chemare în judecată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția tardivității cererii de chemare în judecată iar pe fondul cauzei respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.
Instanța a constatat că suprafețele de teren au fost înscrise în mod distinct în cele două titluri de proprietate TP_/1996 și TP_/2003 emise pentru cei doi moștenitori ai defunctului I. N., respectiv I. P. și I. S.. Ambele titluri de proprietate au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale.
Prin sentința civilă nr. 1608/21.04.2011 instanța a respins excepțiile invocate și acțiunea, ca neîntemeiate.
Prin Decizia civilă nr. 36 R/06.01.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă a fost casată sentința civilă nr. 1608/21.04.2011 a Judecătoriei Cornetu și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 20.02.2012 sub nr. 4659/_*.
În fond după casare au fost depuse de către părți concluzii scrise, pârâții persoane fizice invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și au depus titlului de proprietate nr._/28.08.2002.
Prin sentința civilă nr.3501/17.07.2012, pronunțata de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._ au fost respinge excepțiile lipsei calității procesuale active și tardivității ca neîntemeiate, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții I. Ș.,M. D. F. și H. E. ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr.3501/17.07.2012, pronunțata de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._ au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale active și tardivității ca neîntemeiate, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții I. Ș., M. D. F., H. E. ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanta fată de dispozitiile art. 137 alin. 1 C.proc.civ. s-a pronunțat mai întâi asupra exceptiilor invocate de pârâti prin întâmpinare.
În ce priveste exceptia tardivitătii formulării cererii de constatare a nulitătii absolute partiale a titlului de proprietate nr._/22.08.1996, instanta constată că este neîntemeiată fată de faptul că reclamantele au invocat nulitatea absolută a titlului în cauză în temeiul dispozitiilor art. III pct. 1 din Legea nr. 169/1997 iar dreptul la actiunea în constatarea nulitătii absolute este un drept imprescriptibil extinctiv, ceea ce înseamnă că titularul poate să îl exercite oricând.
În ce priveste exceptia lipsei calitătii procesuale active a reclamantelor instanta a constatat că este neîntemeiată întrucât reclamantele au depus acte de stare civilă din care rezultă calitatea de sotie supravietuitoare si de descendente ale defunctului I. P., calitate ce le conferă vocatie succesorală, neprezentând relevantă dacă un bun ce intră în compunerea masei succesorale a fost bun propriu al defunctului sau bun comun, existenta vocatiei succesorale fiind suficientă pentru a conferi reclamantelor legitimare procesuală activă.
Prin urmare instanta a respins exceptiile lipsei calitătii procesuale active si tardivitătii ca neîntemeiate.
Pe fondul cauzei instanța a retinut că prin titlul de proprietate nr._/22.08.1996 s-a dispus în favoarea lui I. P. (autorul reclamantelor) si I. S. (autorul pârâtilor) reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafată totală de 3,57 ha situată în ., teren ce a apartinut tatălui acestora, I. St. N..
Pe numele autorilor părtilor a mai fost emis si titlul de proprietate nr._/28.08.2003 prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafete totale de 6,68 ha situate în ., teren ce a apartinut defunctului I. St. N..
Prin cererea de chemare în judecată reclamantele au solicitat constatarea nulitătii partiale a titlului de proprietate nr._/22.08.1996 în sensul de a se radia de pe acest titlu I. S. care nu ar fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991.
Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea 18/1991 de prevederile acestei legi beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de productie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum si, în conditiile legii civile, mostenitorii acestora (...).
Totodată, dispozițiile art. 8 alin. 3 din acelasi act normativ instituie principiul disponibilității care guvernează materia reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la terenurile care se regăsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de productie, astfel că, în lipsa unei cereri formulate de persoana care se considera îndreptatită la reconstituirea dreptului de proprietate nu se poate proceda la o astfel de reconstituire.
In aceeași ordine de idei, conform art. 13 alin. 2 din Legea 18/1991 mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
Potrivit dispozitiilor art. 11 alin. 1 din HG nr. 890/2005 stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptătită, personal sau prin mandatar.
Prin urmare, instanta a retinut că cererea de reconstituire depusă la comisia locală în raza căreia se afla terenul, poate fi formulată si prin intermediul unui mandatar, indiferent că este comostenitor sau o altă persoana, însa în ceea ce priveste forma mandatului, acesta trebuie să fie scris, nu neapărat autentic.
Prin exceptie însă este posibilă existenta unui mandat tacit în cazul în care un comostenitor îndreptătit a fost trecut în cererea de reconstituire de către un alt comostenitor fără un mandat expres, în scris sau verbal, dacă acesta a acceptat consecintele juridice ce decurg din formularea cererii respective.
Contractul de mandat este un contract prin care o persoană numită mandatar se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane numită mandant care îi dă aceasta împuternicire si pe care îl reprezintă (art. 1532 si urm. C.civ).
Contractul de mandat este un contract consensual care ia nastere prin simplul acord de vointă al părtilor, fără a fi supus vreunei forme speciale. Potrivit art. 1533 C.civ. mandatul poate fi expres (scris sau verbal) sau tacit. Mandatul tacit rezultă din împrejurări de fapt care fac neîndoielnică intentia părtilor.
Din cuprinsul cererii de reconstituire depuse la dosar (f.27 dosar_ ) instanta constată că cererea este semnată doar de autorul reclamantelor, I. P., fiind mentionat si I. S., autorul pârâtilor, utilizându-se formularea ”vă rugăm…”.
Instanta, din sustinerile necontestate ale părtilor, a retinut si faptul că în ce priveste terenurile mentionate în titlul de proprietate_/28.08.2003, emis de asemenea pe numele ambilor frati, au fost înstrăinate de I. P. si pârâti după decesul lui I. S..
Astfel, cum în această materie este posibilă existenta unui mandat tacit între comostenitori în cazul în care cererea de reconstituire a fost formulată de unul dintre acestia, fiind mentionat si celălalt comostenitor, instanta a apreciat că la momentul formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate – 22.02.2991 a existat un mandat tacit între cei doi frati său, atât timp cât din cererea de reconstituire formulată de autorul reclamantelor, I. P., reiese indubitabil că aceasta a fost formulată atât în nume propriu cât si pentru autorul pârâților, pe această cerere fiind menționat si numele fratelui său, I. S.. Mai mult, instanța a retinut că este neîndoielnică intentia părtilor în conditiile în care în timpul vieții autorul reclamantelor, I. P., nu a efectuat demersuri pe cale judecătorească pentru înlăturarea fratelui său de pe cele două titluri de proprietate, cum s-ar fi impus în lipsa existentei unui mandat tacit.
Având în vedere considerentele expuse, instanța a constatat că acțiunea reclamantelor este neîntemeiată si o a respins-o ca atare.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții I. Ș., M. D. F. și H. E. solicitând admiterea recursului, modificarea in tot a sentinței de fond, si pe cale de consecință admiterea cererii așa cum a fost formulată.
În motivarea cererii, recurenții au arătat că hotărârea este data cu încalcarea sau aplicarea greșita a legii .
Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Cornetu au solicitat nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate_/22.08.1996, emis de C. Judeteana I., in sensul de fi radiat de pe titlu I. S., motivat de faptul ca acesta nu a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Anterior formulării cererii s-au adresat comisiei locale Branesti de aplicare a legii 18/1991 care a comunicat faptul ca in sedinta din data de 24.08.2007, C. comunala de stabilire a dreptului de proprietate a stabilit sa fie radiat numitul I. S., deoarece nu a depus cerere conform Legii nr.18/1991.
Instanța de fond insa a apreciat cu din formularea cererii rezulta ca ar fi existat un un mandat tacit intre I. S. si I. P.. Mai mult, a apreciat ca daca in timpul vietii I. P. autorul nostru nu a facut demersuri pentru inlaturarea fratelui sau de pe titlu acesta ar fi acceptat situatia.
Inca din 30 mai 2007, autorul nostru IOD P. a furmulat cerere la C. locala Barnesti, iar ca urmare a acesteia este raspunsul Comisiei locale din 10 septembrie 2007. I. P. a decedat in 11 iunie 2008, deci la un an dupa ce formulase cererea prin care solicitase radierea de pe titlu a fratelui sau I. S. .
Referitor la modul in care este formulata cererea de reconstituire a dreptului de proprietate de catre I. P.. Initial este scris „subsemnatul" deci la singular; apoi este modificat in "subsemnatii" si adaugat si I. S.. In primul ciclu procesual a solicitat sa fie obligata C. locala sa prezinte cererea in original, iar cu ocazia prezentării acesteia in fata instantei a constatat ca modificarile sunt facute cu un pix de culoare verde, iar restul cererii este scris cu pix de culoare albastru. Cererea a fost formulata la singular: "I. P. domiciliat in . pluralului "Va rugam" I. P. a inteles sa-si arate respectul fata de instituita careia i se adresa si nu ca ar fi formulat cererea pentru mai multe persoane.
Stabilirea dreptului de proprietate in baza Legii 18/1991 se face la cerere. Art 8 alin 3 din Legea 18/1991 statueaza:" Stabilirea dreptului de proprietate sa face la cerere." Art.ll alin 6 din regulamentul de aplicare a legii 18/1991 prevede ca cererea de reconstituire se face personal sau printr-un madatar care arc mandat scris, chiar daca nu in forma autentica.
Nici Legea 18/1991 si nici Regulamentul de aplicare a legii nu cuprind dispoziții speciale privind exercitarea acestui drept prin intermediul unui mandat creditat unei alte persoane, situație in care devin aplicabile dispozițiile dreptului comun (alt 1532 si urm VCC).
În acest sens din lege rezulta numai posibilitatea persoanelor îndreptățite de a depune la primărie cererea fie personal, fie prin poșta, existând posibilitatea conform art. 13 alin 1 din Regulament. ca cererea sa fie făcuta in comun de mai mulți moștenitori, caz in care trebuie semnata de fiecare moștenitor.
Prin urmare, daca cererea ar fi fost facuta de cei doi mostenitori, adica de P. si S. ar fi trebuit sa poarte 2 semnături. Insa cererea are o singura semnătura, iar acest fapt este constatat si de instanța fondului.
Cererea insa poate fi formulata si depusa si de mandatar cu procura speciala autentica sau sub semnatura privata, în ceea ce priveste mandatul verbal, desi nu poate fi exclus, practic el trebuie însutit de o procura scrisa, pentru a da posibilitatea tertilor -comisiilor de aplicare a legii fondului funciar sa verifice obiectul si limitele imputernicirii.
Intimații paratii nu au invocat existenta unui mandat verbal si nici nu au facut vreo dovada in acest sens.
Ai mai arătat recurențiiși că instanța fondului vorbește de existenta unui mandat tacit, dar practica si doctrina sunt unanime in aprecieri, in sensul ca: " mandatul tacit dedus din împrejurai de fapt neîndoielnice este, in aceasta situație imposibil de conceput, intrucat, pe de o parte, cererea de reconstituire, fiind un act de dispoziție, trebuie făcuta in baza unei procuri speciale, iar pe de alta parte art 9. alin 5 din Legea 18/1991 obliga orice solicitant sa facă si o declarație pe proprie răspundere in legătura cu terenurile deținute sau dobândite." (decizia civila 1940/1999 a C. sectia a lV a civila). Prin urmare, mandatul tacit nu poate fi admis in materia fondului funciar si nici nu rezulta in prezenta speta.
In drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 304 1 si 304 pct 9 Cpciv, art 9 alin 5, art. 8 alin 3 din Legea 18/1991, art. 11 si art. 13 din Regulamentul de aplicare a Legii 18/1991.
In dovedirea cererii, recurenta a solicitat proba cu înscrisuri.
In recurs nu au fost administrate inscrisuri noi.
Analizand recursul civil de fata, prin prisma motivelor prevazute de art.304 pct.9 si art.304 ind.1 C.p.c. tribunalul il apreciaza ca fiind nefondat si il va respinge in consecinta pentru urmatoarele considerente:
Din modul de redactare a cererii de reconstituire si din manifestarile ulterioare de vointa ale partilor, se au in vedere beneficiarii inscrisi pe titlul de proprietate dedus judecatii, respectiv I. S. si I. P., reiese cu claritate astfel cum in mod legal a retinut si prima instanta, ca cei doi frati au inteles sa solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor detinute de autorul comun, I. N..
Faptul ca autorul reclamantelor ar fi adresat in anul 2007 o cerere comisiei locale prin care ar fi solicitat constatarea neindreptatirii la reconstituire a fratelui sau, deoarece acesta nu ar fi semnat cererea din anul 1991, nu este de natura sa atraga nulitatea titlului intrucat stabilirea dreptului se facuse cu mult timp anterior, prin validarea propunerii comisiei locale, de catre comisia judeteana, prin punerea in posesie si ulterior prin emiterea titlului de proprietate. Se observa ca in mod legal a retinut prima instanta, ca autorul reclamantelor nu a intreprins niciun demers in timpul procedurii administrative pentru a contesta dreptul fratelui sau la reconstituire.
F. de cele sus aratate, in temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., reținând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate și netemeinicia criticilor aduse acesteia, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenții I. Ș., M. D. F., H. ( fostă I.) E., împotriva sentinței civile nr.3501/17.07.2012, pronunțata de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ I., C. L. DE F. F. BRĂNEȘTI, I. E., I. N., A. M. ca nefondat.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi 11.03.2014.
P. JUDECATOR JUDECATOR
A. DUMITRESCUMIRCEA E. C. D.
Pt judecator aflat in CO
Semneaza presedinte sectia civila
GREFIER
M. R.
Pt grefier aflat in CO
Semneaza grefier sef sectia civila
Concept red. gref. M.R.
Red. Jud: D.A/ 2 exemplare
Jud.fond: Budei C. O. - Jud.Cornetu
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 106/2014.... → |
|---|
