Anulare act. Hotărâre din 17-09-2013, Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 1249/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE NR. 1249 R
Ședința publică de la 17 septembrie 2013
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE E. M. O.
JUDECĂTOR L. C. C.
JUDECĂTOR N. M. N.
Grefier C. D.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul C. Ș. împotriva sentinței civile nr. 5422/26.11.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații S. E., S. E., S. C., în cauza având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile ; asistența juridică pentru recurent a fost asigurată de avocat Anichițoae B. I. și pentru intimați a fost asigurată de avocat D. T..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurentului depune la dosar taxa judiciară de timbru de 4 lei și timbrul judiciar de 0,15 lei.
Intimații, prin avocat, arată că nu mai stăruie în excepția de netimbrare a cererii de recurs.
Tribunalul ia act că nu se mai insistă în excepția de netimbrare a cererii de recurs și, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, acordă cuvântul asupra probelor.
Recurentul, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Intimații, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Tribunalul ia act că se solicită proba cu înscrisurile de la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul în fond asupra dezbaterilor.
Recurentul, prin avocat, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare ca fiind un act fictiv, cauza sa fiind falsă, ilegală și imorală și pe cale de consecință acest act este încheiat în frauda legii; cu cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru, onorariul de avocat urmând a fi solicitat pe cale separată; depune la dosar concluzii scrise.
Intimații, prin avocat, solicită respingerea recursului, ca neîntemeiat, contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat în formă autentică la notariat, s-a achitat prețul cash și prețul vânzării a fost încasat; cu cheltuieli de judecată, depune factură și chitanță reprezentând onorariul de avocat. Totodată solicită amânarea pronunțării pentru a depune la dosar concluzii scrise.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 5422/26.11.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, reclamantul Ciobănită Ș. a chemat în judecată pe pârâții S. E., S. C. și S. E., pentru ca hotărârea ce se va pronunța să se dispună: constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2025 /08.05.2002, de către Biroul Notarului Public M. E.; anularea încheierii nr. 2025 /08.05.2002 adoptată de Biroul Notarului Public M. E.; stabilirea masei succesorale după defunctul S. A.; stabilirea cotelor succesorale și efectuarea unei noi împărțeli a masei succesorale după defunctul S. A. și atribuirea în proprietate a unei suprafețe de teren sau atribuirea unei sulte corespunzătoare.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că; așa cum rezultă din adresa_/09.03.2011 a Direcției Pentru Evidența Persoanelor Și Administrarea Bazelor De Date coroborat cu prevederile Certificatului de Naștere ., Nr._ eliberat pe sub nr._/13.12.1989 de Consiliul Popular al Sectorului 2 rezultă fără nici un dubiu că este fiul lui S. A. ( fost Ciobănită ) fiu din altă căsătorie a defunctului cu mama sa fostă Gheorghită C., nașterea fiind înregistrată sub nr.2675/30.12.1972.
După pronunțarea divorțului și desfacerea căsătoriei dintre mama sa Cibăniță C. (fostă Gheorșhiță C.) și tatăl său (01.01._73) acesta din urmă (Ciobănită A.) s-a recăsătorit cu dna S. E., ocazie cu care și a schimbat numele din Ciobănită A. în S. A. .
Tatăl său a venit în căsătorie cu imobilul teren situat în Orașul Voluntari - sat P. .. 7A, Județul I., în suprafață de 500 m.p. ca moștenire de la părinții săi ( bun propriu) iar în perioada septembrie 1978 - decembrie 1979 a construit cu fratele său vitreg C. C. imobilul -construcție - tot bun propriu astfel cum apare în declarația de înregistrare datată în noiembrie 1979 .
Dreptul de proprietate asupra terenului a fost dobândit în baza art.23 din Legea nr. 18/1991 astfel cum rezultă din Ordinul Prefectului nr. 1036 /02.10.2001 eliberat de Prefectul Județului I..
Prin Sentința civilă nr. 727/01.03.2002 pronunțată de Judecătoria B. a obținut dreptul de proprietate al construcției prin accesiune imobiliară.
Neținând cont prevederile legale în vigoare prin încălcarea dispozițiilor legale în vigoare la data de 08 .05.2002 S. A. și S. E. încheie contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr 2025 de către Biroul Notarului Public M. E. transmițând în cote egale de 1/2 fraților săi sangvini S. C. și S. E. imobilul situat în . .. 7A, Județul I., compus din teren în suprafață de 749m.p. și locuința existentă pe acesta, cu suprafață .construită la sol de 148 m.p., imobil intabulat în CF nr.1795 Voluntari prin încheierea nr. 9499/22.11.2001 a Judecătoriei B. .
Mai mult apreciază că pârâții au ascuns faptul că și el este moștenitor al tatălui său S. A. cu toate că locuiește în aceeași localitate, la o distanța de maxim 200m astfel că probabil notarul public nu a cunoscut adevărata voința a părților.
Apreciez că prin neparticiparea sa la încheierea Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2025 /08.05.2002 de către Biroul Notarului Public M. E. ( omisiune voită a vânzătorilor) a fost vătămat în exercitarea drepturilor sale subiective ( dreptul său la moștenire, exercitarea acestuia în calitate de descendent al defunctului S. A. ) prin încheierea nr. 2025 /08.05.2002 adoptată de Biroul Notarului Public M. E. motiv pentru care solicită și anularea încheierii mai sus menționate .
Până la data prezentei acțiuni, succesiunea după defunctul S. A. nu a fost dezbătută.
Așa cum a menționat și la punctul I, tatăl său a venit în noua căsătorie cu imobilul teren situat în Orașul Voluntari - sat P. .. 7A, Județul I., în suprafață de 500 m.p. ca moștenire de la părinții săi deci bun propriu.
În perioada septembrie 1978 - decembrie 1979 a construit cu fratele său vitreg C. C. imobilul -construcție - tot bun propriu, astfel cum apare în declarația de înregistrare a acestor imobile datată în noiembrie 1979 semnată de tatăl său S. A..
In acest context rezultă fără nici un dubiu că în prezent potrivit regulilor privind dezbaterea succesiunii art 669 cod civ și următoarele, cota cele revin celor doi frați sangvini sunt diferite, impunându-se astfel o nouă împărțire a masei succesorale.
In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 948, 966,969, art.100, Legea 36/1995 cod civil.
În dovedirea acțiunii reclamantul a solicitata proba cu acte și conform art. 242 c.pr.civ. a solicitata judecarea cauzei în lipsă.
Reclamantul a depus la dosar acte de stare civilă, schițe, declarații în copii certificate conform cu originalul, copie de pe Ordinul Prefectului certificată conform cu originalul, copie contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2025/2002; copie încheiere 9499/2001 a OCPI, certificată conform cu originalul.
La data de 23.01.2012, reclamantul a depus la dosar cerere precizatoare privitor la capătul 4 din cererea de chemare în judecată prin care solicită stabilirea cotelor succesorale și efectuarea împărțelii masei succesorale rămasă de pe urma defunctului S. A. și atribuirea în proprietate a unei suprafețe de teren sau a unei sulte corespunzătoare, de asemenea solicită îndreptarea erorii materiale strecurate în acțiune în sensul că, este fiul defunctului S. A. dintr-o relație de concubinaj pe care acesta a avut-o cu mama sa G. C. și nu fiu din căsătorie așa cum din eroare s-a arătat.
Pârâții legal citați au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată .
Prin întâmpinare, pârâții au ridicat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, întrucât primele două capete de cerere se referă la constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2025 din 08.05.2002 de BNP M. E., față de acest înscris, reclamantul este un terț, care nu a fost prezent la încheierea actului și nu dovedește în nici un fel cele afirmate în conținutul cererii de chemare în judecată .
La termenul de judecată din data de 30.04.2012, instanța a unit excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâți cu fondul cauzei.
În drept pârâții au invocat art.115 c.p.c. art. 475, art. 651, art. 700 art.963, art.966 cod civil, art. 67 din Legea 18/1991.
Prin sentința civilă nr. 5422/26.11.2012, instanța de fond respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active, invocata de catre parati, ca neintemeiată, respinge acțiunea ca neintemeiata și obliga reclamantul la plata catre parati a sumei de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a apreciat, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului, ca se impune respingerea acesteia, ca neintemeiata, pentru considerentul ca reclamantul justifica un interes, in sensul de folos practic urmarit de cel ce a pus in miscare actiunea civila, ce trebuie sa fie legitim, nascut si actual, personal si direct, cerintele mentionate fiind indeplinite in cauza intrucat o eventuala constatare a nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare ar putea presupune o imparteala a mostenirii defunctului in raport si de reclamant, in calitate de mostenitor de gradul I si din clasa I de mostenitori legali.
Pe fondul cauzei, instanta apreciaza insa ca actiunea reclamantului este neintemeiata.
Astfel, pretul stipulat in contractul de vanzare-cumparare este de 200_ lei(ROL).
Contractul de vanzare-cumparare, fiind un contract sinalagmatic, presupune doua obligatii reciproce, interdependente, si anume obligatia vanzatorului ce are ca obiect lucrul vandut si obligatia cumparatorului ce are ca obiect pretul.Neindeplinirea conditiilor legale in ceea ce priveste aceste elemente (lucrul vandut si pretul) presupune neindeplinirea cerintelor de valabilitate ale obiectului actului juridic, in speta, ale contractului de vanzare-cumparare, sanctiunea fiind aceea a nulitatii absolute.
In ceea ce priveste pretul, se admite ca in cazul contractului de vanzare-cumparare acesta trebuie sa fie, printre altele, sincer, iar prin pret sincer se intelege acel pret real, pe care partile contractului sa-l fi stabilit nu in mod fictiv, ci in scopul de a fi cerut si platit in realitate.In cazul in care pretul este fictiv, simulat, contractul este nul absolut ca vanzare-cumparare intrucat ii lipseste pretul.
Din probele administrate in cauza instanta nu retine insa ca pretul stipulat in contractul de vanzare-cumparare in litigiu ar fi unul simulat, fictiv.Asa cum rezulta din raspunsurile la interogatoriu si din proba testimoniala administrata, nu s-a putut proba faptul ca defunctul S. A. impreuna cu sotia acestuia, S. E., ar fi instrainat terenul si constructia aferenta fara a urmari primirea unui pret in schimb.
In ceea ce priveste martorul propus de catre reclamant, instanta urmeaza a retine faptul ca, asa cum rezulta din declaratia acestuia, este frate al defunctului si nu a fost prezent in momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare.Imprejurarea ca atat defunctul cat si paratii i-ar fi spus acestuia ca s-ar fi intentionat excluderea reclamantului de la mostenire, precum si ca in realitate nu s-a platit niciun pret in schimbul transmiterii dreptului de proprietate asupra imobilului, instanta o poate aprecia ca fiind relevanta pentru solutionarea litigiului. Totusi, se constata ca declaratia martorului nu se coroboreaza cu niciun alt mijloc de proba administrat in cauza si, avand in vedere ca aceasta proba este indirecta, instanta nu-i poate acorda eficienta necesara pentru a se constata ca fiind probate sustinerile reclamantului din cererea de chemare in judecata.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului I. la data de 16.05.2013, sub nr._ .
Recurentul a solicitat admiterea recursului și modificând sentința atacată, admiterea actiunii, constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare- cumparare ca fiind un act fictiv cauza sa fiind falsa ilegala si imorala si pe cale de consecinta acest act este incheiat in frauda legii, urmărindu-se îndepărtarea sa de la moștenire, ocolind astfel dispozițiile legale în privința succesiunilor și în privința rezervei succesorale instituite de lege în favoarea copiilor .
Arată recurentul că, acest contract de vanzare- cumparare este o donatie deghizata chiar daca nu este pastrat vreun dezmembramant al dreptului de proprietate ca o clauza a vanzarii intrucat asa cum rezulta din actul de deces si din cartea de identitate a paratei S. E. (sotia supravietuitoare a tatalui său), atat tatal său, pana la deces, deci pentru o perioada de 2 ani (a decedat in 2004 si a incheiat actul in 2002) a continuat sa locuiasca in imobilul vandut, cat si parata S. E. care locuieste si in prezent in acest imobil adica de 10 ani pastrandu-si astfel un drept cel putin de abitatie asupra imobilului.
Mai mult, asa cum mentioneaza si martorul suma inscrisa în contract nu a fost niciodata achitata de parati ci a fost trecuta doar ca sa se dea aparenta de legalitate acestui inscris.
În drept au fost invocate disp.art. 299 și urm. c.p.c.
La data de 11.07.2013 intimații au fostmulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefundat.
Intimații au invocat excepția de netimbrare a cererii de recurs, excepție asupra căreia au revenit în ședința din 17.09.2013.
Pe fondul cauzei, intimații au arătat că reclamantul C. S. este fiul defunctului S. A. (fost Ciobaniță), provenit din concubinajul acestuia cu numita G. C.. Acesta (reclamantul) s-a nascut la data de 30.12.1972 în Localitatea Voluntari, parinții reclamantului nefiind vreodată casatoriți, contrar celor aratate de catre acesta în cererea initiala de chemare în judecată.
Defunctul S. A. (fost Ciobaniță) s-a căsătorit cu pârâta S. E. la data de 01.03.1973 și din casatoria acestora au rezultat doi copii, repectiv S. C. și S. E..
Imobilul situat in Județul I., Comuna Voluntari, ..7A compus din teren În suprafața de 749 mp., și locuința construită la sol în suprafață de 148 mp au fost dobandite de catre defunctul S. A. și pârâta S. E., în timpul căsătoriei astfel: terenul a fost dobandit prin constituirea dreptului de proprietate În baza art.23 din Legea nr.18/1991, republicata, conform Ordinului privind Constatarea dreptului de proprietate privată în condițiile art.23 din Legea nr.18/1991, nr.1036 din 02.10.2001, eliberat de Prefectura Județului I., iar construcția a fost dobandita prin accesiune imobiliara, conform sentintei civile nr.727/01.03.2002, definitivă, pronuntata de catre Judecatoria B. in dosarul nr.7426/2001, prin urmare imobilul ce face obiectul contractului de vânzare cumparare, nu a fost dobandit de catre defunctul S. A. prin mostenire de la autorul sau.
Mai arată intimații că, contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr.2025 din 08.05.2002 la sediul BNP M. E. a fost incheiat cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare, la acea data, care reglementau condițiile sale de valabilitate
Intimatii-pârâții nu au ascuns nimanui faptul că recurentul-reclamant Ciobaniță S. este fiul defunctului S. A., recurentulreclamant fiind recunoscut de catre tatăl său care de altfel i-a achitat acestuia pensia alimentară până la implinirea varstei de 18 ani.
În legătură cu prezenta acestui fiu al vanzatorului la notariat cu ocazia încheierii actului de vânzare cumparare, aceasta nu a fost oportuna întrucât nu era parte în act, pe cale de consecință nu a fost vătămat în exercitarea niciunui drept, întrucât acel drept încă nu se născuse.
Cu privire la audierea martorului, inscrisurile autentice, nu pot fi combatute cu proba cu martori decat daca sunt inscrise in fals in temeiul art.180 Cod Procedura Civila, ori acest lucru nu s-a intamplat, inscrisurile autentice avand cea mai mare forta probanta din dreptul romanesc si fiind opozabile erga omnes.
Precizează intimații că succesiunea de pe urma defunctului S. A. (fost Ciobaniță) nu a fost inca dezbatuta, iar sustinerile prin care recurentul-reclamnat arata ca s-a incercat inlaturarea lui de la succesiunea autorului său sunt total nefondate, acuzatiile prin care acesta incearca sa atace actul autentic de vanzare cumparare sunt simple supozitii, acesta neproband in niciun fel cele sustinute.
Referitor la faptul ca doamna S. E. locuieste in imobilul ce face obiectul prezentului litigiu arata intimații faptul ca proprietarii imobilului, imediat dupa achizitionarea acestuia au demarat ample lucrari de modernizare si imbunatatire a acestuia. Intrucat actualii proprietari locuiesc in strainatate este un lucru firesc sa permita mamei lor sa locuiasca in imobil cu titlu gratuit pentru a putea supraveghea si ingriji imobilul in lipsa lor.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent, dar și a dispozițiilor art. 3041 Cod proc. civ., tribunalul constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Articolul 261 alin. 1 pct. 5 Cod de procedură civilă stabilește că o hotărâre judecătorească trebuie să cuprindă în mod obligatoriu motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Motivarea hotărârii judecătorești presupune stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, precum și raționamentul logico-juridic care a stat la baza soluției adoptate.
Obligația impusă judecătorului, prin textul legal anterior menționat, de a demonstra în scris de ce s-a oprit la soluția dată, de ce a admis sau a respins susținerile părții, de ce a aplicat o anumită normă de drept sau i-a dat o anumită interpretare, este o obligație esențială, a cărei încălcare duce la desființarea hotărârii.
În speță, se constată că hotărârea atacată nu este motivată în fapt sau în drept în ceea ce privește toate motivele acțiunii introductive de instanță, astfel încât, pe calea controlului judiciar, tribunalul să poată analiza justețea ei. Astfel, prin cererea de chemare în judecată au fost invocate drept motive de nulitate absolută a contractului de vânzare – cumpărare autentificat cu nr. 2025/08.05.2002, fraudarea legii și cauza ilicită a acestuia. În același timp, s-a mai arătat că acest contract de vânzare – cumpărare este în realitate o donație deghizată, prin care au fost încălcate și prevederile art. 669 C. civ. și ale art. 1 lit. a) alin. 4 din Legea nr. 319/1944, privind drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor. Prin sentința civilă pronunțată de către prima instanță a fost analizat motivul de nulitate absolută referitor la fictivitatea prețului stipulat în contract, instanța reținând că din probele administrate nu reiese că prețul stipulat ar fi unul simulat, fictiv. Prin urmare, tribunalul constată că nu se arată în considerentele sentinței de ce s-a apreciat că nu sunt întemeiate susținerile reclamantului din cuprinsul cererii inițiale de chemare în judecată privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare – cumpărare autentificat cu nr. 2025/08.05.2002 pentru fraudarea legii și cauza ilicită a acestuia.
Față de cele arătate, constatându-se că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului și văzând și dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. XXII alin. 2 din Legea nr. 202/2010, în temeiul art. 312 alin. 1, 3, 5 Cod de procedură civilă, se impune admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în vederea îndeplinirii cerințelor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod de procedură civilă și pronunțării asupra tuturor motivelor de nulitate absolută.
În temeiul prevederilor art. 274 C. pr. civ., având în vedere soluția pronunțată cu privire la cererea de recurs, se va respinge ca neîntemeiată cererea intimaților de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurentul C. Ș., în contradictoriu cu intimații S. E., S. E., S. C..
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre judecare primei instanțe.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea intimaților de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 septembrie 2013.
Președinte, E. M. O. | Judecător, L. C. C. | Judecător, N. M. N. |
Grefier, C. D. |
Red. judecător fond R. V. A./Judecătoria B.
Red. jud. N.N.M.
Thn. red. C.D./2 ex./07.10.2013
| ← Anulare act. Sentința nr. 2350/2013. Tribunalul ILFOV | Anulare act. Hotărâre din 24-09-2013, Tribunalul ILFOV → |
|---|
