Anulare act. Sentința nr. 507/2012. Tribunalul ILFOV

Sentința nr. 507/2012 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 14-06-2012 în dosarul nr. 507/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL I.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 507

Ședința publică de la 14 Iunie 2012

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE L. C. C.

GREFIER M. P. M.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . P. A. R. C. EXPERT SPRL, în contradictoriu cu pârâții M. V., M. A., având ca obiect anulare act - repunerea părților in situația anterioară

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta prin apărător D. A. T., cu împuternicirea avocațială aflată la fila 193 dosar, lipsă fiind pârâții.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Tribunalul, față de dispoz. art. 159 ind. 1 Cod proc. civilă constată competența materială, teritorială și generală de soluționare a prezentului litigiu, prin raportare la art. 2 și art. 10 pct. 1 Cod proc. civilă.

Tribunalul, pune în discuție, excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinare, respectiv excepția netimbrării cererii, excepția lipsei capacității de exercițiu a drepturilor procedurale, excepția lipsei de interes în promovarea prezentului litigiu, excepția inadmisibilității cererii.

Reclamanta prin apărător, pe excepția netimbrării, solicită respingerea acestei excepții, întrucât acțiunea a fost legal timbrată conform dispozițiilor.

Tribunalul, deliberând asupra excepției netimbrării cererii de chemare în judecată, o respinge ca neîntemeiată, constatând că la dosar există dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10.848,85 lei la fila 72 dosar și a timbrului judiciar de 5 lei, stabilită în raport de valoarea obiectului litigiului.

Tribunalul pune în discuție excepția lipsei capacității de exercițiu a drepturilor procedurale.

Reclamanta prin apărător, apreciază că pârâții au invocat excepția lipsei calității de reprezentat și nu excepția lipsei capacității de exercițiu. Solicită respingerea acestei excepții, având în vedere că la fila 3 dosar există împuternicirea avocațială de reprezentare convențională, așa cum prevede art. 126 alin. 2 din statutul profesiei de avocat, iar la fila 77 dosar există împuternicirea avocațială semnată de administratorul judiciar al reclamantei.

Tribunalul, având în vedere motivele invocate de pârâți în cuprinsul întâmpinării cu privire la excepția invocată, văzând și poziția reclamantei, constatând că pârâții au invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, prevăzută de art. 161 Cod proc. civilă, respinge această excepția ca neîntemeiată, având în vedere că la dosar, filele 3 și 77 există împuternicirile avocațiale semnate de apărători, reprezentantul societății și administratorul judiciar.

Tribunalul pune în discuție excepția lipsei de interes în promovarea cererii.

Reclamanta prin apărător solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, având în vedere că prin acțiunea formulată se urmărește obținerea nulității unei vânzări al cărui obiect lipsește în tot sau în parte. Existența scriptică a terenului a fost dovedită în fața instanței de apel și de recurs. Interesul trebuie să fie născut și actual, deci să existe în momentul în momentul în care se exercită acțiunea civilă, interesul este pentru recuperarea banilor și pentru a evita un prejudiciu societății. Pârâții au început executarea împotriva societății pentru suma de 147.000 euro.

Tribunalul, deliberând asupra excepției lipsei de interes o respinge ca neîntemeiată, apreciind că reclamanta justifică un interes legitim, născut, actual și personal, față de înscrisurile aflate la dosar și motivele invocate.

Tribunalul acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității.

Reclamanta prin apărător învederează instanței că societatea reclamantă este proprietara actuală a terenului, iar pârâții sunt foștii proprietari. Pentru soluționarea acestei excepții apreciază că se impune administrarea de probe comune fondului, sens în care solicită unirea excepției cu fondul cauzei, conform art. 137 alin. 2 Cod procedură civilă.

Tribunalul, deliberând asupra excepției inadmisibilității cererii, o respinge ca neîntemeiată, apreciind că prezenta cerere vizează verificarea îndeplinirii condițiilor de fond prin raportare la o convenție încheiată între părți, convenție consfințită printr-o hotărâre judecătorească, astfel încât acțiunea este admisibilă.

La interpelarea tribunalului, reclamanta prin apărător învederează că nu are cereri de formulat prealabile probelor.

Tribunalul acordă cuvântul pe probe.

Reclamanta prin apărător solicită proba cu înscrisurile aflate la dosar, expertiza extrajudiciară depusă la dosar, care lămurește existența terenului.

Tribunalul aduce la cunoștința reclamantului că, prin întâmpinare, pârâții au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei și proba testimonială.

Reclamanta prin apărător arată că nu se opune administrării probei cu înscrisuri, însă se opune probei cu interogatoriu și probei testimonială, având în vedere obiectul dosarului.

Tribunalul, deliberând asupra probelor solicitate de părți, în temeiul art. 167 Cod proc. civilă le încuviințează în parte, respectiv, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosar. Cu privire la proba cu interogatoriul reclamantului și proba testimonială solicitate de pârâți, le respinge ca neîntemeiată, având în vedere că acestea nu sunt pertinente și concludente soluționării cauzei, față de motivele invocate în cuprinsul cererii de chemare în judecată și al întâmpinării.

Reclamanta prin apărător învederează că nu are alte probe de administrat și cereri de formulat.

Tribunalul, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fond.

Reclamanta prin apărător solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, să se constate nulitatea absolută a vânzării imobilului. Învederează că societatea a dorit să obțină în proprietatea sa terenul în litigiu, fiind încheiat antecontractul de vânzare cumpărare, însă nu s-a putut încheia contractul de vânzare cumpărare. Mai arată că a promovat acțiune în justiție ce a avut ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare – cumpărare, aceasta fiind admisă, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, iar celelalte cheltuieli vor fi pe cale separată.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

P. cererea înregistrată la Tribunalul I. la data de 02.02.2012, reclamanta . P. LICHIDATOR R. C. EXPERT SPRL, a chemat în judecată pe pârâții M. V., M. A., solicitând instanței constatarea nulității absolute a vânzării terenului extravilan arabil În suprafață de 5.000 mp, situat în . I., tarlaua 81, . "Terenul"), conform deciziei civile nr. 944/17.12.2008 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a IV-a Civilă În dosarul nr._/3/2007 devenită irevocabilă prin decizia nr. 545/29.01.2010 de respingere a recursului, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală; repunerea părților în situația anterioară, urmare a desființării operațiunii de vânzare cu privire la teren; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată

În motivarea cererii, reclamata arată că prin antecontractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 235 din 01 martie 2006 la BNP P. A. A. (în cele ce urmează "Antecontractul de vânzare Cumpărare"), pârâții M. V. și M. A. în calitate de promitenți vânzători, s-au obligat să vândă subscrisei ., în calitate de promitentă cumpărătoare, un teren extravilan arabil în suprafață de 5.000 mp, situat In . VIăsiei, Jud. I., tarlaua 81, . - cumpărării a fost fixat de părți la suma de 155.000 euro, din care suma de 10.000 euro a fost achitată de societate cu titlu de avans, la semnarea antecontractului de vânzare - cumpărare, rămânând un rest de plată de 145.000 euro, plătibili la semnarea contractului de vânzare cumpărare.

Confruntată cu imposibilitatea evidentă a promitenților vânzători de a preda imobilul obiect al vânzării, deși părțile prelungiseră prin act adițional la Antecontractul de vânzare cumpărare data predării la 30.08.2006 societatea a formulat o cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cumpărare. Acțiunea astfel formulată a fost admisă în apel, prin decizia nr. 944/17.12.2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă,prin care instanța "pronunță o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru terenul in suprafață 4890 mp, situat In . nr. cadastral 2176 și înscris în CF 2272 al Comunei Moara Vlăsiei, pentru prețul total de 155.000 euro. Hotărârea astfel pronunțată a rămas irevocabilă prin respingerea recursului declarat de pârâții din prezenta cauză, conform deciziei civile nr. 545/29.01.2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală .

Reclamanta mai arată că potrivit convenției încheiată între părți, societatea urma să achiziționeze un teren în suprafață de 5000 mp, aflat în extravilanul comunei Moara VIăsiei. Or, din extrasul de carte funciară aferent terenului, reiese fără dubiu că acesta are o suprafață de numai 4.890 mp, rezultând o diferență de 110 mp. Deși în extrasul de carte funciară se menționează că terenul obiect al vânzării ar fi situat în . apare de altfel în continuare înregistrat și în prezent - printr-o altă lucrare efectuată de OCPI I. se menționează că poziția reală a corpului de proprietate s-ar afla pe teritoriul comunei Balotești, nu cum greșit s-a menționat în documentația cadastrala că s-ar situa pe teritoriul comunei Moara VIăsiei.

Totodată, societatea reclamantă a aflat despre existența unui litigiu formând obiectul dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei B., în care reclamanta A&P New Land Invest SRL a solicitat în contradictoriu cu toți pârâții, proprietari de terenuri aflate pe Tarlaua 81, . se află situat și terenul formând obiectul prezentei judecăți) ca instanța să dispună următoarele: măsurarea, în sistem de coordonate Stereografic 1970 a Parcelei 288 din Tarlaua 81 aparținând Comunei Moara VIăsiei I.; refacerea,î baza măsurătorilor, a planului parcelar aferent Parcelei 288 și înregistrarea sa la OCPI I.; Refacerea documentațiilor cadastrale eronat întocmite, conform coordonatelor din planul parcelar refăcut. In susținerea acestei cererii, reclamantă din acest dosar a arătat în esență că planul parcelar al parcelei nr. 288 depus la OCPI I. este eronat, suprafețele de. teren deținute de proprietarii terenurilor de pe această parcelă fiind mai mici În realitate, față de actele de proprietate. In susținerea acțiunii, reclamanta a citat concluziile unei expertize extrajudiciare întocmite în acest scop, din care rezultă că: suprafața totală a loturilor de teren de pe . planului parcelar depus la OCPI I., este de 160.640,60 mp; suprafața terenurilor de pe aceeași parcelă, cumulată conform titlurilor de proprietate este de 160.000 mp; suprafața totală a parcelei conform măsurătorilor efectuate în sistem Stereo 1970, prin expertiza extrajudiciară invocată, este de 148.474,82 mp; rezultă că suprafața fizică efectivă a parcelei este cu_ mp mai mică decât suprafața parcelei rezultată din adunarea titlurilor de proprietate și cu 12.165,78 mp mai mică decât suprafața rezultată din planul parcelar.

P. adresa nr. 1973/30.06.2009 a Primăriei Comunei Moara VIăsiei formulată în legătură cu . arată că „s-au făcut măsurătorile și s-a întocmit un plan parcelar în coordonate Stereo 70 cu situația existentă în teren dar există diferențe între suprafețele evidențiate în actele de proprietate și suprafețele măsurate fizic în teren. Acest plan nu este acceptat de oficiul de cadastru fără acordul scris al proprietarilor de teren" . În acest litigiu, autorii reclamantei - M. V. și M. A. _ au fost chemați în judecată în calitate de pârâți. În mod cu totul surprinzător, deși își pierduseră irevocabil calitatea de proprietari asupra terenului formând obiectul judecății de peste 2 luni, prin rămânerea irevocabilă a hotărârii care să țină loc de act autentic conform deciziei civile nr. 545/29.01.2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă, pârâții din prezenta cauză au Înțeles să depună Întâmpinare prin care Își arogă În fals calitatea de proprietari asupra terenului . Judecătoria B. a respins ca inadmisibilă acțiunea în rectificarea CF formând obiectul dosarului nr._, fără a administra proba cu expertiză tehnică topografică solicitată de reclamantă.

Totodată, subliniază că niciodată în fața instanțelor care au soluționat acțiunea subscrisei având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cumpărare, nu s-a efectuat o expertiză topografică de identificare a amplasamentului și măsurare efectivă a suprafeței imobilului identificat mai sus.

Reclamanta mai arată că societatea nu a fost niciodată pusă în posesia terenului dobândit prin cumpărare de la soții M..

În cauză se impune constatarea nulității absolute a vânzării terenului formând obiectul judecății.

Reclamanta arată că a solicitat nulitatea absolută a vânzării pentru încălcarea condițiilor esențiale cerute pentru valabila sa încheiere: lucrul obiect al vânzării nu există, eroarea obstacol a cumpărătorilor.

Una dintre condițiile de validitate ale contractului de vânzare cumpărare este ca lucrul să existe la momentul realizării vânzării cumpărării, iar sancțiunea care intervine dacă lucrul nu există este nulitatea absolută a operațiunii juridice, conform art. 1311 teza I din Codul civil din 1864.

Terenul ce formează obiectul vânzării nu are o existență efectivă, acesta nefiind delimitat material de terenurile vecine și nefiind identificat prin semne exterioare în cuprinsul parcelei nr. 288.

În plus, având în vedere suprafața "din acte"a terenului (de 4.890 mp), este evident că existența sa materială a fost afectată din cauza diferenței de aproximativ 12.ooo mp dintre suprafața scriptică a parcelei în care este menționat acest teren și suprafața fizică efectivă a acestei parcele.

În lipsa obiectului vânzării, operațiunea nu mai corespunde scopului avut în vedere de societatea reclamantă la momentul încheierii antecontractului de vânzare cumpărare și ulterior, la data pronunțării hotărârii judecătorești care să țină loc de act autentic. Din acest motiv, consideră că operațiunea de vânzare cumpărare

În funcție de consecințele care intervin, cea mai gravă formă a erorii este eroarea obstacol, atunci când falsa reprezentare cade fie asupra naturii actului juridic ce se încheie, fie asupra identității fizice a obiectului, reprezentând mai mult decât un viciu de consimțământ, deoarece, practic, partea nu și-a dat consimțământul pentru încheierea actului în cauză. Eroarea-obstacol antrenează, așadar, nulitatea absolută a actului juridic, întrucât consimțământul părților contractante la încheierea actului juridic a lipsit.

În cauză, voința reclamantei a fost alterată de o falsă reprezentare asupra identității obiectului actului juridic încheiat, în sensul că a semnat respectivul antecontract de vânzare cumpărare în scopul dobândirii unui teren de 5000 mp care deși există în parte în acte, nu există în realitate, motiv pentru care nu a fost pusă în posesia lui nici până la momentul formulării prezentei acțiuni.

Urmare a constatării nulității absolute, intervine și repunerea părților în situația anterioară cu consecința restituirii tuturor prestațiilor primite de pârâți sau realizate în orice mod, în contul vânzării cumpărării.

Cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 112 Cod.proc.civ precum și pe celelalte texte de lege invocate în cuprinsul acesteia.

În susținerea cererii a solicitat proba cu înscrisuri, expertiză tehnică topografică precum și de orice alte probe utile soluționării cauzei.

Pârâții au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, pârâții invocă excepția netimbrării cererii, având în vedere că fața de data introducerii acțiunii (2.02.2012), prin raportare la cursul B.N.R. valabil la data de 02.02.2012, de 4,3470 lei/euro, rezultă ca reclamanta ar fi trebuit sa achite o taxa de timbru la valoarea de 673.785 lei (155.000 eurox4,3470lei/euro), respectiv suma de 10.848,85 lei. Conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997-modif. si art. 35 alin. (1) din Normele metodologice, taxele de timbru se plătesc anticipat, excepția lipsei capacității de exercițiu a drepturilor procedurale (pentru exercițiul dreptului de chemare in judecata), având în vedere că potrivit art. 67 alin. (1) C.proc.civ., părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost data anume. În speța, cererea de chemare in judecata este formulata si semnata de dl. avocat B. M. A., sens în care urmează a se verifica dacă împuternicirea avocațială depusă la înregistrarea cererii de chemare în judecată poartă mențiunea ca avocatul are dreptul de a semna cererea de chemare in judecata,

Pârâții au mai invocat excepția lipsei de interes in promovarea prezentei cererii, motivat de faptul că o condiție esențiala pentru exercitarea acțiunii civile o reprezintă interesul, însă în prezenta cauza nu există nici una din cerințele interesului, respectiv cel legitim, născut și actual și excepția inadmisibilității, având în vedere că reclamanta prin cererea de chemare în judecată solicită constatarea nulității absolute a vânzării terenului intervenită printr-o hotărâre care să țină loc de act de vânzare – cumpărare.

Pe fondul cauzei, pârâții solicită respingerea cererii ca neîntemeiata.

Așa cum rezulta din înscrisurile comunicate de reclamanta, la data pronunțării deciziei în cauza ce a avut ca obiect pronunțarea unui act care să țină loc de act de vânzare – cumpărare, exista deschisă carte funciara pentru imobil, aceștia notându-si litigiul, atât in fond (la 30.10.2007), cat si in apel (la 08.04.2008). In aceste condiții, reclamanta a cunoscut suprafața reala a imobilului pentru care solicitau pronunțarea unei hotărâri care sa tina loc de act vânzare-cumpărare. Reclamanta a primit exact imobilul pe care l-a dorit, si astfel cum s-a reținut si in Decizia JCCJ nr. 545/29 ianuarie 2010, având extras de carte

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de pârâții prin care solicită respingerea excepției netimbrării, ca neîntemeiată, având în vedere că la termenul din data de 15.03.2012 a depus chitanța nr._/1 care face dovada plății taxei de timbru În cuantum de 10.848,85 lei.

Referitor la excepția lipsei capacității de exercițiu a drepturilor procedurale (pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată) ale reprezentantului convențional al subscrisei, solicită respingerea ca neîntemeiată, având în vedere că la dosar exista dovada mandatului acordat de reclamantă avocatului semnatar al cererii de chemare În judecată, conform Împuternicirii avocațiale depuse odată cu acțiunea introductivă și care include inclusiv: "redactarea, semnarea, ""Oricărui act de procedură".

Cu privire la excepția lipsei de interes solicită respingerea acesteia, având în vedere că prin acțiunea formulată, urmărește să obțină constatarea nulității unei vânzări al cărei obiect lipsește în tot sau în parte, deși prețul său a fost stabilit ca și cum terenul dedus judecății ar exista. Se arată că avansul de 10.000 euro din prețul terenul a fost achitat la semnarea Antecontractului de vânzare cumpărare, iar pentru realizarea diferenței de 145.000 euro, pârâții din prezenta cauză au inițiat procedura executării silite formând obiectul dosarului de executare nr. 782/2011 al B. "D. și D.". Interesul subscrisei în formularea acțiunii este legitim, deoarece nu contravine regulilor de drept, dimpotrivă cererea formulată are menirea de a preîntâmpina în limitele legii producerea unui prejudiciu suplimentar în patrimoniul societății, prin vânzarea unui teren care lipsește în tot sau în parte.

În legătură cu excepția inadmisibilității solicită unirea cu fondul cauzei având în vedere că pentru soluționarea acesteia se impune administrarea de probe comune fondului. În subsidiar, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.

În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse următoarele: antecontract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 235/2006, act adițional la antecontract autentificat sub nr. 921/2006, Decizia civilă nr. 944/2008 pronunțată de Curtea de Apel București, încheierea de ședință din 04.02.2009 pronunțată de Curtea de Apel București, Decizia nr. 545/2007 a ICCJ, extras de carte funciară nr. 2272, notă de constatare, memoriu tehnic, copie cerere de chemare în judecată formulată de A&P New Land INvest SRL, adresa nr. 1973/2009, cererea din 15.03.2010, convocarea la conciliere, confirmări de primire, raport de expertiză extrajudiciară.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt și în drept următoarele:

P. antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 235/01.03.2006 de BNP P. A. A., pârâții, în calitate de promitenți vânzători, s-au obligat să vândă reclamantei, în calitate de promitentă cumpărătoare, terenul extravilan arabil în suprafață de 5000 mp, situat în . Vlăsiei, județ I., ..

Prețul vânzării a fost stabilit la suma de 155.000 de euro, din care echivalentul a 10.000 euro a fost achitat la data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare, părțile convenind ca restul de preț să fie achitat la data încheierii actului de vânzare cumpărare.

P. decizia civilă nr. 944/17.12.2008 a Curții de Apel București, Secția a IV- a Civilă, s-a admis apelul declarat de reclamanta din prezentul litigiu, s-a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că instanța de judecată a pronunțat o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru terenul în suprafață de 4890 mp situat în . I., cu numărul cadastral 2176 și înscris în CF nr. 2282 a comunei Moara Vlăsiei, pentru prețul total de 155.000 euro.

Această hotărâre judecătorească a devenit irevocabilă prin decizia civilă nr. 545/29.01.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția civilă și de proprietate intelectuală.

Se constată că în prezentul litigiu reclamanta invocă două motive de nulitate absolută a convenției consfințită prin decizia civilă nr. 944/2008, respectiv lucrul obiect al vânzării nu există și eroarea obstacol a cumpărătorilor.

În ceea ce privește primul motiv de nulitate, se reține că prin antecontractul de vânzare cumpărare menționat pârâții s-au obligat să vândă, iar reclamanta să cumpere un teren de 5000 de mp, iar prin decizia nr. 944/2008 s-a pronunțat o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru un teren în suprafață de 4890 mp.

La momentul pronunțării hotărârii judecătorești, imobilul teren era înscris în cartea funciară, suprafața consemnată fiind de 4890 mp și nu de 5000 de mp, aspect pe care reclamanta îl cunoștea, fiind public. Se observă că reclamanta și-a dat consimțământul pentru încheierea convenției de vânzare cumpărare pentru suprafața mai mică, instanța de judecată prin decizia civilă nr. 944/2008, suplinind doar consimțământul promitenților vânzători, aspect ce reiese din considerentele hotărârii judecătorești.

În același timp, reclamanta nu a exercitat cale de atac împotriva deciziei civile nr. 944/2008, prin care să invoce lipsa identității de suprafață dintre cea înscrisă în antecontract și cea menționată în hotărârea care ține loc de act autentic de vânzare cumpărare.

Va înlătura tribunalul și susținerea potrivit căreia pe parcursul soluționării litigiului nu s-a identificat fizic terenul și nu s-a efectuat un raport de expertiză în specialitatea topografie, având în vedere că reclamanta a fost parte în respectivul demers judiciar, putând propune probe și critica în căile de atac eventuala respingere a administrării probelor solicitate.

În ceea ce privește amplasamentul terenului, respectiv dacă este pe raza localității Moara Vlăsiei sau a localității Balotești, tribunalul observă că asupra acestui aspect s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție, reținând că imposibilitatea obținerii documentației cadastrale, împiedicare invocată de promitenții vânzători, a fost înlăturată prin depunerea extrasului de carte funciară datat 28.11.2007, din care a rezultat că imobilul este întabulat pe raza comunei Moara Vlăsiei, județul I..

Aspectele litigioase referitoare la întinderea terenului cumpărat de reclamantă și la amplasamentul acestui teren, au fost soluționate cu putere de lucru judecat prin hotărârile judecătorești menționate, impunându-se și în prezentul litigiu.

Autoritatea de lucru judecat cunoaște, conform reglementarii actuale, două manifestări procesuale respectiv, aceea de excepție procesuală (conform art. 1201 C.civ. si art. 166 C.proc.civ.) si aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva in legătura cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 1200 pct.4, art. 1202 alin. (2) C.civ.). Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C.civ. (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifesta pozitiv, respectiv, demonstrând modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune . proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești.

În ceea ce privește lipsa existenței fizice a obiectului contractului de vânzare cumpărare, se reține că una dintre condițiile de fond pentru încheierea valabilă a unui act de vânzare cumpărare și a unui act juridic în general este ca lucrul să existe sau să poată existe în viitor.

În speță, părțile au avut în vedere un bun actual și nu unul viitor, astfel că cerința existenței lucrului trebuie verificată în momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare, moment care este 17.12.2008, data pronunțării hotărârii judecătorești de Curtea de Apel București.

Din probele administrate, se constată că reclamanta nu a dovedit lipsa existenței fizice a terenului în suprafață de 5000 mp (4890 mp ), la data exprimării consimțământului părților cu ocazia pronunțării hotărârii care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare.

După cum s-a arătat mai sus, argumentele referitoare la neîntocmirea unui raport de expertiză în specialitatea topografie sau la neidentificarea fizică a terenului cu ocazia soluționării dosarului nr._/3/2007 nu pot fi avute în vedere, pe de o parte pentru că nu demonstrează motivul de nulitate absolută invocat de reclamantă și pe de altă parte, pentru că partea însăși putea solicita încuviințarea unei astfel de probe, în fața instanței de fond sau critica în căile de atac o eventuală respingere a probei cu expertiza tehnică.

Lipsa de acțiune a părții reclamante nu poate fi considerată o dovadă a inexistenței fizice a obiectului contractului de vânzare cumpărare la momentul încheierii sale.

Nici raportul de expertiză tehnică extrajudiciară nu poate fi reținut, având în vedere concluziile incerte ale acestuia, expertul menționând că este posibil ca terenul de 5000 mp, supus analizei, să lipsească în tot sau în parte, fără a se preciza în concret, dacă, în urma identificării suprafeței totale a tarlalei 81 și constatării că cea rezultată din titlurile de proprietate este cu_ mp mai mică decât suprafața fizică a tarlalei reieșită din măsurătorile efectuate la data de 14.03.2009, acest teren cumpărat de reclamantă este afectat și în caz afirmativ, în ce măsură.

În plus, reține tribunalul că expertul nu a avut în vedere situația din teren existentă la data încheierii contractului de vânzare cumpărare, în raport de care să precizeze dacă la data 17.12.2008 terenul de 5000 mp (4890 mp ) exista sau nu în realitate. Or, în prezentul demers judiciar, data de referință este 17.12.2008, în funcție de care se analizează întrunirea cerințelor de fond pentru încheierea valabilă a convenției dintre părți.

Astfel, contrar aprecierii reclamante, se constată că nu sunt incidente dispozițiile art. 1311 din Codul civil, conform cărora „dacă în momentul vânzării, lucrul vândut era pierit în tot, vinderea este nulă”.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de nulitate absolută, se reține că eroarea obstacol este cea mai gravă formă a erorii – viciu de consimțământ, reglementată în art. 953, 954, 961 din Codul civil, împiedicând formarea actului juridic.

În cazul acesteia, falsa reprezentare cade fie asupra naturii actului juridic ce se încheie (error in negotium), fie asupra identității fizice a obiectului (error in corpore).

Error in corpore presupune că una dintre părți crede că tratează cu privire la un anumit bun, iar cealaltă parte are în vedere un alt bun.

În speță, se reține că voința ambelor părți a fost în sensul de a se transmite și a se dobândi dreptul de proprietate asupra aceluiași bun, terenul în suprafață de 5000 mp, reprezentarea părților vizând același bun și nu bunuri diferite.

Lipsa obiectului actului juridic încheiat nu reprezintă o falsă reprezentare asupra identității fizice a obiectului, în sensul definiției mai sus arătate, în condițiile în care reclamanta nu a fost în eroare asupra obiectului contractului de vânzare cumpărare, intenționând să cumpere același teren de 5000 de mp, pe care pârâții i l-au vândut.

În consecință, instanța va înlătura și acest motiv de nulitate absolută invocat.

Față de cele expuse, în temeiul art. 948, 1311, 1169 din Codul civil, cererea de chemare în judecată, incluzând și petitul referitor la cheltuielile de judecată, va fi respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta . P. A. JUDICIAR R. C. EXPERT SPRL cu sediul ales la cabinet de avocatură B. M. A. din București, ., .. 2, . sector 3, în contradictoriu cu pârâții M. V., M. A. domiciliați în București, .. 6, ., . sector 2, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 14 Iunie 2012

PreședinteGrefier

Judecător L. C. C. M. M.

Red. LC/ex. 5/11.07.2012

M.M. 19 Iunie 2012

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Sentința nr. 507/2012. Tribunalul ILFOV