Contestaţie la executare. Hotărâre din 26-08-2014, Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 26-08-2014 în dosarul nr. 1828/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1828/R
Ședința publică de la 26 August 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. P. G.
Judecător C. D.
Judecător M. E.
Grefier V. F. A.
Pe rol se află soluționarea recursului civil formulat de recurentul contestator T. I. împotriva sentinței civile nr.688/22.01.2013, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul T. D., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 19.08.2014 care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 26.08.2014 când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Potrivit art. 137 alin. 1 C.pr.civ., în deliberare cu prioritate asupra excepției netimbrării contestației la executare, excepției nulității contestației ca nesemnată și excepției tardivității contestației la executare, invocate de intimat prin întâmpinare constată următoarele:
Prin contestatia la executare înregistrată la Judecatoria Cornetu sub nr._ contestatorul T. I. în contradictoriu cu intimatul T. D., a solicitat instantei ca prin hotarârea pe care o va pronunța să dispună anularea încheierii de investire cu formulă executorie a Sentinței civile nr. 1482/26.05.2010 și de încuviințare a executării silite precum și a tuturor actelor de executare silită pornite in dosarul execuțional nr. 504 /2010 al B. COSOREANU I. I., înțelegând să formuleze contestația și împotriva executării silite însăși.
În fapt, contestatorul arată în esență că, în dosarul de executare menționat anterior având ca obiect executarea silită a titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 1482/26.05.2010 a Judecătoriei Cornetu pronunțată în dosar nr._, achitarea creanței putea fi dispusă fie în rate fie prin vânzarea altor bunuri mobile și nu prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință al familiei.
Contestația la executare a fost motivată în drept pe disp. art. 399 și următ. C.pr.civ..
În dovedire a depus înscrisuri.
Față de cererea contestatorului, intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepției netimbrării contestației la executare, excepției nulității contestației ca nesemnată și excepției tardivității contestației la executare susținând că, deoarece contestația este formulată împotriva executării silite însăși iar contestatorul a luat la cunoștință de somația de executare la data de 02.06.2011, introducând contestația la data de 13.12.2011 a depășit termenul de 15 zile prevăzut de art. 401 C.pr.civ..
Pe fond solicită respingerea contestației ca neîntemeiată având în vedere faptul că executarea s-a făcut cu respectarea tuturor dispozițiilor legale.
În drept - art.115 și următ. C.pr.civ..
A fost atașat în copie dosarul execuțional nr. nr. 504 /2010 al B. COSOREANU I. I..
Analizând actele din dosar prin prisma excepțiilor invocate instanța a reținut că:
În privința excepției nesemnării contestației la executare, având în vedere faptul că la termenul din data de 15.01.2013 contestatorul a semnat contestația în fața instanței, complinind lipsa semnăturii, în temeiul art. 133 alin. 2 C.pr.civ., aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată.
În privința excepției de netimbrare a contestației la executare, având în vedere faptul că la fila 181-182 din dosar se află dovada achitării taxei judiciare de timbru de 194 lei și 5 lai timbru judiciar, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată.
În privința excepției tardivității contestației la executare, instanța a constatat că somația emisă în dosarul execuțional nr. 504 /2010 al B. COSOREANU I. I. a fost comunicată prin afișare contestatorului la data de 02.06.2011 (fila 109) la domiciliul acestuia din com. Dărăști, I., ..2.
Ori, în condițiile în care contestatorul a înțeles să ceară anularea tuturor actelor de executare silită pornite in dosarul execuțional nr. 504 /2010 al B. COSOREANU I. I., înțelegând să formuleze contestația și împotriva executării silite însăși, în cauză devin incidente disp. art. 400 alin. 1 lit. c) C.p.civ., potrivit cărora contestația poate fi formulată în termenul de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare, ori a primit somația.
Având în vedere că, potrivit datei poștei, prezenta contestație la executare a fost depusă la poștă la data de 10.12.2011, instanța a admis excepția tardivității și a respins ca tardivă contestația la executare formulată de contestatorul T. I. în contradictoriu cu intimatul T. D., fiind depășit termenul de 15 zile prev. de art. 401 alin. 1 lit. c C.pr.civ..
Chiar și în varianta în care instanța ar fi reținut susținerile contestatorului potrivit cărora somația nu a fost comunicată la domiciliul în fapt al contestatorului, se putea constata că acesta a avut cunoștință de procedura executării declanșate împotriva sa încă din data de 01.08.2011, potrivit scrisorii adresată de contestator executorului judecătoresc (fila 71-72), astfel încât, în oricare dintre ipoteze contestația a fost introdusă cu depășirea termenului de 15 zile prev. de art. 401 alin. 1 lit. c C.pr.civ.
Având în vedere culpa procesuală a contestatorului, în temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ., l-a obligat pe acesta la plata către intimat a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat (chitanța nr. 146/06.06.2012), redus față de prevederile art.274 al.3 C., având în vedere că dosarul a fost soluționat în baza unei excepții procesuale invocate prin întâmpinare și susținută în fața instanței.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatorul T. I., cerere înregistrată pe rolul Tribunalului I. la data de 22.11.2013, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate și rejudecând pe fond anularea tuturor actelor de executare silită.
În motivare a arătat că soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică, a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și este dată cu aplicarea greșită a legii și este lipsită de temei.
A mai arătat că nu a fost legal citat iar actele întocmite de executorul judecătoresc fără citarea legală a debitorului sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Cu toate acestea instanța de fond a reținut cauza în pronunțare asupra excepțiilor inovate cu rea credință de intimatul T. D., acordând cuvântul asupra excepției tardivității formulării contestației la instanță, față de toate actele de executare silită. Față de excepția tardivității formulării contestației a arătat că a solicitat instanței ca acesta să fie unită cu fondul cauzei având în vedere că administrarea probelor atât pentru combaterea excepției cât și pentru fondul cauzei sunt în strânsă legătură.
În drept au fost invocate disp. art.299-316 Cod de procedură civilă.
În dovedire a atașat cererii înscrisuri, filele 5-7 la dosar.
Cererea a fost legal timbrată.
Intimatul nu a formulat întâmpinare însă a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței civile recurate ca legală și temeinică.
Analizând recursul civil de față, Tribunalul constată următoarele:
Referitor la primul motiv de recurs tribunalul constată că prima instanță a analizat apărările formulate de recurentul contestator pronunțându-se asupra tuturor aspectelor invocate referitor la depunerea în termen a contestației la executare. Simpla împrejurare că raționamentul instanței a vizat atât comunicarea actelor de executare cât și data la care debitorul s-a adresat executorului judecătoresc nu este de natură a conduce la concluzia că motivele expuse sunt contradictorii.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs tribunalul constată că la termenul de judecată din data 15.01.2013 recurentul și-a precizat cererea arătând că înțelege să conteste doar licitația și vânzarea imobilului astfel încât și acest motiv este neîntemeiat. Precizarea de la ultimul termen de judecată a fost consemnată în cuprinsul încheierii de amânare a pronunțării iar cu acea ocazie contestatorul nu a înțeles să conteste și actele invocate în recurs, respectiv procesul verbal din data de 18.11.2011.
Tribunalul reține că procesul verbal de licitație imobiliară din data de 28.10.2011 contestat în cauză a fost comunicat debitorului la data de 01.11.2011 astfel cum rezultă din dovada de la fila 42 dosar fond. Contestația la executare a fost depusă la data de 10.12.2011, cu nerespectarea termenului legal de 15 zile.
Nu pot fi primite apărările recurentului întrucât comunicarea s-a realizat la domiciliul indicat de acesta printr-o cerere adresată executorului judecătoresc la data de 01.08.2011. În raport de această împrejurare, în situația în care considera că trebuie citat la o altă adresă debitorul avea obligația să îi comunice executorului judecătoresc locul în care solicită să i se comunice documentele emise în procedura executării silite.
F. de considerentele expuse, in temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., reținând că în mod corect a fost admisă excepția tardivității, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
Văzând dispozițiile art. 274 cod proc civ va obliga recurentul la plata către intimat a sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecată – onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul contestator T. I. împotriva sentinței civile nr.688/22.01.2013, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul T. D..
Obliga recurentul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorariu de avocat.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi 26.08.2014.
Președinte, N. P. G. | Judecător, C. D. | Judecător, M. E. |
Grefier, V. F. A. |
Concept red. gref. A.V.F.
Red. Jud: C.D./2 exemplare/2014
Jud. fond: T. C. - Jud. B./Cornetu
| ← Grăniţuire. Sentința nr. 6787/2014. Tribunalul ILFOV | Partaj judiciar. Decizia nr. 508/2014. Tribunalul ILFOV → |
|---|
