Contestaţie la legea electorală. Decizia nr. 334/2012. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 334/2012 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 04-05-2012 în dosarul nr. 334/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.: 334R
Ședința publică din data de 04.05.2012
Tribunalul constituit din:
Președinte: G. N.
Judecător: L. C. C.
Judecător: N. M. N.
Grefier: T. S.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Tribunalul I. a fost reprezentat de dl. procuror N. M..
Pe rol se află soluționarea recursului civil, formulat de recurenta I. A., împotriva sentinței civile nr. 2526/03.05.2012, pronunțate de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul P. D. L., având ca obiect contestație la legea electorală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul, prin împuternicit N.-D. Plaveti cu delegație de reprezentare la fila 21 din dosarul de fond, lipsind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, în temeiul art. 104 alin. 13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare, în ședință publică, a răspuns intimatul, prin împuternicit N.-D. Plaveti cu delegație de reprezentare la fila 21 din dosarul de fond, lipsind recurenta.
Față de absența recurentului, instanța face aplicarea art. 3041 C.proc.civ. și va analiza cauza sub toate aspectele.
Instanța procedează la legitimarea împuternicitului intimatului, numitul N. –
D. Plaveti cu C.I. . nr._.
Intimatul, prin împuternicit, solicită instanței respingerea recursului, arătând că textele de lege invocate de recurentă nu sunt aplicabile în cauză, rezoluția Parlamentului Europei, la care face referire recurenta, nefiind decât o recomandare.
Reprezentantul Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului, apreciind că rezoluția Parlamentului Europei, la care face referire recurenta, nu este decât o recomandare și nu există o dispoziție legală care să prevadă obligativitatea unei cote de reprezentare a persoanelor de sex feminin.
Instanța reține cauza în vederea soluționării.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civila nr. 2526/03.05.2012, Judecătoria B. a respins contestația formulată de contestatoarea I. A., în contradictoriu cu intimatul P. D. L., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța de fond a reținut ca, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 02.05.2012, sub nr._ petenta I. A. a formulat contestație împotriva listei de candidați la funcțiile de consilieri locali ai orașului Voluntari depusă de P. D. L..
În motivarea contestației petenta a arătat că întocmirea listei de candidați la funcțiile de consilieri locali ai orașului Voluntari depusă de P. D. L. nu asigură reprezentativitatea ambelor sexe, contravenind astfel dispozițiilor interne și internaționale în materia asigurării egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 67/2004, dispozițiile Lg. Nr. 202/ 2002, Rezoluția Parlamentului European din 13 martie 2012 și dispozițiile Codului de procedură civilă.
În susținerea contestației, scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar conform art. 119 din Legea nr. 67/2004 coroborat cu art.15 lit.p) din Legea nr. 146/1997 și art.1 alin 2 din OG nr. 32/1995, petenta a depus, la termenul din data de 03.05.2012, Rezoluția Parlamentului European din 13 martie 2012 și înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că, la data de 27.04.2012 Partidului D. L. - Organizația Județeană I. a depus la Biroul Electoral de Circumscripție Orășenească nr. 8 Voluntari– I. propunerile privind lista pentru consilieri locali.
Împotriva acestor candidaturi a formulat contestație petenta I. A., acesta arătând în esență că depunerea de către Partidului D. L. a listei privind candidaturile la funcția de consilieri locali ai orașului Voluntari, încalcă dispozițiile Lg. Nr. 202/ 2002 și ale Rezoluției Parlamentului European din 13 martie 2012, în sensul că la întocmirea listei cu candidați pentru funcțiile eligibile de consilieri locali ai orașului Voluntari, jud. I., nu s-a asigurat de către această formațiune politică o reprezentare echilibrată a femeilor și a bărbaților în propunerile candidaților la alegerile locale.
Potrivit art. 22 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, partidele politice au obligația de a promova și susține participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la conducere și decizie precum și de a adopta măsurile necesare pentru asigurarea participării echilibrate a femeilor și bărbaților la conducere și decizie.
Potrivit art. 23 alin. 1 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, partidele politice au obligația de a asigura participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la toate nivelurile decizionale.
De asemenea potrivit art. 6 alin. 1 din Lg. 67/2004 pentru alegerea administrației publice locale, listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.
Instanța de fond a arătat că Rezoluția Parlamentului European din 13 martie 2012 nu are un caracter obligatoriu pentru statul român, aceasta exprimând un angajament/declarație de intenție cu caracter pur politic, care vine să definească o anumită orientare în domeniul privind rolul femeilor în procesul decizional politic pentru viitor.
Instanța de fond a arătat că principiul discriminării pe baza criteriului sex sau gen, implică absența discriminării directe sau indirecte bazată pe sex, în domeniile la care acesta se referă.
De asemenea instanța de fond a arătat că, este adevărat că legislația în vigoare la acest moment recomandă partidelor politice ca atunci când întocmesc listele electorale în vederea ocupării funcțiilor de conducere eligibile la nivelul administrației publice locale, să asigure o participare echilibrată a femeilor și a bărbaților la nivel decizional, însă în prevederile în materie în vigoare la acest moment, nu a identificat existența unei cote minimale de gen care să limiteze partidele politice de a desemna ca reprezentanți în cea mai mare parte bărbați și să le oblige să caute activ și candidate competente.
Față de aceste considerente, instanța de fond a apreciat că, atât timp cât în legislația în vigoare în materie nu există o reglementare expresă care să oblige partidele politice să desemneze în funcțiile eligibile la nivelul administrațiilor publice locale a unei cote strict determinate de persoane de sex feminin, respingând plângerea petentei I. A. ca neîntemeiată, în temeiul dispozițiilor art. 52 alin. 5 din legea nr. 67/2004.
Împotriva sentinței civile 2525/03.05.2011, pronunțate de Judecătoria B., recurenta a formulat recurs, înregistrat pe rolul Tribunalului I. – Secția Civilă la data de 03.05.2012.
Recurenta nu s-a prezentat în fața instanței și nu a formulat motive de recurs.
La termenul din data de 04.05.2012, intimatul, prin împuternicit, a solicitat oral, în ședință publică, respingerea recursului.
Examinând recursul formulat, în condițiile art. 304 indice 1 din Codul de procedură civilă, tribunalul constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea 67/2004 pentru alegerea administrației publice locale, listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.
Astfel cum a reținut și prima instanță, legiuitorul nu a stabilit un număr minim sau o cotă procentuală pentru reprezentarea ambelor sexe în listele de candidați propuse, fiind suficient ca în listele respective reprezentarea să se realizeze prin includerea de femei și bărbați, indiferent de numărul acestora.
Nici dispozițiile art. 22, 23 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, nu impun o limită minimă sau maximă a participanților de ambele sex, ci fac referire la o participare echilibrată.
A interpreta textele legale anterior menționate în sensul că numărul reprezentanților celor două sexe trebuie să fie aproximativ egal sau cel puțin determinat, astfel cum solicită recurenta contestatoare, ar presupune o adăugare la lege, atribut ce nu aparține instanțelor judecătorești, în raport cu separația puterilor în stat prevăzută de art. 1 alin. 4 din Constituția României.
În ceea ce privește Rezoluția Parlamentului European din 13 martie 2012, se observă că acest act nu are forță juridică obligatorie pentru statul român, față de prevederile art. 288 din Tratatul prin Funcționarea Uniunii Europene.
Pentru motivele expuse, în condițiile art. 304 indice 1 din Codul de procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta I. A. cu domiciliul în Voluntari, jud. I., ., împotriva sentinței civile nr. 2526/03.05.2012, pronunțate de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul P. D. L. cu sediul ales în București, ..61, sector 1, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.05.2012.
Președinte Judecător Judecător
G. N. L. C. C.N. M. N.
Grefier
T. S.
Concept red. gref. T.S. – 04.05.2012
Red. Jud: L.C.C./2ex/04.05.2012
Jud.fond: I. R. C. – Jud. B.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1605/2012. Tribunalul ILFOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 516/2012. Tribunalul ILFOV → |
|---|
