Fond funciar. Hotărâre din 12-06-2012, Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 12-06-2012 în dosarul nr. 429/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.429R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 12.06.2012
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: M. E.
JUDECĂTOR: A. D.
JUDECĂTOR: E. M. O.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs, formulată de recurenta-reclamantă P. E., împotriva sentinței civile nr. 6004/17.11.2011, pronunțate de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. S. P. S. D. DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR și C. JUDEȚEANĂ I. P. S. D. DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-reclamantă, reprezentată de apărător ales care depune delegație de substituire la dosar, lipsind intimatele-pârâte.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Recurenta reclamantă prin apărător, depune la dosar răspuns la întâmpinare în două exemplare.
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau excepții de invocat Tribunalul acordă cuvântul asupra propunerii de probe.
Recurenta reclamantă prin apărător, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Tribunalul constând că proba cu înscrisuri este utilă și pertinentă în temeiul disp. art. 167 C. Pr. Civ. urmează a o încuviința.
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra motivelor de recurs.
Recurenta reclamantă prin apărător, solicită admiterea recursului modificarea sentinței civile și obligarea Comisie Locale la reconstituirea suprafeței de 6 ha și 4880 mp. Arată că din înscrisurile depuse s-a făcut dovada faptului că această suprafață a aparținut tatălui reclamantei.
TRIBUNALUL,
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătorie B. sub nr._, reclamanta P. E., a chemat în judecată pârâtele C. L. de Aplicare a Legii 18/1991, S., Judetul I. și C. Județeană de Aplicare a Legii 18/1991 I., pentru ca prin sentința ce se va pronunța să dispună: obligarea Comisiei Locale de aplicare a Legii 18/1991Snagov, sa faca propuneri si sa inainteze Comisiei Judetene I., pentru restituirea suprafetei de teren de 6 ha si 4880 m.p. teren arabil, suprafata ce nu i-a fost restituita de catre comisia locală.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, prin cererea depusa la C. Locala S. de aplicare a Legii 18/1991, i s-a reconstituit dreptul de proprietate de pe urma defunctului sau tata P. F. (S. F. pentru suprafata de 4 ha si 0066m.p., dintre care teren extravilan 3 ha si 6234 m.p. si 3832 m.p. conform Titlului de Proprietate nr._ din 10.08.1998. Avand in vedere ca la data de 26.07.2010 s-a adresat Serviciului Arhive Nationale Istorice Centrale cu adresa nr.2314 BRP/2010 anexate, aceștia i-au comunicat ca de pe urma defunctului sau tata au ramas suprafetele de 10 ha sin 5540 m.p. din care scazand suprafata de 4 ha si 0066 terenul din titlu de proprietate invocat si recunoscut ca teren al tatalui sau prin adresa nr.4768BRP din 6.07.2010, au mai ramas de restituit suprafata de 6 ha si 4880 m.p. .
Reclamanta si-a precizat actiunea in sensul ca a solicitat repunerea sa in termenul de depunere a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate in temeiul Legii 18/1991.
Prin sentința civilă nr. 6004/17.11.2011, Judecătoria Bufea a respins ca neintemeiata acțiunea, așa cum a fost precizată.
P. a hotărî astfel, instanta a reținut ca reclamanta nu a depus in timp util cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenurile ce au aparținut autorilor sai, astfel ca, cele doua comisii de aplicare a Legii 18/1991, nu au putut analiza cererea depusa .
Intrucat, termenul de depunere a cererii este unul de decadere si nu de prescriptie, conform Deciziei nr.1 a ICCJ, nu se mai poate pune problema repunerii in termen, in condițiile prevazute de art.19 din Decretul 167/1958, acțiunea urmând a fi respinsa ca neîntemeiata.
Împotriva sentinței civile nr. 6004/17.11.2011, pronunțată de Judecătoria Bufea a formulat recurs în termen legal reclamanta solicitând admiterea recursului și trimiterea cauzei aceleași instanțe în vederea rejudecării.
În motivarea recursului recurenta reclamantă a aratat că motivarea instantei de fond in sensul că nu a depus cererea în termen este neîntemeiată întrucât a depus-o la Primărie imediat ce a avut răspunsul Arhivelor Statului și de aceea consideră că nu este un termen de decădere din moment ce atunci a aflat că tatăl său mai deține și un alt teren decât cel din titlul de proprietate. A mai aratat că dacă ar fi avut cunoștință de acest fapt ar fi depus cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în momentul în care a depus cererea pentru suprafața initiala de 4 ha și 0066 mp.
În drept au fost invocat disp. art. 299-316 C. Pr. Civ.
La data de 13.02.2012, intimata pârâtă C. L. S. pentru S. D. de Proprietate Asupra Terenurilor a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs privind restituirea suprafeței de 6 ha și 4880 mp, teren arabil ca nefondat și obligarea recurentei – reclamant la plata cheltuielilor de judecată, menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr. 6004/17.11.2011.
În motivarea solicitării de respingere a recursului intimata pârâtă C. L. S. pentru S. D. de Proprietate Asupra Terenurilor a arăta că așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, autorul reclamantei figurează în registrul agricol din anul 1959, cu o suprafață de terne de 3,98 ha. Pe numele defunctului Ș. F. s-a eliberat titlul de proprietate nr._/10.08.1998, pentru suprafața de teren de 4,0066 ha. Acesta mai figurează înscris în Anexa 23 la Legea nr. 247/2005 cu o suprafață de teren de 0,59 ha, ce reprezintă coeficientul de reducere aplicat pe raza comunei S., fiind înscris la poziția 126.
Cu privire la suprafața de teren ce face obiectul cauzei intimata pârâtă C. L. S. pentru S. D. de Proprietate Asupra Terenurilor a precizat că titlul în baza căruia se solicită reconstituirea dreptului de proprietate este o adresă de la Arhivele Naționale, aceasta nereprezentând un titlu valabil, ci având doar o valoare declarativă, în sensul prevăzut de art. 6 alin 1 ind. 2 din Legea nr. 1/2000 modificată și completată prin Legea nr. 247/2005, care arată că „documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate au valoare declarativă cu privire la proprietate”
De asemenea, persoana îndreptățită să solicite reconstituirea dreptului trebuie să facă dovada existenței și întinderii dreptului de proprietate asupra terenului care a intrat, după caz, în patrimoniul unei cooperative agricole de producție sau în proprietatea statului.
A mai susținut intimata pârâtă C. L. S. pentru S. D. de Proprietate Asupra Terenurilor, că atât Legea nr. 18/1991 cât și Legea nr. 169/1997, respectiv Legea nr. 1/2002 și în Legea nr. 247/2005 au prevazute termene pentru formularea cererilor de reconstituire de către persoanele interesate, dispozițiile legale fiind imperative, astfel încât nedepunerea cererilor în termenele stabilite, atrage decăderea din dreptul de a depune cererea de reconstituire. Așa cum se menționează expres în art. 9 alin 3 din Legea nr. 18/1991, termenul în care trebuia formulată cererea de reconstituire, este prevăzut sub sancțiunea decăderii, decăderii de unde rezultă că este un termen imperativ, de drept substanțial.
În drept intimata pârâtă C. L. S. pentru S. D. de Proprietate Asupra Terenurilor și-a întemeiat întâmpinare pe disp. Legii nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005 și art. 115-119 C. Pr. Civ.
Prin răspunsul la întâmpinare depus în ședința publică din data de 12.06.2012, recurenta reclamantă a arătat că tatăl său P. F. a fost proprietar pe suprafața de teren de 10 ha și 0066 mp conform actelor depuse la dosar atestate de către Arhivele Statului. Prin cererea depusă sub nr. 20/1991 din 05.03.1991 P. F. a solicitat să i se stabilească dreptul de proprietate aspra terenurilor ce se află în raza comunei S., deci în termen legal a făcut cerere nu cum greșit a apreciat instanța de fonf că nu s-a formulat cerere în termenul prevăzut de Legea nr. 18/1991.Motivul pentru care în actele Primăriei S. nu apare toată suprafața de 10 ha și 0066 mp este acela că la acel moment dacă aveai mai mult de 5 ha de teren erai încadrat la chiaburi și suportai consecințele regimului comunist. A susținut recurenta reclamantă că acestea au fost motivele pentru care a solicitat Activelor Statului să comunice întreaga suprafață de teren ce a fost deținută de tatăl său care coroborată cu cererea făcută în timp util trebuia analizată și făcute demersurile pentru reconstituirea întregii suprafețe de teren. Recurenta reclamantă a învederat faptul că susținerile Comisie Locale potrivit cărora aceste acte au valoare declarativă cu privire la proprietate nu sunt reale întrucât Arhivele Statului nu înregistrau un teren declarativ fără acte de proprietate.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând recursul civil de față in baza art.304 ind.1 C.p.c., Tribunalul constată următoarele:
In fapt, se retine că urmare a unei solicitări înregistrată sub nr.2314/2010, Arhivele Naționale au eliberat o copie-extras de pe borderoul populatiei, proprietatilor si exploatatiilor agricole la nivelul anului 1948, din cuprinsul caruia reiese ca numitul P. T. F. figura la recensământ cu o suprafața de 3 ha 3538 mp in ., jud. I.. Potrivit unei declaratii autentificate la notar in anul 1995 numitul P. F. ar fi fost cunoscut si sub numele S. P. F. sau S. F. (f.11 dos fond).
Se mai constată că numitului Ș. F. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin TP nr._/10.08.1998 pentru o suprafata totala de 4 ha 0066 mp pe raza . (f.62-63 dosar fond). La baza emiterii titlului au stat: cererea beneficiarului formulata in anul 1991 prin care solicita reconstuirea pentru o suprafata de 4,87 ha, din care acesta se regasea trecut in registrul agricol cu suprafata de 3,98 ha (suprafata mentionata si in cererea de inscriere in CAP –fila 37 dos fond), precum si Hotararea Comisiei Mun. Bucuresti si SAI nr.559/27.07.1995 prin care a fost admisa contestatia mostenitorilor numitului S. F. in sensul ca acestuia i se reconstituia dreptul si pentru suprafata de 0,50 ha conform actului din 1931, urmand a fi adaugata in anexa 2 a poz 191, in care era deja mentionata suprafata de 3,98 ha, cu reducerea de 12%, ramanand 3,51 ha (f.41 dos fond).
Potrivit susținerilor Comisiei locale S., autorul recurentei figurează înscris in Anexa 23 din Legea nr.247/2005, la poz.126, cu o suprafața de 0,59 ha, reprezentând coeficientul de reducere aplicat pe raza . in parte in urma cererii înregistrate sub nr.914 din 4 martie 1998 de numitii C. E., P. S., I. E. si S. M., care in calitate de mostenitori ai defunctului S. F., solicitasera reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenta de 2,22 ha, respectiv din terenul inscris in titlu si cei 6,23 ha mentionati in adeverinta emisa in anul 1991, suprafata ce ar fi fost dovedita in baza unor 5 acte de vanzare-cumparare(f.86-90 dos fond). S si
Art.33 din Legea nr.1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.247/1995 prevedea că „Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și foștii proprietari cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat adeverințele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate, prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997. Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră a fi depuse în termen chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, înștiințând despre acest lucru și persoanele îndreptățite. Persoanele fizice și persoanele juridice care nu au depus în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997 și de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare pot formula astfel de cereri până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv”
Similar termenului prevăzut de art.9 al.3 teza finala din Legea nr.18/1991 si termenul stipulat de art.33 este tot unul de decădere, căruia nu îi sunt aplicabile prevederile Decretului nr.167/1958, privind prescripția extinctiva, ci in dispozițiile art.103 C.p.c, conform unei poziții a practicii judiciare la care tribunalul se raliază.
Astfel, raportat la prevederile art.103 C.p.c. recurenta-reclamanta trebuia să dovedeasca ca a fost impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa sa, să solicite reconstituirea dreptului de proprietate, pentru suprafețe ce ar fi aparținut autorului si care nu au fost valorificate in temeiul legilor fondului funciar anterioare.
Nu pot fi primite susținerile recurentei in sensul ca abia in cursul anului 2010 a luat cunoștința de suprafetele cu care autorul sau figura in borderoul populatiei, intrucat nimic nu a împiedicat partea să obtina aceste informatii si sa le valorifice in termenele acordate expres de legi; deci afirmația partii nu poate fi asimilata imposibilității fortuite, de natura celei reglementate de art.103 al.1 C.p.c.. Față de aceste aspecte, tribunalul apreciază ca in mod legal si temeinic instanța de fond a reținut ca reclamanta nu a depus cererea in termen util.
P. aceste motive, în temeiul dispozițiile art. 312 alin. 1 C.p.c. Tribunalul va respinge ca nefondat recursul.
P. ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulată de recurenta-reclamantă P. E., domiciliată în comuna S., ., împotriva sentinței civile nr. 6004/17.11.2011, pronunțate de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. S. P. S. D. DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR cu sediul în ., ., județ I. și C. JUDEȚEANĂ I. P. S. D. DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR cu sediul în București, sector 3, ., sector 3, ca nefondat.
Ia act că recurenta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.06.2012.
Președinte Judecător Judecător
M. E. A. D. E. M. O.
Grefier
L. I.
Concept red. gref. L.I-17.06.2012
Red. Jud: AD./2ex/20.08.2012
Jud.fond :– C. A.- Jud.B.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 294/2012. Tribunalul ILFOV | Pretenţii. Decizia nr. 466/2012. Tribunalul ILFOV → |
|---|
