Fond funciar. Sentința nr. 3462/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3462/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 1786/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1786/2015
Ședința publică de la 04 Mai 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător E. V.
Grefier O. S.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta Șoglu L. împotriva sentinței civile nr. 3462/03.09.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații I. P. - P. I. și C. L. C., având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27.04.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta când tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi 04.05.2015 când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 3462/03.09.2014 constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 19.03.2014 reclamanta, Șoglu L. a solicitat să se constate nulitatea absoluta parțiala a Ordinului P. 733/2000 deoarece, in mod eronat, nu este înscris si numele reclamantei Șoglu L., ca titular al dreptului de proprietate alături de numele defunctului său sot, Șoglu P. care a solicitat teren pentru constituirea dreptului de proprietate si nu reconstituirea dreptului de proprietate, fiind emis Ordinul P. eronat doar pe numele acestuia; eliberarea unui nou Ordin al P. in care la rubrica „titular" sa fie trecut atât numele defunctului său sot Șoglu P., cat și numele său Șoglu L., pentru dreptul de proprietate cu privire terenul in suprafața de 2.341 mp situat in ..167, ., deoarece aceasta suprafața de teren este solicitata prin constituirea dreptului si NU prin reconstituirea acestuia.
In motivarea cererii se arată că în anul 2000 a fost eliberat Ordinul P. nr.733/2000, pe numele soțului său (decedat) Șoglu P. .
Arată ca, în mod eronat, rubrica ce indica proveniența terenului a fost greșit completata, in sensul ca aceasta suprafața de teren este o suprafața atribuită prin constituire și nu reconstituire, de aceea corect ca titulari ai dreptului sunt cei doi soti, nu numai defunctul său soț Șoglu P..
Arată că aceasta suprafața de teren a fost constituita ambilor soti, datorita faptului ca au lucrat in C.A.P. si au beneficiat de acest lot de teren pentru edificarea construcției casa de locuit.
Eroarea a survenit din cauza faptului ca așa se obișnuiește in mediul rural, sa fie trecut doar soțul, pe diferite acte de proprietate, dar ulterior aceste aspecte dezavantajează si nu este corect, nici din punct de vedere juridic - legal si nici din punct de vedere moral .
Cererea a fost întemeiată în drept: art. III din Legea 169/1997, art.58 din Legea 18/1991 Republicata, solicitând proba cu înscrisuri, interogatoriul paratelor.
Pârâtele, legal citate cu copie de pe acțiune, nu au depus întâmpinare.
In cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri sens in care instanța a dispus emiterea unei adrese către INSTITUȚIA P. pentru a depune înscrisurile care au stat la baza emiterii Ordinului P. nr.733/2000 relații ce au fost comunicate și depuse la dosar f.54-64.
Prin sentința civilă nr. 3462/03.09.2014 Judecătoria B. a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantă.
Pentru a pronunța această prima instanță a reținut următoarele:
Prin Ordinul 733/30.10.2000 (f.3) s-a constatat dreptul de proprietate privată cu privire la terenul în suprafață de 2341 m², situat în comuna C., .. 167, domnului Șoglu P., în condițiile art. 23 din Legea 18/1991, republicată în 1998.
În drept, potrivit art. 23 din Legea 18/1991 sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii. Suprafețele de terenuri aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădină din jurul acestora sunt acelea evidențiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producție.
Prin cererea introductivă de instanță s-a susținut că la rubrica privind proveniența terenului din ordinul prefectului, a fost completat greșit că suprafața de teren a fost atribuită prin reconstituire întrucât aceasta a fost atribuită în realitate prin constituire, motiv pentru care titulari ai dreptului ar trebui să fie ambii soți.
Din actele depuse la dosar de pârâte reiese că în Registrul cadastral al posesorilor din anul 1980 Șoglu I. P. figura drept posesor al terenului de 2341 m² situat în comuna C., .. 167(filele 18-19 din dosar). În cererea nr. 2288/19.06.2000 depusă de Șoglu P. pentru obținerea titlului de proprietate la Primăria Comunei C., petentul a susținut că a dobândit terenul în cauză prin vânzare-cumpărare pe chitanță de mână, chitanță ce nu o mai deține.
Din dispozițiile legale amintite reiese că titularii dreptului de constituire a dreptului de proprietate, în virtutea art. 23 din Legea 18/1991 sunt proprietarii construcțiilor care și-au edificat aceste construcții pe loturi atribuite de către cooperativa agricolă de producție, dacă aveau calitatea de membrii cooperatori sau alte persoane îndreptățite sau dobânditorii construcțiilor prin acte de înstrăinare, încheiate cu foștii membrii cooperatori. Or, în prezenta cauză nu s-a făcut dovada că lotul de pământ a fost atribuit petentului de către cooperativa agricolă de producție cu atât mai mult cu cât acesta a susținut că a dobândit terenul cu chitanță de mână. De asemenea nu există nici dovada dreptului de proprietate asupra construcției edificate pe acest teren.
În aceste condiții, se constată că atâta timp cât nu există chitanța prin care Șoglu P. a intrat în posesia terenului în cauză și nici dovada dreptului de proprietate asupra construcției, nu se poate determina momentul când acest lucru s-a produs și nici titularii dreptului.
S-a avut în vedere și faptul că singura persoană înscrisă în Registrul cadastral al posesorilor din anul 1980 a fost Șoglu I. P., și instanța de fond a constatat că în mod legal Ordinul prefectului nr. 733/30.10.2000 a fost emis pe numele acestuia.
Împotriva acestei sentinței în termen legal a formulat apel reclamanta solicitând admiterea apelului, casarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivarea apelului a arătat că sentinta este nelegala si netemenica avand in vedere ca instanta de fond s-a rezumat sa evidentieze in motivare a sentintei decat aspecte legate de fond funciar in sensul ca a aratat ca aceasta suprafata de teren nu a fost un lot ajutator ci o suprafata de teren cumparata si ca nu exista acte de proprietate pe casa.
Instanta de fond nu a luat in calcul aspectul definitoriu al coproprietatii sotilor si a bunurilor din timpul casatoriei, deoarece a aratat ca s-a facut vorbire de o chitanta de mana, chitanta ce a adus in terenul in patrimoniul dar nu numai in cel al barbatului ci si in patrimoniul sotiei, iar casa de locuit nu are acte deorece este construita prin contributia exclusiva a sotilor, in timpul casatoriei, fara autorizatie de construire, asa cum era cutuma in anii constructiei casei.
O alta problema gresit inteleasa de instanta este faptul ca nu a incercat sa dovedească dreptul de proprietate al terenului ci doar beneficiarii acestui drept, ori instanta de judecata isi argumenteaza motivarea pe aspecte legate de isusdi dreptul de proprietate in sensul ca arata faptul ca daca nu se stie de unde provine terenul si daca imobilul casa de locuit nu are acte de proprietate atunci Ordinul P. este corect emis pe numele doar a unuia dintre soti.
A considerat ca instanta nu a inteles pe deplin acte dosarului deoarece nici probatoriul in cauza nu i l-a permis pe deplin, referindu-se la faptul ca i-a respins proba atat cu interogatoriul paratelor cat si proba testimoniala, probe ce consideră ca aduceau un plus de dovezi macar sa identifice contributia sotilor si aspecte legate de posesia atat a casei de locuit cat si a terenului.
In drept a invocat dispozițiile art.466 si urm N.C.P.C .
La data de 23.01.2015 intimata C. L. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat. În combaterea apelului a invocat dispozițiile art.23 din Legea 18/1991 a fondului funciar și a arătat că potrivit registrului cadastral al posesorilor din anul 1980 al Comunei C. la adresa din comuna C., ..167 figurează ca posesor numitul Soglu I. P., prin urmare a fost foarte corect ca Ordinul P. să se întocmească pe numele acestuia.
In apel nu au fost administrate probe noi.
Analizând sentința apelată raportat la motivele de apel tribunalul constată următoarele:
Potrivit art.8 alin.3 din Legea nr.18/1991: „Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil”.
Sustinerile apelantei sunt neintemeiate si urmeaza a fi respinse intrucat Legea fondului funciar conditioneaza reconstituirea ori constituirea dreptului de proprietate de necesitatea formularii unei cereri in acest sens. Din actele dosarului reiese ca doar sotul apelantei, Soglu P. a formulat cererea de constituire inregistrata sub nr.19/06.2000 (f.73).
In consecința, nu prezintă relevanta faptul ca sotii Soglu erau casatoriti începând cu anul 1962, ca folosiseră impreuna terenul si tot astfel edificaseră construcțiile aferente, cat timp apelanta nu formulase împreuna cu soțul cererea de constituire.
Tribunalul mai retine ca motivele pentru care se poate solicita anularea actelor emise in baza legii fondului funciar sunt limitativ prevăzute de art.III din Legea nr.169/1997, or in speta, beneficiarul Soglu P. era persoana indreptatita la constituire conform art.23 din Legea nr.18/1991, iar motivul invocat de apelanta nu se subscrie situațiilor de la art.III.
Pentru considerentele expuse, in baza art.480 NCPC tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta Șoglu L. cu domiciliu ales la C..AV.B. D. C., oras B. V., ., parter, jud.G., împotriva sentinței civile nr. 3462/03.09.2014 în contradictoriu cu intimații I. P. - P. I. cu sediul în sector 3, București, Smardan, nr. 3, pârâta, C. L. C. cu sediul în .. 75, J. I., ca nefondat.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi 04.05.2015.
Președinte Judecător Grefier
A. D. E. V. O. S.
Pt judecator promovat la CAP
Semneaza presedinte de complet
Red.jud.A.D./
Red.jud.fond.A. L. F.
Comunicat ex/
| ← Expropriere. Sentința nr. 1353/2015. Tribunalul ILFOV | Obligaţie de a face. Sentința nr. 1365/2015. Tribunalul ILFOV → |
|---|
