Grăniţuire. Decizia nr. 50/2012. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 50/2012 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 22-05-2012 în dosarul nr. 50/2012
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ nr. 50A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22.05.2012
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE E. M. O.
JUDECĂTOR L. C. C.
GREFIER T. S.
Pe rol se află soluționarea apelului civil formulat de apelanții .. și a aderării la apel formulată de apelantul B. I., ambele împotriva sentinței civile nr. 6525/07.12.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații S. A., M. G. C., G. S., C. L. AL C. S.- P. P., AGENȚIA NAȚIONALĂ P. P. ȘI A., I. I., S. L., S. F. S., G. C. T., având ca obiect grănițuire.
Dezbaterile pe fond și susținerile părților au avut loc în ședință publică de la data de 15.05.2012, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, instanța, pentru a da posibilitatea parților de a formula concluzii scrise, în baza art. 146 alin. 2 C.proc.civ., a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 22.05.2012, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de fata, instanța constata următoarele:
P. sentința civilă nr. 6525/07.12.2011, Judecătoria B. a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei. A respins cererea de chemare în judecată modificată formulată de reclamanta .. în contradictoriu cu pârâții S. A., M. G. C., B. I., C. L. al C. S., Agenția Națională pentru P. și A., I. I., S. L., S. F. S., G. C. T., ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă. A respins cererea pârâtului B. de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
P. a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei B. la data de 05.01.2005, sub nr. 292/2005, reclamanta .. a chemat in judecata pe parații S. A., M. G. C., G. S., Baicoianu I., S.C. Piscicola I. S.A., Primăria C. S., C. local al C. S., Compania Naționala de Administrare a Fondului Piscicol București, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, sa stabilească linia de hotar ce desparte proprietățile pârtilor, parații sa respecte dreptul de folosința asupra zonei de protecție si asupra drumului DE 906, care reprezintă domeniul public al comunei S. atestat prin H.G. nr. 930/2002.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, in conformitate cu contractul de vânzare-cumpărare nr. 83/3.06.1999, a cumpărat de la S.C. Piscicola I. S.A., lacul Tancabesti, iar, conform contractului de asociere nr. 100/4.06.2004, a concesionat de la A.D.S., terenul de sub acest lac. A arătat reclamanta ca in aceste acte se prevede si o zona intre 5-15 m. in jurul lacului, zona de protecție pentru îngrijirea, întărirea si amenajarea malurilor lacului, in care este cuprins si drumul de acces DE 906.
In ceea ce-i privește pe parați, reclamanta a arătat ca aceștia au cumpărat de la paratul Baicoianu I., parcele de teren care au ca limita sudica (in titlul de proprietate nr._/17.12.2003) drumul DE 906.
F. de aceasta situație, reclamanta a arătat ca, prin încălcarea si nesocotirea liniei de hotar DE 906, se încalcă prevederile Legii nr. 213/1998 privind regimul juridic al proprietății publice, H.G. nr. 930/2002, Legea nr. 107/1996, precum si art. 587 si 588 C.civ., art. 220 C.pen.
In drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 584, 587 si 588 C.civ., precum si dispozițiile art. 111 si urm. C.proc.civ.
In dovedirea cererii, legal timbrate, reclamanta a solicitat administrarea probei cu acte, interogatoriu si expertiza.
Reclamanta si-a precizat cererea solicitând judecarea cauzei in contradictoriu si cu C. local al C. S., prin P. si cu Compania Naționala de Administrare a Fondului Piscicol (f. 73).
Pârâtul G. S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca fiind introdusa de o persoana fără calitate procesuala activa si, in subsidiar, pe fondul cauzei, paratul a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinica si nelegala.
In fapt, pârâtul a arătat că este proprietarul terenului in suprafața de 741 mp. situat in ., P 933, cu nr. Cadastral 19, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 3177/14.10.1998 încheiat cu Baicoianu I., care la rândul sau a dobândit dreptul de proprietate potrivit Hotărârii nr. 405/23.02.1995 a Comisiei Mun. București si SAI, sentinței civile nr. 818/19.12.1995 a TMB - Secția contencios-administrativ si procesului-verbal de punere in posesie nr. 935/14.03.1997 eliberat de Comisia Comunala S. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.
In susținerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, paratul G. S. a arătat ca reclamanta invoca un act prin care își alocă proprietatea lacului Tancabesti, act ce emana de la o autoritate fără competenta de a încheia un asemenea act, deoarece încă din anul 2002, competenta aparținea Primăriei, iar nu A.D.S..
Pe fondul cauzei, paratul a solicitat respingerea capătului de cerere prin care reclamanții au solicitat respectarea de către parați a dreptului de folosința asupra zonei de protecție a lacului Tâncăbești, arătând, totodată, ca respecta toata legislația in vigoare in materie, fiind de notorietate pasiunile sale pentru acțiuni ecologice, insa înțelege ca folosința acestei zone sa o accepte doar sub acordul său scris si numai in scopul specificat expres in legislația incidentă in materie.
A solicitat paratul si respingerea capătului de cerere referitor la respectarea dreptului de folosința a drumului DE 906, arătând că terenul proprietatea sa se învecinează in latura sa nordica doar cu „drum incinta", nefiind el însuși traversat de vreun drum.
Paratul G. S. a solicitat prin întâmpinare administrarea probei cu acte, martori si interogatoriul administratorului reclamantei.
Parata Primăria C. S. a formulat, la rândul sau, întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive. In susținere, parata a arătat ca DE906 se afla in domeniul public al comunei S. (cf. Anexei nr. 35, poziția nr. 121 din H.G. nr. 930/2002 privind atestarea domeniului public al județului I.). A arătat parata ca, având in vedere dispozițiile art. 38 alin. 2 lit. f din Legea administrației publice locale, domeniul public se afla in administrarea consiliilor locale sau județene si, prin urmare, calitate procesuala pasiva are, in cauza, C. local al comunei S..
In drept, parata a invocat dispozițiile art. 115-119 C.proc.civ. si H.G. nr. 930/2002.
A mai formulat întâmpinare si parata S.C. Piscicola I. S.A., care a invocat, de asemenea, excepția lipsei calității sale procesuale pasive, in susținerea căreia a arătat ca, in baza contractului încheiat cu reclamanta, a dat in folosința acesteia terenul de incinta de la sediul Fermei piscicole Tancabesti, teren ce este deservit de DE 906 si ca, prin obturarea accesului la teren, este si parata prejudiciata.
De asemenea, au mai formulat întâmpinare parații S. A., M. G. C. si Baicoianu I..
Aceștia au arătat ca, in fapt, paratului Baicoianu I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate, in baza Legii nr. 18/1991, asupra terenului din T 241, P 933 in satul Tancabesti, . pus in posesie prin procesul-verbal nr. 935/14.03.1997, ce avea ca anexa schița topografica a proprietății si vecinătăților, anexa din care rezulta clar ca limita de sud a proprietății este lacul Tancabesti. Acest parat a încheiat mai multe contracte de vânzare-cumpărare pentru înstrăinarea unor suprafețe din acest teren.
Ulterior punerii in posesie a paratului Baicoianu I., prin Hotărârea nr. 35/1.09.1999, C. local al . in domeniul public al comunei, ca drum vicinal, drumul de exploatare agricola 906, care străbate terenul paratului, încălcând astfel procesul-verbal de punere in posesie si dispozițiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 1/2000. Aceasta hotărâre a fost anulata prin sentința civilă nr. 89/4.05.2000 a TB - Secția C. Administrativ, definitivă și irevocabila prin dec. civ. nr. 185/14.09.2000 a C. - Secția C. Administrativ.
S-a arătat, în continuare ca, deși s-a dispus astfel, hotărârea Consiliului local se regăsește in H.G. nr. 930/2002. Nu s-a făcut nicio referire la faptul ca DE 906 este in proprietate privata si ca pentru schimbarea regimului juridic prin trecerea sa in domeniul public al comunei este nevoie de aplicarea procedurii exproprierii pentru cauza de utilitate publica. Au mai arătat parații ca reclamanta a preluat numai dreptul de folosința, astfel cum rezulta din toate contractele încheiate, si nicidecum dreptul de proprietate asupra lacului Tancabesti. P. contractul de concesiune încheiat cu A.D.S., reclamanta a concesionat 24,79 ha luciu de apa si 4,26 ha pășuni si 0,43 ha teren neagricol reprezentând drumuri tehnologice si de exploatare agricola, ceea ce înseamnă ca 4,26 ha este tocmai zona de protecție a lacului, care insa, cf. prevederilor legale, nu este de 5-15 m., ci de 5 m. In general, insa, aceasta zona rămâne in proprietatea deținătorilor terenului riveran, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 40 din Legea nr. 107/1996, insa in situația data nu exista lucrări de genul celor prevăzute de aceasta norma. Parații au făcut referire, in acest sens, si la dispozițiile art. 34 si 41 din Legea nr. 18/1991.
In final, parații au invocat excepția de nelegalitate a H.G. nr. 930/2002 modificată, in ceea ce privește mențiunea din anexa 35, poziția 121, a Ordinului Prefectului nr. 898/23.06.2003 si a Hotărârii Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor prin care s-a decis eliberarea titlului de proprietate nr._/17.12.2003.
Au solicitat parații sa fie obligata reclamanta sa prezinte documente din care sa reiasă limitele terenurilor concesionate, parata S.C. Piscicola I. S.A. si A.D.S. sa prezinte pentru confruntare titlul de proprietate si schița topografica privind bazinul piscicol Tancabesti II, Primăria . dovezi in legătura cu eventuala modificare a procesului-verbal de punere in posesie a lui Baicoianu I. si a schiței topografice anexe, ulterior datei de 14.03.1997, A.N. „Apele Romane" sa prezinte documente privind delimitarea zonei de protecție a lacului Tancabesti II.
In drept, parații au invocat dispozițiile Legii nr. 18/1991 republ. si modif., Legii nr. 1/2000 modif., Legii nr. 13/1998 modif., H.G. nr. 1172/2001, art. 44 din Constituție si art. 4 din Legea nr. 554/2004.
În dovedire, parații au solicitat proba cu înscrisurile anexate la întâmpinare.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinările paraților (f. 74-75) prin care a arătat in, esența ca drumul DE 906 este drum public conform H.G. nr. 930/2002, iar paratul Baicoianu I., la momentul înstrăinării suprafețelor de teren, a prezentat un proces-verbal care este diferit de procesul-verbal de punere in posesie care însoțește adeverința de proprietate in baza căreia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate si ulterior i s-a eliberat titlul de proprietate. Acest lucru ar explica, in opinia reclamantei, de ce vecinătatea sudica a terenului in titlu apare ca fiind DE 906.
Parații S. A., M. Gheoghe C. si Baicoianu I. au formulat completări la întâmpinare (f. 123-124) prin care au mai arătat si faptul ca nu exista dovada dreptului A.D.S. de a concesiona bazinul piscicol Tancabasti, in condițiile in care prin H.G. nr. 930/2002, acesta a fost inclus in domeniul public al comunei, domeniu a cărui administrare revine Consiliului L. al . privesc si DE 906, despre care se afirma ca au fost predate prin protocol A.D.S. si apoi Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol, fara insa a se aduce dovezi in acest sens. S-au depus la dosar, de către reclamanta, copii de pe următoarele înscrisuri: contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1379/28.07.1999 de BNP Constanta Popper (f. 5-9), invenție autentificata sub nr. 558/26.02.2002 de BNP C. S.-S. (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2788/25.11.2003 de BNP C. S.-S. (f. 11-12), încheiere de rectificare nr. 1927/5.05.2004 (f. 13),contract de concesiune cu atribuire directa nr. 100/4.06.2004 (f. 14-21), proces-verbal de predare-primire din 5.07.2004 (f. 22-23), adresa nr. 188/31.05.2004 a S.C.Piscicola I. S.A.către A.D.S. (f. 24), schițe cadastrale, titlu de proprietate nr._/17.12.2003 (f. 29-30), certificat de înregistrare ORC I. (f. 80), cererea paratului Baicoianu I. înregistrata la Primăria S. sub nr. 480/6.02.1997 (f. 110), hotărârea nr. 405/23.02.1995 a Comisiei Mun. București si SAI pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 (f. 112), fisa de punere in posesie (f. 114).
Parații S. A., M. G. C. si Baicoianu I. au depus in copii certificate pentru conformitate următoarele înscrisuri: proces-verbal de punere in posesie din data de 14.03.1997 (f. 60-61), contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 808/19.08.1999 de BNP D. D. (f. 62), fisa bunului imobil (f. 63), declarația autentificata sub nr. 302/6.03.2003 de BNP D. D. (f. 64), contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1465/2.06.1999 de BNP G. D. (f. 65), contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3756/9.12.1998 de BNP Gheoghe D. (f. 66), sentința civilă nr. 89/4.05.2000 a TB - Secția a V-a Civila si de C. Administrativ (f. 68), extras din anexa nr. 35 a H.G. nr. 930/2002 (f. 69), certificat de urbanism nr. 436/20.12.2004, memoriu tehnic si aprobare privind scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol (f. 125-130).
P. încheierea din 23.03.2005, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primăria C. S. și S.C. Piscicola I. S.A., dispunându-se suspendarea cauzei până la soluționarea excepției de nelegalitate a H.G. 930/2002.
După repunerea pe rol, la 14.01.2010, reclamanta și-a modificat cererea, indicând cadrul procesual pasiv.
P. încheierea din 08.06.2011 instanța de fond a constatat că, față de precizarea reclamantei privind transmisiunea calității procesuale pasive, dar și față de prevederile încheierii din 09.03.2005, calitatea de pârâți revine următoarelor persoane: S. A., M. G. C., G. S., B. I., C. L. al . pentru P. și A., I. I., S. L., S. F. S., G. C. T..
P. aceeași cerere din 14.01.2010, reclamanta a modificat parțial și obiectul cererii sale, arătând că înțelege să solicite: „(1) stabilirea liniei de hotar între proprietățile pârâților persoane fizice și intervenienți față de DE 906 și zona de protecție a lacurilor Tâncăbești I și II; (2) rectificarea documentației topo cadastrale a terenurilor proprietatea pârâților persoane fizice și intervenienților prin raportare la calea de acces DE 906 și zona de protecție a lacurilor Tâncăbești I și II”.
In drept, cererea modificatoare a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 7/1997, Legii nr. 107/1996, art. 584 C. civ., art. 37 și urm. C.pr. civ.
La 09.11.2011, reclamanta a depus o nouă precizare a cererii sale, arătând că solicită: „(1) stabilirea liniei de hotar între proprietățile pârâților persoane fizice (în subsidiar ale intervenienților) și reclamant ca fiind DE 906 așa cum este trecut în TP_/2003, PV de punere în posesie nr. 935 din 14.03.1997 și documentele oficiale cadastrale; (2) rectificarea documentațiilor cadastrale ale terenurilor proprietatea pârâților și intervenienților persoane fizice astfel încât acestea să respecte linia de hotar respectiv calea de acces DE 906 și zona de protecție conform L 107/1996”.
În motivare, reclamanta a arătat că prin contractul de concesiune nr. 1100/04.06.2000 (conform modificării erorii realizate de reprezentantul reclamantului în ședința din 30.11.2011 pe exemplarul cererii aflat la fila 432) a dobândit dreptul de exploatare a unei suprafețe de 29,05 ha teren sub luciu de apă și dreptul de exploatare și întreținere a suprafeței de 0,43 ha drumuri tehnologice și de exploatare agricolă, în această din urmă categorie intrând și drumul de exploatare DE 906. A mai arătat reclamanta că „deoarece pârâții […] au încălcat […] dreptul de proprietate al Statului Român prin administrator Agenția Națională de Piscicultură și A.”, a fost nevoită să demareze acest proces „pentru respectarea dreptului de proprietate al cărui concesionar” este reclamanta.
Față de această precizare, la termenul din 30.11.2011 instanța de fond a revenit asupra măsurii de unire cu fondul a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei și, după punerea în discuție a excepției, a rămas în pronunțare asupra acesteia.
Analizând întregul material probatoriu administrat în cauză instanța de fond a reținut că, reclamanta, asistată de avocat încă de la începutul procesului, a arătat în mod expres că înțelege să formuleze o acțiune în grănițuire, invocând drept temei juridic art. 584 C. civ.
Calitatea procesuală activă in acțiunea în grănițuire aparține proprietarului terenului, conform dispozițiilor exprese ale art. 584 C.civil. Textele din Legea apelor și Legea privind cadastrul și publicitatea imobiliară invocate nu conferă reclamantei un drept propriu de a acționa în justiție. Reclamanta a arătat în cuprinsul precizării sale că nu urmărește apărarea unui drept propriu, ci a dreptului de proprietate al Statului Român asupra terenului a cărei concesionară este și a zonei de protecție a acestuia.
Nici contractul de concesiune nu conferă concesionarului dreptul de a formula acțiune privind proprietatea asupra bunului. De altfel, reclamanta a chemat în judecată în calitate de pârâtă Agenția Națională de Piscicultură și A. despre care a arătat că are calitatea de administrator al acestui imobil (deși reclamanta a făcut referire în mod repetat la „intervenienți”, în cauză nu au existat intervenții, ci doar modificări repetate ale cererii prin introducerea de noi pârâți, la solicitarea reclamantei).
Reclamanta asistată de avocat a formulat, prin urmare, o acțiune în grănițuire, iar nu o acțiune privind raporturile rezultate din contractul de concesiune, în contradictoriu cu titularul dreptului de proprietate pe care pretinde că înțelege să îl apere. Ea a arătat în mod expres că nu are și nu înțelege să invoce calitatea de proprietar asupra terenului a cărui linie de hotar solicită a fi stabilită.
P. urmare, instanța de fond a admis excepția cu privire la capătul de cerere având ca obiect grănițuirea, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată ca introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
În ceea ce privește capătul de cerere privind rectificarea documentației cadastrale a pârâților, acesta are în mod vădit caracter accesoriu față de primul capăt de cerere, întrucât reclamanta solicită rectificarea documentației cadastrale „astfel încât aceasta să respecte linia de hotar” ce urma a fi stabilită ca urmare a admiterii capătului 1 de cerere.
Acțiunea în „rectificarea documentației cadastrale” nu este în mod expres prevăzută de lege. P. calitate procesuală activă se înțelege identitatea dintre reclamant și titularul dreptului din raportul juridic de drept substanțial dedus judecății. Or, reclamanta a invocat un drept de a stabili linia de hotar între terenul concesionat și proprietățile pârâților și, pe cale de consecință, și în exercitarea aceluiași drept, rectificarea documentației cadastrale în vederea respectării liniei de hotar. P. urmare, instanța de fond a reținut că reclamanta nu are calitate procesuală activă nici pentru a solicita rectificarea documentației cadastrale a pârâților.
În temeiul art. 274 C. pr. civ., instanța de fond a considerat că pârâții sunt îndreptățiți la obținerea cheltuielilor de judecată. Cu toate acestea, dovada de achitare a onorariului de avocat nu a fost depusă până la rămânerea în pronunțare, astfel încât înscrisul depus după ce pronunțarea a fost amânată nu poate fi luat în considerare, el nefiind pus în discuția contradictorie a părților.
Împotriva acestei hotărâri, apelanta .. a formulat apel, înregistrat pe rolul Tribunalului I. - Secția Civilă, la data de 13.01.2012, prin care a solicitat desființarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Apelanta a contestat sentința de fond, arătând că, potrivit prevederilor art. 584 Cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la grănițuirea proprietății lipite cu a sa. Potrivit practicii I.C.C.J., dreptul la acțiune, bazat pe dispozițiile art. 584 C.civ., circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană, care are un drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului său, prin acțiune în justiție (sau pe cale amiabilă), restabilirea hotarului care separă fondurile învecinate și marcarea acestora prin semne materiale vizibile. Într-o asemenea acțiune, judecătorul nu are a se pronunța asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate, ci asupra formei terenului, în partea din litigiu, al cărui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despărțitor, determinată prin semne vizibile (a se vedea I.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 2153 din 18 iunie 2005, publicata pe site-ul oficial al ICCJ). Operațiunile judiciare ale grănițuirii circumscriu identificarea hotarului real, trasarea hotarului și așezarea semnelor de hotar. Identificarea implică aflarea celor mai vechi semne de hotar, prin examinarea titlurilor de proprietate, ascultarea părților și martorilor și administrarea probelor cu expertize judiciare și cercetarea la fața locului (specifice grănițuirii). Desigur, în regim de carte funciară, medalioanele (hărțile) pot avea relevanță, dar numai dacă ele oferă date concludente care pot ușura operațiunea de identificare și reconstituire a hotarului real. Acțiunea în grănițuire, arata instanța suprema, este la îndemâna și altor titulari de drepturi reale, nu numai a proprietarilor tabulari, inclusiv a proprietarilor extratabulari, ai unui drept de superficie, drepturile părților fiind dobândite pe proprietate intelectuală, decizia nr. 123 din 13 ianuarie 2005 publicata pe site-ul oficial al ICCJ.
A mai arătat apelanta că, în cauza de fata, .. este titulara atât a unui drept de proprietate dobândit in baza Contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1754/5.10.2006 încheiat cu S.C. Piscicola I. S.A. prin care s-a dispus transmiterea dreptului de proprietate asupra activului imobil "FERMA PISCICOLA TANCABESTI’’, situat in . compus din teren in suprafață de 4099 mp. si construcții cu nr. cadastral 1373 si carte funciara nr. 5055_ si dreptul de proprietate pentru suprafața de 4.240 mp. cu nr. cadastral 1374 carte funciara nr. 745/2001, trenuri ce se învecinează atât cu DE 906 si zona de protecție a bazinului piscicol Tancabesti II. De asemenea, apelanta a arătat că este si beneficiara unui contract de concesiune atribuire directa nr. 100/04.06.2004 si a procesului-verbal de primire-predare din 05.07.2004 anexa la contractul de concesiune in baza căruia reclamanta .. primește dreptul și obligația de exploatare a unei suprafețe de 29,05 ha din care (teren sub luciul de apă și pășuni) și dreptul de exploatare și întreținere a suprafeței de 0,43 ha (drumuri tehnologice și de exploatare agricolă). In această din urmă categorie intră și drumul de exploatare DE 906 si zona de protecție menționata în adresa nr. 188/31.05.2004 emisa de Agenția Domeniilor Statului care menționează ca in urma inventarierii terenurilor cu destinație agricola aparținând acesteia in baza Legii nr. 268/200 1, reprezentând suprafețe cu pășune si pășune cu tufișuri care constituie zone de protecție ale unor bazine piscicole (iazuri) referitor la . Tancabesti I și II Zona de protecție (mal drept) - parcelele: P944-S 4,3ha P945-S=0,7ha P961-S= 2,9ha -S=O,8ha și zona de protectie (mal stang)- .,8ha.
A mai arătat apelanta că, deoarece pârâții persoane fizice au încălcat, așa cum rezulta din conținutul titlurilor de proprietate, dreptul de proprietate al Statului Român prin administrator Agenția Națională de Piscicultură și A. (ANPA), drept ce face obiectul contractului de concesiune atribuire directa nr. 100/04.06.2004 si a procesului-verbal de primire-predare din 05.07.2004 anexa la contract, drept transmis reclamantei .. si care îi conferă acesteia calitate procesuala activa raportata la interesul promovării prezentei acțiuni si prin care se urmărește atât respectarea clauzelor contractuale rezultate din calitatea de concesionar conform actelor încheiate cu reprezentații statului, dar si a dreptului de proprietate rezultat din calitate de proprietari ai imobilului compus din teren si construcții situat in incinta societății .. si care folosește calea de acces drumul DE 906. Astfel, conform tuturor actelor de proprietate ale pârâților, persoane fizice (contracte de vânzare-cumpărare, proces-verbal de punere în posesie, titlu de proprietate, etc.) rezultă faptul că terenurile aflate în proprietatea acestora se regăsesc în Tarlaua 241, . ca limită la sud drumul de exploatare DE 906 și, conform planului cadastral 1:_ (anexat) . până la drumul de exploatare DE 906. În toate documentele oficiale existente la Primăria S. sau Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară I. . în partea de sud doar până la DE 906. Cu toate acestea, a considerat apelanta că, în mod nelegal s-au întocmit de către parații din prezenta cauza documentații cadastrale până în lacul Tancabesti II, încălcând limita de vecinătate atât cu drumul de exploatare DE 906 cât și . reprezintă zonă de protecție a amenajării piscicole Tancabesti II și care nu a fost niciodată la dispoziția Comisiei Locale pentru a putea fi pusă în posesie. De altfel, în schița întocmită în anul 1997 de către Comisia Locală de punere în posesie a terenurilor de pe lângă Primăria S. (anexata la dosar ) se observă foarte clar că limita la sud a proprietăților este drumul de exploatare DE 906.
Apelanta a învederat că în acest fel s-a ajuns la încălcarea de către pârâții persoane fizice a dreptului de proprietate a Statului Român prin administrator Agenția Națională de Piscicultură și A. (ANPA), drept concesionat reclamantei .. si in care se menționează ca bazinul piscicol Tâncăbești II din punct de vedere legal se supune Legii Apelor nr. 107 din 08.10.1996. În această lege se precizează foarte clar faptul că dreptul de proprietate asupra lucrărilor de amenajări hidrotehnice (în cazul nostru Lacul Tâncăbești II) se extinde și asupra zonelor de protecție a acestora, situație care rezulta din contractul de concesiune atribuire directa nr. 100/04.06.2004 si procesul-verbal de primire-predare din 05.07.2004 anexa la contractul de concesiune, situație care dovedește încă o data in plus interesul si calitatea procesual activa a reclamantei .. de a promova prezenta acțiune. În momentul în care .. a introdus cerere de înscriere în cartea funciara a Contractului de Concesiune nr. 100 din 04.06.2006 și a Actului adițional nr. 01 din 20.01.2005 aceasta a fost respinsă cu Încheierea de respingere nr. 9117 din 3.01.2007, deoarece s-au constatat următoarele suprapuneri cu următoarele suprafețe de teren înscrise in cartea funciara a următorilor proprietari: 132,71 m.p. cu număr cadastral (NC) 27, înscris în CF 1152, proprietar S. A., suprafață imobil 2064,45 m.p.; 840 m.p. cu NC 2635, înscris în CF 3596, proprietar B. I., suprafață imobil 3627 m.p.; 124,85 m.p. cu NC 2635, înscris în CF 3596, proprietar B. I., suprafață imobil 3627 m.p.; 473,50 m.p. cu NC 18, înscris în CF 1927, proprietari S. F. și S. S., suprafață imobil 1000 m.p.; 459,52 m.p. cu NC 20, înscris în CF 1150, proprietar M. G., suprafață imobil 1936 m.p.; 626,68 m.p. cu NC 17, înscris în CF 1184, proprietari G. T. C. și S. A., suprafață imobil 2069 m.p.; 540,55 m.p. cu NC 16, înscris în CF 1185, proprietar S. L., suprafață imobil 1450 m.p.; 238,04 m.p. cu NC 29, înscris în CF, proprietar S. A. (I. I.); 17,19 m.p. cu NC 3800, înscris în CF, proprietar B. I.; 158,49 m.p. cu NC 3801, înscris în CF, proprietar B. I.; 145,17 m.p. cu NC 3802, înscris în CF, proprietar B. I..
Apelanta a solicitat instanței să constate ca dovada calității procesuale active a reclamantei .. este raportata la stabilirea liniei de hotar fata de drumul de exploatare DE 906 ce deservește ferma piscicolă proprietatea reclamantei .. conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1754/5.10.2006 încheiat cu S.C. Piscicola I. S.A. prin care s-a dispus transmiterea dreptului de proprietate asupra activului imobil "Ferma Piscicola Tancabesti’’, iar în cazul în care acest drum s-ar închide, pe lângă faptul că nu se respectă dreptul de proprietate al reclamantei, dar si a Statului Român prin administrator parata Agenția Națională de Piscicultură și A., s-ar aduce și grave prejudicii procesului de administrare al fondului piscicol, dar si dreptului de proprietate dobândit de reclamanta.
A mai învederat apelanta că, deoarece documentațiile cadastrale ale pârâților și intervenienților persoane fizice sunt întocmite cu încălcarea dispozițiilor legale, nerespectând limita sudică din actele de proprietate (DE 906), încălcând în același timp și zona de protecție a lacului așa cum este prevăzută de Legea nr. 107/1996 a solicitat si rectificarea documentației cadastrale întocmite de pârâți persoane fizice în sensul respectării căii de acces DE 906 și zona de protecție a lacuri lor de minim 5 m. așa cum este prevăzută de Legea nr. 107/1996, acest capăt de cerere putând fi formulata de orice persoana interesata, din expunerea de mai sus rezulta ca reclamanta .. are atât calitate procesuala activă, cât si interes pentru a formula acest capăt de cerere.
În drept, apelanta a invocat prevederile art. 282 si urm Cod procedură civilă, art. 480 și 584 Cod civil.
Cererea de apel a fost legal timbrată.
La data de 16.02.2012, apelantul Baicoianu I. a formulat cerere de aderare la apelul formulat de apelant .., prin care a solicitat schimbarea în parte a sentinței civile atacate, în sensul admiterii cererii de acordare a cheltuielilor de judecată și obligarea reclamantei la plata acestora.
În motivare, apelantul a arătat că, în fapt, prin sentința civila pronunțata la data de 07.12.2011 in dosarul nr._ al Judecătoriei B., s-a respins cererea de chemare in judecata formulata de către reclamanta .. in contradictoriu cu pârâții S. A., M. G. C., G. S., Baicoianu I., C. L. al C. S., Agentia N. pentru P. si Acvacultura, I. I., S. L., S. F. S., G. C. T. ca fiind introdusa de o persoana fără calitate procesuala activa. P. aceeași sentința, in mod greșit instanța de fond a dispus respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecata formulata de Baicoianu I. ca fiind neîntemeiata.
A mai arătat apelantul că acordarea cheltuielilor de judecată se face la cerere, nu si din oficiu, insa înainte de închiderea dezbaterilor instanța trebuie sa atragă atenția parților asupra dreptului pe care îl au de a cere cheltuieli de judecata. Acordarea cheltuielilor de judecata se face numai in măsura in care acestea au fost dovedite, scop in care părțile au obligația de a prezenta la închiderea dezbaterilor un decont al cheltuielilor făcute si actele doveditoare.
Cu privire la conținutul cheltuielilor de judecata, apelantul a arătat că, in doctrina s-a afirmat ca acestea se compun din taxe judiciare de timbru si timbru judiciar, onorariile experților, onorariile de avocat si cheltuielile făcute de aceștia in interesele clienților, sumele cheltuite pentru administrarea probelor, pentru transportul si cazarea parților, deci din toate cheltuielile ocazionate de desfășurarea procesului.
Apelantul a învederat că, în ceea ce privește dovada cheltuielilor de judecata solicitate, art. 129 alin 1 Cod procedura civila statuează că: "partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art 723 alin 1. precum si sa-si probeze pretentiile si apararile".
Apelantul a considerat că cererea de acordare a cheltuielilor de judecata formulata în fața instanței de fond este întemeiata, având in vedere ca onorariul de avocat in cuantum de 4960,00 lei, conform chitanței nr. 0060 din data de 30.11.2011 se justifica având in vedere ca: a fost reprezentat de avocat la nu mai puțin de 11 termene de judecata in intervalul de timp 22.10._11; cererea de chemare in judecata a fost de nenumărate ori completata si precizata fapt ce a presupus formularea a mai multor întâmpinări; cererea de chemare in judecata, raportat la numărul părților implicate si la obiectul ei, este una complexa; onorariul de avocat a fost dovedit cu factura fiscal si chitanța, ambele in original, depuse la grefa instanței așa cum rezulta din dovada anexata. Față de aceste aspecte, apelantul a considerat hotărârea instanței potrivit căreia cererea sa este neîntemeiata, in condițiile in care a făcut pe deplin dovada plătii acestui onorariu iar reclamanta a căzut in pretenții, este total nelegala si neîntemeiata.
În drept, apelantul a invocat prevederile art. 293 Cod procedură civilă.
La termenul de judecată din data de 15.05.2012, apelanta .. a invocat excepția inadmisibilității cererii de aderare la apel.
Analizând excepția inadmisibilității cererii de aderare la apel invocată de apelanta .., tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 293 alin. 1 Cod procedură civilă, intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie, care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe.
P. urmare, calitate procesuală activă în apelul incident are acel intimat care tinde la schimbarea hotărârii primei instanțe, neavând relevanță împrejurarea invocată de apelanta .. în sensul că apelanții nu urmăresc același rezultat.
Ceea ce interesează în cazul unui apel incident este ca apelantul în aderare să tindă la schimbarea hotărârii de primă instanță nu, însă, în mod obligatoriu, în același sens în care solicită și apelantul principal.
Instituția apelului incident este pusă la dispoziție părților intimate care nu au exercitat apel înăuntrul termenului de apel, necondiționându-le, însă, de urmărirea aceluiași rezultat ca și partea apelantă principală.
P. aceste considerente, tribunalul urmează a respinge, ca neîntemeiata, excepția inadmisibilității cererii de aderare la apel.
Analizând apelul principal și cererea de aderare la apel prin raportare la motivele invocate, tribunalul constată următoarele:
În conformitate prevederile contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1379/28.07.1999 de notar public Popper C., S.C. Piscicola I. S.A., în calitate de vânzător a transmis dreptul de folosință asupra Bazinului piscicol Tancabesti II și Petresti I și 5 m. zonă de protecție, conform Legii nr. 107/1996 către S.C. Ovicor ..R.L., în calitate de cumpărător.
Ulterior, prin convenția autentificată sub nr. 558/26.02.2002 de notar public C. Ș. S., S.C. Ovicor ..R.L. a transmis dreptul de folosință anterior menționat către S.C. V&L ..R.L., pentru ca, mai târziu, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2788/25.11.2003 de notar public C. Ș. S., dreptul de folosință asupra Bazinului piscicol Tancabesti II în suprafață de 28 ha luciu apă și 5 m. zonă de protecție, conform Legii nr. 107/1996 să treacă asupra apelantei reclamante ...
În plus, conform contractului de asociere nr. 100/4.06.2004 încheiat cu Agenția Domeniilor Statului, apelanta reclamanta a devenit concesionara dreptului și obligației de exploatare a terenului cu destinație agricolă în suprafață de 29,05 ha din care 24,79 ha teren sub luciu de apă și 4,26 ha pașuni (bazin piscicol Tancabesti II) aflat în perimetrul localității S., jud. I. în schimbul unei redevențe.
Potrivit dispozițiilor art. 584 din Codul civil de la 1864, orice proprietar poate obliga pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa.
Sub aspectul caracterelor juridice, grănițuirea este o acțiune reală imobiliară, întrucât prin intermediul acesteia se delimitează două fonduri, iar, în cadrul acțiunii în grănițuire, părțile trebuie să producă dovezi pentru stabilirea traseului pe care urmează să se fixeze semnele exterioare dintre fondurile învecinate, fără a fi, însă, obligate, a dovedi însăși existența dreptului asupra porțiunilor de teren pentru care stabilește hotărnicia.
Sub aspectul legitimării procesuale active în acțiunea în grănițuire, tribunalul reține că aceasta aparține proprietarului terenului, potrivit dispozițiilor exprese ale art. 584 Cod civil. Cu toate acestea, dat fiind faptul că prin prezenta acțiune nu se cere și o parte determinată din terenul limitrof, grănițuirea nu implică și o revendicare, astfel încât apelanta reclamantă nu trebuie să-și dovedească dreptul său de proprietate. În asemenea situații, grănițuirea poate fi cerută și de nudul proprietar, precum și de titularii altor drepturi reale principale.
Ca natură juridică, dreptul de concesiune reprezintă un drept real, care-i conferă concesionarului dreptul de a poseda bunul, de a-l folosi în scopul stabilit de părți prin contract și de a-i culege fructele.
P. urmare, tribunalul apreciază că titularul unui drept de concesiune are calitate procesuală activă în cadrul acțiunii în grănițuire, promovată exclusiv pentru realizarea unei operațiuni de delimitare prin semne exterioare a două proprietăți vecine, ce aparțin unor titulari diferiți și de stabilire a traseului real pe care trebuie să-l urmeze titularul, o asemenea acțiune neaducând în discuție dreptul însuși de proprietate. Astfel, legitimarea procesuală activă în cadrul acțiunii în grănițuire este strâns legată de calitatea reclamantului de titular al unui drept de proprietate sau al unui alt drept real principal, nefiind, așadar, determinată în mod exclusiv de calitatea de proprietar al fondului pentru care se solicită delimitarea.
Calitatea titularului unui drept de concesiune de reclamant într-o acțiune în revendicare este justificată, atât prin raportare la considerentele anterioare, la natura juridică a dreptului de concesiunea și a acțiunii în grănițuire, cât și prin raportare la împrejurarea că, prin îndreptățirea de a promova un astfel de demers judiciar se urmărește realizarea practică a folosinței ce i-a fost acordată prin contractul de concesiune.
Un argument în plus îl constituie dispozițiile art. 12 alin. 4 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în forma în vigoare la data nașterii raportului juridic litigios, potrivit cu care, în litigiile privitoare la dreptul de administrare, în instanță titularul acestui drept va sta în nume propriu. În litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de administrare are obligația să arate instanței cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. Titularul dreptului de administrare răspunde, în condițiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestei obligații. De asemenea, neîndeplinirea acestei obligații poate atrage revocarea dreptului de administrare. Iar, potrivit prevederilor alin. 6 al art. 12 din același act normativ, dispozițiile alin. 4 sunt aplicabile și în litigiile privitoare la dreptul de concesiune, închiriere sau la dreptul de proprietate asupra bunurilor concesionate sau închiriate.
Așadar, prin raportare și la aceste dispoziții legale, tribunalul reține îndreptățirea apelantei reclamante de a promova prezenta acțiune.
P. toate aceste considerente, constatându-se că prima instanță a dat o dezlegare greșită excepției lipsei calității procesuale active și, întrucât nu a intrat în cercetarea fondului, în temeiul dispozițiilor art. 296 și art. 297 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul principal, va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe în vederea continuării judecății în care apelanta are calitatea de reclamantă.
Cu privire la cererea cererea de aderare la apel formulată de apelantul B. I., tribunalul, în considerarea soluției ce urmează a fi pronunțată asupra apelului principal, urmează a o admite, cauza urmând a fi trimisă primei instanțe spre rejudecare, ocazie cu care prima instanță va analiza și eventualele cereri privind acordarea cheltuielilor de judecată formulate de părți prin raportare la dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.
P. ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul principal formulat de apelanta .. cu sediul ales la C.A. ,,M. M.’’ din București, ., ., . împotriva sentinței civile nr. 6525/07.12.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații B. I., cu domiciliul ales la S. ,,N. & G.’’ din București, ., ., S. A., cu domiciliul în București, .. 6, ., ., sector 3, M. G. C., cu domiciliul în București, .. 33, .. C, ., G. S. cu domiciliul în București, ., nr. 1, ., C. L. AL C. S.- P. P., cu sediul în S., ., jud. I., AGENȚIA NAȚIONALĂ P. P. ȘI A., cu sediul în București, str. .. 2-4, sector 3, I. I., cu domiciliul în București, .. 8, ., ., S. L., cu domiciliul în București, .. 30, ., ., sector 3, S. F. S., cu domiciliul în București, .. 166, ., . și G. C. T., cu domiciliul în București, ., nr. 1, .. D, ., sector 3.
Respinge, ca neîntemeiata, excepția inadmisibilității cererii de aderare la apel.
Admite cererea de aderare la apel formulată de apelantul B. I..
Anulează hotărârea atacată.
Trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.05.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
E. M. O. L. C. C.
GREFIER
T. S.
Concept red. gref. T.S. - 14.06.2012
Red. Jud: L.C.C./13 ex.
Jud. fond: N. S. - Jud. B.
| ← Fond funciar. Hotărâre din 02-04-2012, Tribunalul ILFOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 360/2012. Tribunalul ILFOV → |
|---|
