Grăniţuire. Sentința nr. 2328/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2328/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 810/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 11.11.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: C. D.
JUDECĂTOR: M. E.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelanta S.C. V. T. & C. S.R.L împotriva sentinței civile nr.2328/30.09.2010, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. N., ORAȘUL B. prin P., având ca obiect în cauza având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelanta reprezentată de apărător ales lipsind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau excepții de soluționat Tribunalul acordă cuvântul asupra propuneri de probe.
Apelanta prin apărător solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Tribunalul încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra motivelor de apel.
Apelanta prin apărător, solicită admiterea apelului și amânarea pronunțării pentru depunerea de concluzii scrise. Arată că în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect acțiune în revendicare s-a invocat excepția lipsei calității procesual pasive întrucât cererea de revendicare tinde la modificarea dreptului de proprietatea asupra terenului, ori apelanta nu are decât un drept de folosință asupra terenului. Pe fond solicită admiterea cererii de apel și modificarea sentinței civile în sensul respingerii acțiunii. În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect grănițuire arată că între cele două proprietăți există un loc public astfel că cererea trebuia formulată în contradictoriu cu . ca în măsura în care va considera că acțiunea este întemeiată să aibă în vedere suplimentul la raport întocmit în data de 23.05.2012. Solicită obligarea intimatului reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise în temeiul dispozițiilor articolului 260 din codul de procedură civilă raportat la dispozițiile articolului 146 din Codul de procedură civilă va amâna pronunțarea pentru data de 18.11.2014
DISPUNE
Amâna pronunțarea pentru data de 18.11.2014
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.11.2014
Președinte Judecător Grefier
C. D. M. E. L. I.
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 18.11.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: C. D.
JUDECĂTOR: M. E.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelanta S.C. V. T. & C. S.R.L împotriva sentinței civile nr.2328/30.09.2010, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. N., ORAȘUL B. prin P., având ca obiect în cauza având ca obiect grănițuire.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 16.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera în temeiul dispozițiilor articolului 260 din Codul de procedură civilă va amâna pronunțarea pentru data de 25.11.2014
DISPUNE
Amâna pronunțarea pentru data de 25.11.2014
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.11.2014
Președinte Judecător Grefier
C. D. M. E. L. I.
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25.11.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: C. D.
JUDECĂTOR: M. E.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelanta S.C. V. T. & C. S.R.L împotriva sentinței civile nr.2328/30.09.2010, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. N., ORAȘUL B. prin P., având ca obiect în cauza având ca obiect grănițuire.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 11.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru data de 18.11.2014 și apoi pentru data de astăzi, când
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera în temeiul dispozițiilor articolului 260 din Codul de procedură civilă va amâna pronunțarea pentru data de 02.12.2014
DISPUNE
Amâna pronunțarea pentru data de 02.12.2014
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.11.2014
Președinte Judecător Grefier
C. D. M. E. L. I.
DOSAR NR._ 208*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.810A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 02.12.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: C. D.
JUDECĂTOR: M. E.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelanta S.C. V. T. & C. S.R.L împotriva sentinței civile nr.2328/30.09.2010, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. N., ORAȘUL B. prin P., având ca obiect în cauza având ca obiect grănițuire.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 11.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru data de 18.11.2014 și la 25.11.2014 și apoi pentru data de astăzi când
TRIBUNALUL,
P. cererea din data de 08.08.2008, reclamantul I. N., a chemat în judecata pârâții S.C. V. T. & C. S.R.L. și Orașul B., prin P., pentru stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietatea . SRL de . liniei de hotar care desparte proprietatea sa de . solicitat obligarea paratei . SRL, să-și mute gardul de pe proprietatea sa și de pe drumul public de acces.
În motivare, a arătat că este proprietarul parcelei nr. 39, nr. cadastral 2244/39, situată în localitatea B., .-70. Între terenul său și terenul pârâtei se afla . ocupat atât drumul public D91, pe o lungime de 60 ml și lățime de 3 ml, cât și o parte din terenul proprietatea sa, pe o fâșie lungă de 60 ml și lată de 1,5 ml.
În drept, și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 584 și 480 Cod civil.
P. întâmpinare, pârâta . SRL a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata, arătând că la data de 21.02.2006, a încheiat un contract de închiriere cu numitul D. Vladlen cu privire la suprafața de_,45 mp, situat în B., T 19, . i s-a recunoscut dreptul de a construi pe terenul închiriat, un imobil.
Ulterior, la 19.07.2006, s-a încheiat contractul de cesiune nr. 012 cu Betacom International SRL, care i-a recunoscut dreptul de a continua lucrările de construcție ce au fost obiectul autorizației de construire nr. 232/19.07.2006, emisă de Primăria Orașului B. și de folosință asupra terenului.
Astfel, prin ambele contracte, a dobândit dreptul de folosință asupra loturilor nr. 1 și 2 din Tarlaua 19, .. cadastrale 2305/1 și 2305/2 din Cartea funciară nr. 997 a orașului B.. Construcțiile s-au finalizat la data de 12.03.2007 și au fost edificate în baza autorizațiilor de construire nr. 62/26.02.2007 și nr. 232/19.07.2006 emise de Primăria Orașului B.. Recunoaște că între terenul aflat în posesia sa și terenul proprietatea reclamantului există drumul de exploatare nr. 91, dar arată că nu l-a ocupat.
Pârâtul Orașul B. prin primar a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii, arătând că drumului de exploatare De91 (fost De 94) i s-a atribuit denumirea de . Consiliului Local al Comunei B. nr. 65/25.08.2005 și că acesta aparține domeniului public al orașului B., potrivit art. 11 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Totodată, a arătat că lucrările de împrejmuire a terenului deținut de . SRL au fost efectuate fără autorizație de construire.
P. sentința civilă nr. 2328/30.09.2010 pronunțată de Judecătoria Cornetu a fost admisă acțiunea intentată de reclamant împotriva ambilor pârâți, în sensul că:
-a fost omologat raportul de expertiză întocmit de expert B. G.;
-s-a stabilit linia de hotar (limită .) și gardul existent pe teren al pârâtei . SRL, între punctele 13-14-16, acesta trebuind mutat pe linia de hotar din punctul 16 în punctul 18 cu 4,08 mp și din punctul 13 în punctul 19 cu 5,15 mp;
-a fost obligată pârâta . SRL să respecte dreptul de proprietate și posesie pentru terenul în suprafață de 40,86 mp conform coordonatelor punctelor de contur 13-14-11-15 și din . suprafața de 264,54 mp conform coordonatelor punctelor de contur 15-11-16-17-18-19 (total 305,40 mp);
-au fost compensate cheltuielile de judecata.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamantul este proprietarul terenurilor situate în orașul B., .-70, .. cadastral 2244/39, conform actului de lotizare autentificat cu nr. 2223 din 03.05.2006 de către Biroul Notarului Public S. C..
Parata are un contract de închiriere pentru terenul de_,45 mp situație care reiese din declarațiile părților și constatările expertului topo.
Potrivit raportului de expertiza topografica întocmit de expertul B. G., linia de hotar dintre proprietățile reclamantului și pârâtei . SRL, este pe aliniamentul punctelor 18-19 și gardul existent pe terenul paratei . SRL, trebuie mutat pe linia de hotar din punctul 16 în punctul 18 cu 4,08 mi și din punctul 13 în punctul 19 cu 5,15 ml.
Din același raport de expertiză rezultă că parata . SRL ocupă de la reclamant, suprafața de 40,86 mp teren, conform coordonatelor punctelor de contur 13-14-11-15 și de la Orașul B., teren în suprafața de 264,54 mp din .> Ca urmare, a stabilit linia de hotar între punctele 13-14-16, urmând ca pârâta . SRL să-și mute gardul din punctul 16 în punctul 18 cu 4,08 mp și din punctul 13 în punctul 19 cu 5,15 ml. Totodată, aceeași pârâtă a fost obligată să-i respecte reclamantului dreptul de proprietate și posesie pentru terenul de 40,86 mp, iar pârâtului Orașul B. asupra suprafeței de 264,54 mp.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta . SRL, care, susținând nelegalitatea și netemeinicia acestea a pretins că i s-a încălcat dreptul la apărare, întrucât instanța nu i-a comunicat un exemplar din raportul de expertiză, astfel încât s-a aflat în imposibilitate de a formula obiecțiuni. Totodată, a arătat că, după ce a obținut autorizații de construire și a finalizat execuția construcțiilor, prin adresa nr. 1980C/22.07.2008 a Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară I., i s-a adus la cunoștință proprietarului terenului, cu privire la care ea are un drept de superficie, că punctele de contur ale coordonatelor din nr. cadastral 2783 trebuie rectificate în conformitate cu planul parcelar.
Or, la data emiterii autorizațiilor de construire, pentru imobilele edificate pe terenul aparținând numitului D. Vladlen, Primăria B. a verificat conformitatea proiectului cu planul urbanistic zonal și încadrarea terenului în acest plan.
În raport de adresa susmenționată, greșit expertul a tras concluzia că ar existat un alt plan parcelar decât cel prezentat de ea și că ar fi ocupat terenul din litigiu. P. sentința atacată i s-a diminuat dreptul cu suprafața de 181,57 mp teren, deși în actele de proprietate întocmite în legătură cu acesta, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nr. 288/28.05.2003, contractul de vânzare-cumpărare nr. 289/28.05.2003 și actul de alipire nr. 465/03.05.3007, este menționată suprafața de 20.015 mp teren.
Aceeași pârâtă a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că în baza contractului de închiriere din 21.02.2006 și a contractului de cesiune nr. 012 din 19.06.2006, ea nu are un drept de proprietate asupra terenului, ci doar un drept de superficie compus din dreptul de proprietate asupra construcțiilor și dreptul de folosință asupra terenului și că în cauză trebuie introdus proprietarul terenului.
P. decizia civilă nr. 877A din 3.10.2012 Tribunalul București Secția a IV-a Civilă a respins, ca nefondate, excepțiile nulității apelului și a lipsei calității procesuale pasive a . SRL și a respins ca nefondat apelul declarat de această pârâtă.
Pentru a hotărî astfel, cu privire la excepția nulității apelului invocată de intimatul reclamant I. N., tribunalul a respins-o ca nefondată, pe considerentul că, deși hotărârea fondului a fost dată cu recurs, aceasta era supusă apelului.
Totodată, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât pârâta . SRL, în calitate de proprietar al construcției edificate pe terenul primit în concesiune, este cea care a încălcat dreptul de proprietate al intimatului-reclamant și dreptul acestuia de acces pe .> Acțiunea în grănițuire are un caracter petitoriu, scopul ei fiind delimitarea proprietăților limitrofe. Grănițuirea nu obligă însă pe reclamant să facă dovada că este proprietarul terenului pentru care se cere să se stabilească linia de hotar care îl desparte de terenul vecin și nici pentru pârât că ar fi proprietarul acestui teren. Aceasta este și diferența față de acțiunea în revendicare care implică dovada dreptului de proprietate asupra terenului.
Pe fondul litigiului, a reținut că nu există nici o dispoziție legală conform căreia expertiza efectuată în cauză trebuie să fie comunicată părților. Există doar obligația expertului de a aduce la cunoștință părților despre termenul la care va avea loc expertiza și depunerea raportului de expertiză cu cel puțin 5 zile libere înainte de termenul acordat de către instanță.
Împrejurarea că la termenul din 03.06.2010, apelanta nu a fost prezentă și nu a avut cunoștință de depunerea raportului de expertiză nu poate constituii un motiv de nulitate a acestuia, întrucât părțile au obligația, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului, să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform prevederilor art. 723 Cod procedură civilă. În plus, pârâta a avut apărare calificată, așa încât, culpa pentru neexercitarea drepturilor procesuale aparține în întregime acesteia.
Cu privire la raportul de expertiză, acesta a avut la bază atât planul parcelar, cât și Hotărârea Consiliului Local nr. 65/2005, din care rezultă cu certitudine că apelanta pârâtă este aceea care a ocupat fără drept drumul de acces și a încălcat linia de hotar a proprietății intimatului reclamant. Ca urmare, just a fost obligată să respecte dreptul acestuia de proprietate și posesie pentru terenul său.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta, care în susținerea motivelor de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, a pretins că, greșit i-a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive atâta vreme cât ea nu este proprietara terenului, ci titulara unui drept de folosință asupra acestuia și a dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate în baza autorizațiile de construire nr. 231 din 18.07.2006 și nr. 232 din 18.07.2006 eliberate de Primăria Orașului B.,
Prezenta acțiune este, în realitate, o acțiune în revendicare și nu o acțiune în grănițuire, cum rezultă din conținutul cererii de chemare în judecată, astfel încât trebuia să existe identitate între persoana pârâtului și proprietarul terenului revendicat, care să poată fi obligat, eventual, la predarea vreunei suprafețe libere. Or, numitul D. Vladlen nu a fost citat în cauză, astfel încât se impunea desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Pe fondul litigiului a arătat că instanța de apel a nesocotit suplimentul de expertiză întocmit în apel de către expertul tehnic B. G., care a trasat o altă linie de hotar decât cea stabilită inițial, ținând cont de planul parcelar existent la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Curtea a reținut că recursul este întemeiat în raport de cele ce urmează:
Într-adevăr, lipsa calității procesuale pasive atrage respingerea acțiunii. Excepția este incidentă într-o cauză atunci când nu există identitate între persoana ce poate fi obligată în raportul dedus judecății și pârât.
Existența calității procesuale pasive este strâns legală de toate elementele raportului juridic dedus judecății, cât și de obiectul și cauza cererii de chemare în judecată.
Tribunalul a reținut că reclamantul a investit instanța cu o acțiune în grănițuire întemeiată pe dispozițiile art. 584 Cod civil.
Acțiunea în grănițuire se opune acțiunii posesorii și, tot astfel, acțiunii în revendicare.
Pe când acțiunea posesorie își are izvorul în posesia utilă actuală și tinde la restituirea ei, în schimb acțiunea în grănițuire izvorăște din proprietate și are ca scop delimitarea fondurilor limitrofe.
Cu toate că, atât revendicarea imobiliară, cât și acțiunea în grănițuire au un caracter real, petitoriu, totuși ele nu se confundă. Acțiunea în revendicare presupune contestarea dreptului de proprietate și redobândirea posesiei asupra unei porțiuni precis determinate, ceea ce-l obligă pe reclamant să dovedească dreptul său de proprietate. În grănițuire se așează hotarul dintre fondurile limitrofe prin fixarea de semne vizibile, acțiunea fiind un duplex judiciar, în care fiecare dintre părți are rolul de reclamant și pârât, ceea ce presupune o situație egală cu privire la sarcina probei.
Dată fiind diferențierea dintre acțiunea în grănițuire și cea în revendicare este recunoscută calitatea de reclamant și pârât în acțiunea în grănițuire, posesorului, uzufructuarului, superficiarului și oricărui alt titular de drepturi reale. Pentru că grănițuirea este un act de administrație, dreptul de a cerere grănițuirea este recunoscut și administratorului general de bunuri. Acest drept nu este recunoscut chiriașului sau arendașului.
În speță, reclamantul nu a prezentat un act de proprietate asupra terenului din litigiu, ci un act de lotizare, care poate face cel puțin dovada posesiei terenului, ce este suficientă în cazul unei acțiuni în grănițuire, dar nu și pentru o acțiune în revendicare.
Pârâtul este titularul unui contract de închiriere dar și al unui contrat de cesiune, prin care i s-a recunoscut un drept de superficie asupra terenului, astfel cum rezultă din cuprinsul extraselor de carte funciară, așa încât, în raport de acest drept real își justifică calitatea procesuală pasivă în acțiunea în grănițuire.
P. raportul de expertiză efectuat de către expertul B. G., în dosarul Judecătoriei Cornetu, s-a stabilit că pârâta-recurentă ocupă din terenul proprietatea reclamantului suprafața de 40,86 mp teren și din terenul aflat în proprietatea publică a pârâtului Orașul B. (drum), suprafața de 264 mp teren. Instanța a obligat-o pe pârâta . SRL să predea reclamantului și celei de-a doua pârâte, suprafețele de teren susmenționate identificate prin raportul de expertiză și în funcție de care a stabilit și linia de hotar.
Această hotărâre corespunde unei soluții de rezolvare a acțiunii în revendicare și nu unei acțiuni în grănițuire.
Tribunalul, deși a stabilit că reclamantul a investit instanța cu o acțiune în grănițuire, a menținut hotărârea primei instanțe care, în realitate, a soluționat o acțiune în revendicare. Astfel, se face că acesta nu a observat că pentru a fi admisibilă o acțiune în grănițuire este necesar ca terenurile să fie în mod obligatoriu învecinate.
Or, în speță, atât reclamantul, cât și pârâții recunosc că între terenurile ce le posedă există un drum public. Acest fapt este confirmat de Hotărârea Consiliului Local al Comunei B. nr. 65 din 25.08.2005, planul parcelar și raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert B. G. și suplimentul la acesta întocmit în apel.
Astfel fiind, este evident că terenurile posedate de reclamant și de prim pârâtul în cauză nu sunt învecinate.
De asemenea, nici prima instanță și nici cea de-a doua nu au făcut verificări privind proba dreptului de proprietate al reclamantului asupra terenului în litigiu, pentru a putea obliga pe prim pârâta la predarea unor suprafețe de teren.
Instanțele nu au observat că pârâtul Orașul B. nu a formulat cerere reconvențională în cauză, pentru ca cel de-al doilea pârât să poată fi obligat a-i preda vreo suprafață de teren, iar reclamantul nu se poate pretinde proprietar asupra unui bun de utilitate publică, astfel încât să poată obține protecția juridică a acestuia.
Astfel fiind, considerentele deciziei tribunalului sunt contradictorii, date cu nesocotirea dispozițiilor art. 261 Cod procedură civilă și atrag nulitatea hotărârii în baza art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.
Decizia a produs o vătămare recurentului și pe considerentul că nu a luat deloc în discuție suplimentul la expertiză efectuat în apel, ce are la bază un plan parcelar realizat de Comisia Locală de Fond Funciar din anul 1991, întocmit în baza Hotărârii Consiliului Local al Comunei B. nr. 65/2005.
Examinarea suplimentului la raportul de expertiză era necesară cu atât m ai mult cu cât concluziile sale sunt diferite de cele din raportul de expertiză efectuat în primă instanță.
Astfel, prin suplimentul la raportul de expertiză efectuat în apel, în raport de noul act depus respectiv planul parcelar, expertul a indicat alte limite de hotar și a stabilit că, prim pârâta recurentă ar ocupa suprafața de 146 mp teren și nu suprafața de 305,40 mp, cât a stabilit în expertiza ce a fost avută în vedere la prima instanță.
Așa fiind, sub aspectele menționate, recursul este întemeiat și urmează a fi admis în baza art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă,în sensul casării deciziei și trimiterii cauzei la Tribunalul București, pentru rejudecare.
În rejudecare, tribunalul va pune în discuția contradictorie a părților temeiul juridic al cererii de chemare în judecată și, în raport de cel stabilit, va efectua probatoriile necesare și se va pronunța în consecință.
Oricum, în apel nu este admisibilă cererea de arătare a titularului dreptului sau de chemare în judecată a unei alte persoane, cum pretinde recurentul.
În consecință, curtea a dispus ca instanța de apel să soluționeze cererea în limitele cadrului procesual cu care a fost investită prima instanță.
Pe rolul Tribunalului București, dosarul a fost înregistrat sub nr._, iar prin încheiere de ședință din data de 02.10.2013, cauza a fost scoasă de pe rol și înaintată Tribunalului I..
P. cererea depusă la data de 25.02.2014, intimatul reclamant a precizat temeiul juridic al cererii de chemare în judecată solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța pe calea acțiunii în grănițuire și revendicare să se stabilească linia de hotar care desparte proprietatea sa din . pârâtei S.C. V. T. & C. S.R.L. din proprietatea sa și dreptul de acces pe ..
Intimatul reclamant a mai arătat că temeiul juridic invocat prin cererea de chemare în judecată este în principal grănițuirea prevăzută de vechiul cod civil la art. 584 și ca cerere accesorie revendicarea prevăzută de art. 480 C. Civ.
P. întâmpinarea depusă la dosar la data de 20.05.2014, apelanta a solicitat în ceea ce priveste capatul principal de cerere avand temeiul juridic "granituire", admiterea exceptiei inadmisibilitatii, iar in subsidiar, respingerea cererii ca neintemeiata; In ceea ce priveste capatul accesoriu de cerere avand ca temei juridic "actiune in revendicare", admiterea exceptiei iandmisibilitatii si exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a subscrisei si, pe cale de consecință respingea cererii de chemare in judecata ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, iar in subsidiar, respingerea cererii ca neintemeiata;
In cazul in care instanta va considera ca cererea de chemare in judecata este intemeiata, apelanta a solicitat stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul care rezulta din suplimentul la raportul de expertiza tehnica topografica (punctele 1-2), intocmit de catre Expertul tehnic judiciar B. G. si depus la dosarul cauzei la data de 23.05.2012.
I
Intrucat terenurile subscrisei si al intimatei - rec1amante nu sunt terenuri invecinate, instanta ar trebui sa admita exceptia inadmisibilitatii capatul principal de cerere avand temeiul juridic "granituire.
In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii capatul principal de cerere avand temeiul juridic "granituire", apelanta a apreciat ca ar trebui admis intru cat terenurile a caror granituire se solicita nu sunt terenuri invecinate.
Astfel, Curtea de Apel Bucuresti in cauza ce a format obiectul dosarului nr._, a menționat astfel, se face ca acesta (Tribunalul) nu a observat ca pentru a fi admisibila o actiune in granituire este necesar ca terenurile sa fie in mod obligatoriu invecinate. Or, in speta, atat reclamantul, cat si paratii recunosc ca intre terenurile ce le poseda exista un drum public. Acest fapt este confirmat de Hotararea Consiliului Local al Comunei B. nr. 65/25.08.2005, planul parcelar si raportul de expertiza intocmit in cauza de catre expert B. G. si suplimentul la acesta intocmit in apel. Astfel fiind, este evident ca terenurile posedate de reclamant si de prim paratul in cauza nu sunt invecinate. "
A vand in vedere faptul ca instanta de judecata este obligata sa respecte limitele casarii si cele retinute de instanta de casare, Tribunalul llfov nu ar putea retine o alta situatie de fapt decat cea descrisa mai sus.
Intrucat terenurile nu sunt terenuri invecinate, instanta ar trebui sa admita exceptia inadmisibilitatii capatul principal de cerere avand temeiul juridic granituire.
În ceea ce privește capătul accesoriu de cerere având ca temei juridic acțiune în revendicare, apelanta a solicitat admiterea excepției inadmisibilității arătând că cererile accesorii sunt cereri a căror soluționare depinde de capătul de cerere având ca obiect revendicare este inadmisibil.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive apelanta a solicitat admiterea acesteia, arătând că nu este proprietara terenului si nu s-a facut dovada faptul ca subscrisa este proprietara acestui teren. Proprietarul terenului, respectiv Orasul B. nu a formulat cerere reconventionala, prin urmare, intimata - rec1amanta nu poate apara drepturile Orasului B.. Intimata - reclamanta nu a dovedit faptul ca este proprietara terenului in raport de care a formulat cerere in revendicare. In rejudecare, instanta trebuie sa tina cont de decizia de casare care mentioneaza: In speta, reclamantul nu a prezentat un act de proprietate asupra terenului in litigiu, ci un act de lotizare, care poate face cel putin dovada posesiei terenului, ce este suficienta in cazul unei acțiuni in granițuire, dar nu si pentru o actiune in revendicare.
Paratul este titularul unui contract de inchiriere dar si al unui contract de cesiune, prin care i s-a recunoscut un drept de superficie asupra terenului, astfel cum rezulta din cuprinsul extraselor de carte funciara, asa incat, in raport de acest drept real isi jusitifica calitatea procesuala pasiva in actiune in granituire .... De asemenea, nici prima instanta si nici cea de-a doua nu au facut verificari privind proba dreptului de proprietate al reclamantului asupra terenului in litigiu, pentru a putea obliga pe prim parata la predarea unor suprafete de teren. Instantele nu au observat ca paratul Orasul B. nu a formulat cerere reconventionala in cauza, pentru ca cel de-al doilea parat sa poata fi obligat a-i preda vreo suprafata de teren, iar reclamantul nu se poate pretinde proprietar asupra unui bun de utilitate publica, astfel incat sa poata obtine protectia juridica a acestuia.
Apelanta a mai arătat că este titulara unui drept de proprietate asupra construcției și a unui drept de folosință asupra terenului pe care este edificată construcția neavând un drept de proprietate asupra terenului cu privire la care reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului dosar și având în vedere faptul că în privința calității procesuale pasive trebuie să existe o identitate între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății, identitate care, în speța de față nu există în raport de disp. art. 41 din C. proc. Civ., societatea nu are calitate procesuală pasivă.
În subsidiar, apelanta a solicitat ca în măsura în care se va considera că cererea de chemare în judecată este întemeiată să se stabilească linia de hotar pe aliniamentul care rezulta din Suplimentul la raportul de expertiza tehnica topografica (punctele 1-2), intocmit de catre Expertul tehnic judiciar B. G. si depus la dosarul cauzei la data de 23.05.2012.
Astfel s-a arăta că in raportul de expertiza intocmit initial, expertul numit de catre instanta de judecata a stabilit linia de hotar cu luarea in considerare doar a Adresei m._/30.11.2009 comunicata de catre Primaria Orasului B. si a dimensiunilor strazii Diamantului, comunicate de catre aceasta institutie, prin adresa mentionata. Expertul a tras concluzia ca in baza OCPI I. exista un alt plan parcelar, diferit de cel prezentat de catre societatea noastra, insa nu a solicitat prezentarea acestuia, marginindu-se sa ia ca si distanta intre axul Șoselei Alexandriei si axul strazii Diamantului distanta de 312,52 mi conform adresei transmise la dosar de Primaria B..
Astfel s-a arătat că prin suplimentul la raportul de expertiză întocmit și depus la dosarul cauzei la data de de 23.05.2012, expertul tehnic a menționat ca linia de hotăra a străzii Diamantului s-a stabilit conform distanțelor comunicate de către Primăria B. prin adresa_, astfel că, în urma verificării și raportării amplasamentului și dimensiunilor planului parcelar depus de către OCPI în dosarul de apel se constată că situația reținută în primul raport de expertiză se schimbă în raport de planul parcelar depus de OCPI.
Expertul a prezentat astfel o noua varianta a liniei de hotar, respectând amplasamentului si dimensiunile planului parcelar, varianta pe care o consideram ca f"Iind cea corecta si pe care instanța de apel trebuia sa o ia in considerare, aceasta avand la baza un document oficial, public si opozabil tuturor, respectiv planul parcelar existent in baza de date a OCPI I., si nu un document ,.pro causa" (cum este cazul adresei nr._ comunicata de către Primăria B., parata in acest dosar).
Chiar prin obiecțiunile formulate de către paratul Orasul B., se afirma ca "linia de hotar a fost dintotdeauna cea prevăzuta in planul parcelar realizat de Comisia locala de fond funciar din anul 1991 si depus la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara I.". Or, in cuprinsul suplimentului la raportul de expertiza tehnica topografica întocmit se precizează tocmai ca delimitarea terenului s-a realizat luând in considerare dimensiunile din planul parcelar depus de către OCPI, linia de hotar fiind astfel stabilita in concordanta cu acest document existent in evidentele OCPI.
În cauză instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând apelului civil de față, Tribunalul constata că prin decizia de casare cu trimitere au fost stabilite în mod clar limitele casării fiind dezlegate anumite aspecte invocate de părți și trasate indicații precise pentru soluționarea apelului astfel încât urmează se pronunța în aceste limite. Curtea de apel a apreciat că apelanta pârâtă are calitate procesuală pasivă. De asemenea, tribunalul apreciază că motivele invocate în susținerea excepției inadmisibilității acțiunii reprezintă apărări de fond, după cum rezultă și din considerentele deciziei de casare.
Pe fondul cauzei constată că intimatul pârât a depus la dosar înscrisuri în dovedirea dreptului său de proprietate ( filele 46-66 ). Potrivit suplimentului la raportul de expertiză ( filele 68-71 dosar nr._ ), supliment întocmit ulterior depunerii planului parcelar al zonei, apelanta pârâtă a construit în parte de nord un gard care depășește limitele stabilite prin planul parcelar avizat de OCPI, ocupând astfel o suprafață de 106 mp din . mp din terenul intimatului reclamant.
În raport de situația de fapt concretă Tribunalul constată că, deși inițial, terenurile intimatului reclamant și apelantei pârâte nu erau învecinate fiind despărțite . gardului cu nerespectarea limitelor stabilite în actele de proprietate, apelanta pârâtă ocupă atât . porțiune din terenul intimatului reclamant, astfel încât este justificată promovarea unei acțiuni în grănițuire, cu atât mai mult cu cât intimatul reclamant a solicitat introducerea în cauză și a Orașului B.. În plus, în situația dată, în care Orașul B. nu a formulat cerere reconvențională și nu a învestit instanța nici cu o cerere în revendicare și nici cu o cerere în grănițuire, cele două terenuri ar ajunge să se învecineze, apelanta ocupând .) până la limita de proprietate cu terenul intimatului reclamant.
Pe cale de consecință, ținând cont de cererile cu care a fost învestită instanța și dând eficiență principiului disponibilității, dar apreciind necesară pronunțarea unei hotărâri care să respecte realitatea faptică și limitele dreptului de proprietate al apelantei pârâte și al intimatului pârât, Tribunalul reține că se impune ca pârâta . SRL sa lase in deplina proprietate si posesie reclamantului terenul in suparafata de 40 mp astfel cum a fost indentificat in anexa 2 a suplimentului raportului de expertiza și sa mute gardul existent din punctul 7 in punctul 1 si din punctul 9 in punctul 2 conform anexei 2 a suplimentului raportului de expertiza, linia de hotar fiind pe aliniamentul punctelor 1-2. Linia de hotar a fost stabilită în considerarea necesității de a afecta cât mai puțin dreptul de proprietate ( și de implicit de folosință ) recunoscute prin înscrisurile depuse la dosar.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 296 cod proc civ, va admite apelul și va schimba în parte sentința civilă apelată în sensul că va obliga pârâta . SRL sa lase in deplina proprietate si posesie reclamantului terenul in suparafata de 40 mp astfel cum a fost indentificat in anexa 2 a suplimentului raportului de expertiza, va stabili linia de hotar pe aliniamentul punctelor 1-2 si va obliga obliga pe parata . SRL sa mute gardul existent din punctul 7 in punctul 1 si din punctul 9 in punctul 2 conform anexei 2 a suplimentului raportului de expertiza, menținând dispozițiile sentinței civile apelate cu privire la cheltuielile de judecata.
Văzând dispozițiile art. 274 cod proc civ va obliga pe intimatul I. N. la plata catre apelanta a sumei de 12,5 lei reprezentând cheltuieli de judecata - taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta S.C. V. T. & C. S.R.L cu sediul în București, .. 3, camera nr. 1, sector 3 cu sediu procesual ales la sediul secundar din București, . B, sector 4, împotriva sentinței civile nr.2328/30.09.2010, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. N., domiciliat în București, sector 5, .. 2-4, ORAȘUL B. prin P. cu sediul în B., județ I..
Schimba în parte sentința apelata, în sensul că:
Obligă pe parata . SRL sa lase in deplina proprietate si posesie reclamantului terenul in suparafata de 40 mp astfel cum a fost indentificat in anexa 2 a suplimentului raportului de expertiza.
Stabilește linia de hotar pe aliniamentul punctelor 1-2 si obliga pe parata . SRL sa mute gardul existent din punctul 7 in punctul 1 si din punctul 9 in punctul 2 conform anexei 2 a suplimentului raportului de expertiza
Menține dispozițiile sentinței civile apelate cu privire la cheltuielile de judecata.
Obliga pe intimatul I. N. la plata catre apelanta a sumei de 12,5 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.12.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
C. D. M. E. L. I.
Concept red. gref. L.I
Red. Jud: CD./2
Jud.fond :D. L. - Jud. /Cornetu
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 820/2014.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|








