Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 754/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 754/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 11-11-2014 în dosarul nr. 754/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 754 A
ȘEDINȚA D. CAMERA DE CONSILIU D. 11.11.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT D.:
P.: C. D.
JUDECĂTOR: M. E.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelanta C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA împotriva încheierii civile din data de 26.08.2014, pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul M. I., având ca obiect încuviințare executare silită.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu, părțile nu au răspuns.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra motivelor de apel
TRIBUNALUL,
Prin încheierii civile din data de 26.08.2014 Judecătoria Cornetu a respins cererea de încuviințarea a executării silite privind pe debitoarea C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA în contradictoriu cu debitorul M. I. ca neîntemeiată.
Instanța de fond a apreciat că Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, prin care a fost abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din OG 15/2002, este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile contravenientului, astfel încât ea se va aplica retroactiv și contravenției săvârșite de debitor, chiar dacă această faptă a fost săvârșită înainte de . legii menționate.
De asemenea, instanța a reținut că prin Decizia nr. 228 din 13 martie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Curtea Constituțională a statuat că „efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. A reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută. O sancțiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început.”
În aceste condiții, dând eficiență principiului retroactivității legii contravenționale, cu valoare constituțională, instanța a apreciat că debitorul nu mai poate fi tras la răspundere contravențională, obligația acestuia de a plăti tariful de despăgubire nemaiavând nici un suport legal în prezent.
Împotriva încheierii civile din data de 26.08.2014, a formulat apel creditoarea solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificare în tot a încheierii apelate și încuviințarea executării silite.
În motivarea apelului s-a arătat că instanța de executare a respins în mod netemeinic și nelegal cererea de încuviințare a executării silite, motivând că procedura de comunicare a titlului executoriu prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă cu aviz de primire în conformitate cu prevederile OG 2/2001 și că procesul verbal în cauză nu prezintă caracterul unui titlu executoriu în sensul disp. art. 37 din OG nr. 2/2001.
Astfel apelanta a arătat că art. 27 din OG 2/2001 prevede o modalitate alternativă de comunicare a procesului verbal prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului și nu o modalitate subsidiară astfel că s-a procedat la comunicarea acestuia prin afișarea sa semnat de reprezentantul CNADNR și un martor.
S-a mai arătat că nu se poate susține că procedura de comunicare a procesului – verbal de contravenție a fost viciată sau că debitorului i-au fost lezate drepturile procesuale întrucât procesul verbal de contravenție a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșiri faptei, iar comunicare acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, debitorul neformulând plângere împotriva acestuia și neachitând de bună voie obligația stabilită prin procesul verbal de contravenție.
Apelanta a mai arătat că actul sancționator a fost încheiat pentru o faptă considerată contravenție și la momentul întocmirii acestuia, precum și la data intrării în vigoare a legii contravenționale mai favorabile. Deoarece procesul verbal și implicit tariful de despăgubire conținut de acesta, nu au fost contestate în instanță până la data intrării în vigoare a legii nr. 144/2012 astfel încât are valoare de titlu executoriu în întregul cuprins său, tariful de despăgubire fiind susceptibil de executare silită.
S-a mai arătat că în cuprinsul procesului – verbal de constatare a contravenției în cauză este identificată creanța supusă executării silite și că acesta creanță îndeplinește toate condițiile cerute de lege de a fi certă, lichidă și exigibilă încadrându-se în disp. art. 662 N.C.PC.
În drept au fost invocate prevederile art. 665 alin 6, art. 466 și următoarele N.C.p.C.
Analizând apelul declarat, tribunalul reține următoarele:
Prin motivele de apel s-a susținut că în mod nelegal prima instanță a respins cererea de încuviințare a executării silite.
Tribunalul constată că prima instanță a reținut că potrivit prevederilor art. 14 din OG nr. 2/2001, executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul – verbal de contravenție nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În conformitate cu dispozițiile Deciziei nr. 10/2013, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Prin urmare, în speță, apelanta trebuia să facă mai întâi dovada faptului că a procedat la comunicarea procesului – verbal de contravenție către contravenient, prin poștă, cu aviz de primire, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat.
Se mai reține că potrivit prevederilor art. 665 alin. 5 pct. 4 C. pr. civ., instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite dacă creanța nu este certă, lichidă și exigibilă, iar potrivit art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001, executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii. Or, în speță, astfel cum s-a arătat mai sus, comunicarea procesului – verbal de contravenție nu s-a realizat cu respectarea art. 27 din OG nr. 2/2001, respectiv prin poștă, cu aviz de primire, astfel încât executarea sancțiunii contravenționale este prescrisă.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, în temeiul prevederilor art. 480 alin. 1 C. pr. civ., apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva încheierii civile din data de 26.08.2014, pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul M. I. cu domiciliul în Jilava, ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.11.2014.
Președinte Judecător Grefier
C. D. M. EUPRAN L. I.
Concept red. gref. L.I.
.Red. Jud: ME./4ex
Jud.fond: G. M.– Jud Cornetu
Comunicat 2 ex.
| ← Anulare act. Decizia nr. 2535/2014. Tribunalul ILFOV | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 755/2014.... → |
|---|
