Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 74/2013. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 74/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 22-01-2013 în dosarul nr. 74/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 74 R
Ședința din camera de consiliu de la 22 ianuarie 2013
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE M. E.
JUDECĂTOR A. D.
JUDECĂTOR C. S.
Grefier C. D.
Pe rol judecarea recursului civile formulat de recurentele creditoare H. E. V. P. M. . SMC SA, H. E. P. M. . SMC SA, în contradictoriu cu intimatul petent B. E. J. T. Ș.-M. și intimații debitori T. C. V., I. A. A. M., M. R.-V., M. D.-M., în cauza având ca obiect încuviințare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:
- cauza se află la primul termen de judecată, stadiul procesual recurs;
- la data de 18.01.2013 au fost atașate la dosar, prin serviciul registratură, concluziile scrise formulate de recurentele creditoare, taxa judiciară de timbru de 10 lei și timbrul judiciar de 0,30 lei și un set de înscrisuri;
- s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Tribunalul ia act că s-au achitat taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar conform rezoluției, în baza art.167 c.p.c. încuviințează în cauză proba cu înscrisuri și reține cauza în pronunțare spre soluționarea recursului.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 12.12.2012, B. E. J. T. Ș.-M. a solicitat încuviințarea executării silite privind pe creditorii H. E., H. E.-V. în contradictoriu cu debitorii T. C. V., I. A. A. M., M. R.-V. și M. D.-M. .
În motivarea cererii, petentul a arătat că s-a solicitat executarea silită de către creditorii H. E., H. E.-V. în contradictoriu cu debitorii T. C. V., I. A. A. M., M. R.-V. și M. D.-M. în baza titlului executoriu reprezentat de antecontract de vânzare -cumpărare autentificat sub nr. 1027/01.04.2008.
În dovedirea cererii s-au depus la dosar înscrisuri (filele 2- 5).
În drept s-au invocat dispozițiile art. 373 ind. 1 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
Cererea a fost timbrată cu 10 lei taxă de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
P. încheierea de ședință nr.5829/13.12.2012 a fost respinsă cererea de încuviințare a executării silite ca neîntemeiată.
La data de 28.12.2012 recurentele creditoare au formulat recurs împotriva încheierii de ședință nr.5829/13.12.2012, recursul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului I. la data de 03.01.2013, sub nr._ .
Recurentele creditoare au solicitat admiterea recursului, modificarea încheierii în sensul admiterii cererii de încuviințare a executării silite astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului au arătat că antecontractul de vânzare-cumpărare nr.1027/01.04.2008 este un veritabil titlu executoriu și prin încheierea de respingere a cererii de încuviințare a executării silite instanța a menținut abuzul de drept exercitat de promitenții-vânzători care refuză să își îndeplinească obligațiile de restituire a prețului de bunăvoie. Au mai precizat recurentele că prin trecerea timpului promitenții-vânzători riscă să devină insolvabili, fiind deja promovate împotriva acestora un număr mare de executării silite.
În drept au fost invocate disp.art.304 pct.9 și art.304 ind.1 din C.pr.civ.
Sub aspectul probatoriului, în cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
La data de 18.01.2013 au fost atașate la dosar concluziile scrise formulate de recurentele creditoare, taxa judiciară de timbru de 10 lei și timbrul judiciar de 0,30 lei și un set de înscrisuri( filele 19-36).
Examinând încheierea recurată în raport de criticile formulate și conform art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Așadar, condiția generală pentru declanșarea executării silite constă în existența unei creanțe necontestate de debitor, atâta vreme cât aceasta este constatată de un înscris ce emană de la debitor sau este recunoscută de acesta.
P. antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1027/01.04.2008, promitenții-vânzători s-au obligat să achite o despăgubire de 25 % din prețul de cumpărare în situația în care nu vor respecta termenul de grație, caz în care promitenții cumpărători aveau dreptul de a considera antecontractul reziliat de plin drept, fără a mai fi necesară vreo formalitate sau intervenție a instanței (pact comisoriu de grad IV).
Cu toate acestea, condiția existenței unei creanțe certe nu este îndeplinită în cazul antecontractului de vânzare-cumpărare cu clauză penală de care se prevalează recurenții. Și aceasta întrucât caracterul clauzei penale este unul confirmatoriu, partea care nu se află în culpă contractuală având drept de opțiune între a cere executarea silită a obligației asumate prin antecontract sau rezilierea antecontractului. În lipsa unei constatări de către instanța de judecată a intervenirii rezilierii antecontractului de vânzare-cumpărare, dreptul de creanță al recurenților nu este încă născut, clauza penală neproducându-și efectele în lipsa angajării răspunderii contractuale a debitorului. Dreptul de creanță rezultat din activarea clauzei penale presupune cu necesitate angajarea răspunderii civile contractuale a promitentului-vânzător.
Deși în cuprinsul înscrisului de care se prevalează recurenții este inserat un pact comisoriu de ultim grad, prin derogare de la prevederile art. 1020 Cod civil, tribunalul reține că este, totuși, necesar să se apeleze chiar și în acest caz la intervenția instanței judecătorești, care va face numai verificările pe care chiar clauzele convenționale de rezoluțiune le permit. Or, o astfel de intervenție este incompatibilă cu procedura sumară a încuviințării executării silite, procedură care presupune realizarea numai a unui control formal asupra caracterului cert, lichid și exigibil al creanței pretinse, un astfel de cadru procesual îngrădind posibilitatea instanței de învestire de a analiza clauzele convenționale de rezoluțiune.
Pentru toate considerentele de mai sus, constatând legalitatea hotărârii de fond și netemeinicia criticilor aduse acesteia, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul formulat de recurentele creditoare H. E., H. E.-V., ambele cu domiciliul în sector 6, București, .. 7A, ., . cu intimații debitori T. C. V. cu domiciliul în sector 6, București, .. 18, ., ., I. A. A. M. cu domiciliul în sector 6, București, .. 18, ., .-V. și M. D.-M., ambii cu domiciliul în sector 6, București, .. 104, și intimatul petent B. E. J. T. Ș.-M., cu sediul în sector 3, București, .. 40, ., .,ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 ianuarie 2013.
Președinte, M. E. | Judecător, A. D. | Judecător, C. S. |
Grefier, C. D. |
Red.jud.fond F.A.L./Judecătoria B.
Red.E.M.
Thn.red.C.D./ 2 ex./07.03. 2013
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 73/2013.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 254/2013. Tribunalul ILFOV → |
|---|








