Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 746/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 746/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 746/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 746 A
ȘEDINȚA D. CAMERA DE CONSILIU D. DATA DE 24.02.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT D.:
P.: M. E.
JUDECĂTOR: L. G. A.
GREFIER: M. A. M.
Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelanta C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA împotriva încheierii civile din data 23.09.2014, pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul A. I. având ca obiect încuviințare executare silită.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu, părțile nu au răspuns.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra motivelor de apel
TRIBUNALUL,
Prin încheierea din data de 23.09.2014 Judecătoria Cornetu a respins cererea de încuviințare a executării silite în baza procesului verbal . nr._/16.08.2011 formulată de creditoare C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA în contradictoriu cu debitorul A. P. ca neîntemeiată.
Instanța de fond a apreciat că Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, prin care a fost abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din OG 15/2002, este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile contravenientului, astfel încât ea se va aplica retroactiv și contravenției săvârșite de debitor, chiar dacă această faptă a fost săvârșită înainte de . legii menționate.
De asemenea, instanța a reținut că prin Decizia nr. 228 din 13 martie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Curtea Constituțională a statuat că „efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. A reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută. O sancțiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început.”
În aceste condiții, dând eficiență principiului retroactivității legii contravenționale, cu valoare constituțională, instanța a apreciat că debitorul nu mai poate fi tras la răspundere contravențională, obligația acestuia de a plăti tariful de despăgubire nemaiavând nici un suport legal în prezent.
Împotriva încheierii civile din data de 23.09.2014, a formulat apel creditoarea solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificare în tot a încheierii apelate și încuviințarea executării silite.
În motivarea apelului s-a arătat că instanța de executare a respins în mod netemeinic și nelegal cererea de încuviințare a executării silite, motivând că procedura de comunicare a titlului executoriu prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă cu aviz de primire în conformitate cu prevederile OG 2/2001 și că procesul verbal în cauză nu prezintă caracterul unui titlu executoriu în sensul disp. art. 37 din OG nr. 2/2001.
Astfel apelanta a arătat că art. 27 din OG 2/2001 prevede o modalitate alternativă de comunicare a procesului verbal prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului și nu o modalitate subsidiară astfel că s-a procedat la comunicarea acestuia prin afișarea sa semnat de reprezentantul CNADNR și un martor.
S-a mai arătat că nu se poate susține că procedura de comunicare a procesului – verbal de contravenție a fost viciată sau că debitorului i-au fost lezate drepturile procesuale întrucât procesul verbal de contravenție a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșiri faptei, iar comunicare acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, debitorul neformulând plângere împotriva acestuia și neachitând de bună voie obligația stabilită prin procesul verbal de contravenție.
Apelanta a mai arătat că actul sancționator a fost încheiat pentru o faptă considerată contravenție și la momentul întocmirii acestuia, precum și la data intrării în vigoare a legii contravenționale mai favorabile. Deoarece procesul verbal și implicit tariful de despăgubire conținut de acesta, nu au fost contestate în instanță până la data intrării în vigoare a legii nr. 144/2012 astfel încât are valoare de titlu executoriu în întregul cuprins său, tariful de despăgubire fiind susceptibil de executare silită.
S-a mai arătat că în cuprinsul procesului – verbal de constatare a contravenției în cauză este identificată creanța supusă executării silite și că acesta creanță îndeplinește toate condițiile cerute de lege de a fi certă, lichidă și exigibilă încadrându-se în disp. art. 662 N.C.PC.
În drept au fost invocate prevederile art. 665 alin 6, art. 466 și următoarele N.C.p.C.
În ședința de camera de consiliu din data de 24.02.2015, Tribunalul din oficiu a invocate excepția insuficientei timbrări și a rămas în pronunțare asupra acesteia.
Examinând actele și lucrările dosarului, cu privire la netimbrarea cererii, se rețin în fapt și în drept următoarele:
Potrivit disp. art. 10 alin. 1 lit. a din OUG 80/2013, în materia executării silite, cererile de încuviințarea silită se taxează cu 20 de lei.
Atașat cererii de apel, apelanta contestatoare a depus chitanța de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei.
Astfel, Tribunalul reține că deși avea obligația de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de lei, apelanta nu au îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa de textul de lege anterior menționat. .
F. de cele de mai sus, Tribunalul urmează a retine ca, în speță, devin aplicabile prevederile art. 33 alin. 2 din O.G. nr.80/2013, potrivit cărora neîndeplinirea obligației de plata a taxei judiciare de timbru se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
În consecință, constatând că, apelanta nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxei judiciare de timbru, având în vedere și dispozițiile art. 33 alin. 1 din O.G. nr.80/2013 care stabilesc că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, Tribunalul va admite excepția invocată și va anula cererea ca insuficient netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția de insuficientă timbrare a cererii de apel.
Anulează cererea de apel formulată de apelanta C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA cu sediul în București, sector 6, .. 401 A împotriva încheierii civile din data 23.09.2014, pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul A. I. domiciliat în Popești Leordeni, . I., ca insuficient timbrată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.02.2015.
Președinte Judecător
M. E. L. G. A.
Grefier
M. A. M.
Concept red. gref. MMA-
.Red. Jud: ME/3ex
Jud.fond :D. L. – Jud Cornetu
Comunicat 1 ex.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 752/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 840/2015.... → |
|---|
