Întoarcere executare. Sentința nr. 1905/2013. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1905/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 11-07-2013 în dosarul nr. 1905/2013
DOSAR NR._
R.
TRIBUNALUL I.
SECȚIA C.,
SENTINTA CIVILA NR. 1905
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 11.07.2013
TRIBUNALUL CONSTITUIT D.:
P.: M. E.
GREFIER: L. I.
Pe rol soluționarea cererii formulată de reclamanții ȘISCU P. și ȘISCU F. în contradictoriu cu pârâții G. N., N. A. B., G. FĂNUȚA, C. DE A. A E. JUDECĂTOREȘTI D. R., intervenient în interes propriu B. C., D. ȘI ASOCIAȚII având ca obiect întoarcere executare.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 04.07.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 06.10.2010, sub nr._, reclamanții S. P. și S. F. au chemat în judecată pârâții G. N., N. A. B. și B. C. I. I., solicitând instanței să constate că promitentul cumpărător G. N. nu și-a îndeplinit obligația de plată integrală a prețului, conform antecontractelor de vânzare-cumpărare nr.809,810 și 2394-2396/2008 autentificate de BNP T. C., să dispună, în consecință, întoarcerea executării silite în dosarele de executare B. C. I. I. nr.436, 507/2009 și442/2010, precum și repunerea în situația anterioară prin desființarea actului de adjudecare (procesul verbal de licitație imobiliară din 6.04.2010), predarea imobilelor teren suprafață de 2.500 mp (nr.cad. 3387, CF 9966) și construcția tip locuință edificată și nefinalizată, teren în suprafață de 2.500 mp(nr. cad.3270, CF 9544), cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanții arată că pârâtul G. N. nu și-a îndeplinit obligația de plată integrală a prețului, conform antecontractelor de vânzare-cumpărare nr.809,810 și 2394-2396/2008 autentificate de BNP T. C..
De rea credință și cu sprijinul unui executor judecătoresc, pârâtul a demarat procedura de executare silită în dosarele de executare B. C. I. I. nr.436, 507/2009 și442/2010, pentru punerea în executare a clauzei penale stipulate în antecontractele mai sus menționate.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe prevederile art.4041-3 și art.111 C.pr.civ., și pe art.969 C.civ., solicitând și judecarea cauzei în lipsă.
Au depus la dosar înscrisuri, privind situația expusă mai sus.
Prin precizarea depusă la dosar pentru termenul de judecată din data de 2.08.2011, reclamanții au solicitat instituirea unui sechestru judiciar asupra imobilelor teren suprafață de 2.500 mp (nr.cad. 3387, CF 9966) și construcția tip locuință edificată și nefinalizată, teren în suprafață de 2.500 mp(nr. cad.3270, CF 9544), precum și obligarea pârâtului G. N. la plata sumelor datorate cu titlu de sancțiune contractuală, conform antecontractelor încheiate, respectiv suma de 1.117.920 lei, câte 558.960 lei, echivalentul a 137.000 euro, pentru fiecare reclamant, precum și alte despăgubiri, evaluate provizoriu la suma de 10.000 lei pentru fiecare reclamant, precum și introducerea în cauză în calitate de pârâți a numitei G. FANUTA și a CASEI DE A. A E. JUDECĂTOREȘTI D. R., cerere admisă de instanță prin încheierea din data de 2.08.2011.
Pârâtul G. N., legal citat, a formulat întâmpinare, invocând excepția netimbrării cererii, a necompetenței materiale a Judecătoriei Cornetu în soluționarea cauzei de față, excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția inadmisibilității pârâtul a arătat că această excepție se invocă raportat la disp. art. 111 C. proc. Civ. în privința primului capăt de cerere având ca obiect constatarea neîndeplinirii obligației de plată integrală a prețului conform antecontractelor de vânzare cumpărare 809-810 și 2394-2396/2008 de BNP T. C., motivat de faptul că reclamanții au la dispoziție o acțiunea în realizarea dreptului pretins respectiv o acțiune în pretenții pentru plata prețului neachitat.
Cu privire al excepția inadmisibilității cererii de desființare a procesului verbal de licitație imobiliară din data de 06.04.2010 și a actelor de adjudecare întocmite în dosarele de executare nr. 436/2009, 507/2009 și 442/2010 ale B. C. I. I., pârâtul a arătat că atâta timp cât există o procedură specială prevăzută de art. 399 alin. 1, în cadrul căreia se poate solicita anularea actelor de executare, anularea acestora nu poate fi solicitată pe calea acțiunilor de drept comun.
Totodată s-a mai susținut că cererea este inadmisibilă și pentru faptul că reclamanții au atacat deja cu contestație la executare pe cale separată, atât actele de adjudecare întocmite în dosarele de executare cât și procesul verbal de licitație din data de 06.04.2010, iar toate contestațiile la executare le-au fost respinse.
Tot prin întâmpinare pârâtul a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa temeiului solidarității active a reclamanților în formularea în comun a cererii de chemare în judecată.
În motivarea acestei excepții pârâtul a arătat că fiecare din antecontractele de vânzare cumpărare invocate precum și actele de executare întocmite în cele trei dosar de executare prezintă particularități ce nu pot face posibilă judecarea lor în comun.
Pe fondul cauzei pârâtul a arătat că și-a îndeplinit toate obligațiile asumate prin antecontractele de vânzare – cumpărare și mai mult, a dat dovadă de bună –credință, fiind de acord cu suplimentarea avansului și cu prelungirea repetă a termenului stabilit pentru autentificarea contractelor de vânzare cumpărare.
În opinia pârâtului nu se poate susține neplata în avans a diferenței de preț până la valoarea totală a achiziției, atâta timp cât potrivit antecontractului aceasta trebuia plătită doar la momentul încheierii actului autentic de vânzare care nu s-a mai încheiat din vina reclamanților. Mai mult a arătat că a achitat mai mult de 50% din valoarea totală a achiziției, fapt ce dovedește intenția sa reală de realizare a tranzacției cât și disponibilitatea financiară de a plăti diferența de preț la momentul autentificării.
Cu privire la culpa reclamanților în neîndeplinirea propriilor obligații decurgând din încheierea antecontractelor de vânzare – cumpărare, pârâtul a arătat că există deja autoritate de lucru judecat decurgând din hotărârile pronunțate în contestațiile la executare, iar reclamanții nu își pot invoca propria culpă de a nu fi încheiat contractele de vânzare cumpărare în forma autentică, pentru a valorifica neachitarea diferenței de preț.
Pârâtul a arătat că nu a solicitat niciodată prelungirea antecontractelor de vânzare-cumpărare fapt confirmat și de încheierea de autentificare de fapte încheiată la data la care reclamanții au fost notificați. D. această încheiere rezultă faptul că neperfectarea actelor de vânzare cumpărare în formă autentică s-a datorat în realitate culpei reclamanților care nu au făcut dovada până la termenul limită stabilit, a actelor de proprietate, a documentației cadastrale, a încheierii de intabulare, a certificatului de atestare fiscală, a extrasului de carte funciară și a deciziei de scoatere a terenurilor din circuitul agricol.
Prin întâmpinarea depusă în fața Judecătoriei B., pârâtul B.EJ. C. I. I. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că în toate contestațiile la executare calitate procesuală au doar părțile din raportul juridic respectiv creditorul și debitorul obligației și nu organul de executare.
În susținerea excepției pârâtul a invocat dispozițiile deciziei nr. 162/22.04.2003 pronunțată de Curtea Constituționale prin care s-a statuat că organul de executare nu are interese proprii în consecință nu are calitate de parte în proces și nu este necesar să fie citat ca atare, potrivit disp. art. 41 și 45 din Statul U.N.R.J potrivit căruia nu are calitate personalitate juridică distinctă iar potrivit art.43 din Stat atribuțiile personal și răspunderea pentru actele întocmite revin exclusiv executorului judecătoresc care le-a întocmit.
La termenul din 15.03.2012, Judecătoria Cornetu a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cornetu în soluționarea cauzei de față, invocată de pârâtul G. Niculaeprin întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 964/2012, Judecătoria Cornetu a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului I., cererea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ .
Prin încheierea de ședință din data de 27.11.2012, Tribunalul a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru.
Împotriva acestei încheierii reclamanții au formulat cerere de reexaminarea, care prin încheierea de ședință din data de 05.02.2013 a fost admisă și s-a dispus scutirea acestora de la plata sumei de 7.175,1 lei reprezentând ½ din taxa judiciară de timbru și eșalonarea acestei sume în 3 rate lunare de cîte 2391,7 lei.
La termenul de judecată din data de 12.03.2013, Tribunalul a pus în discuția părților excepția de netimbrare, excepția de inadmisibilitate și excepția lipsei calității procesuale pasive a B. C. I. I., respingând excepția de netimbrare și excepția de inadmisibilitate și admițând excepția lipsei calității procesuale pasive a B. C. I. I. pentru considerentele expuse în încheierea de ședință de la acea dată.
Prin încheierea de ședință din data de 09.04.2013, Tribunalul a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect să se constate că pârâtul G. N. nu și-a îndeplinit obligația de plată integrală a prețului, a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive, a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect desființarea actului de adjudecare și a procesului verbal de licitație imobiliară din data de 06.04.2010 și a calificat excepția inadmisibilității antrenării concomitente a răspunderii civile delictuale cu răspunderea civilă contractuală ca fiind o apărare de fond.
În cauză, prin încheierea de ședință din data de 09.04.2013, Tribunalul a încuviințat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâților G. N. G. Fănuța și NiculaeAdrian B., solicitată de reclamanți, proba cu interogatoriul reclamanților solicitată de pârâții G. N. și G. Fănuța, proba testimonială solicitată de reclamanți și pârâții G. N. și G. Fănuța în cadrul căreia să fie audiați doi martori, unul pentru reclamanți și unul pentru pârâții G. în dovedirea obiectului cauzei a susținerilor reclamanților și în probarea tuturor capetelor de cerere și a respins proba cu interogatoriul pârâtei C. de Asigurării a E. Judecătorești din R. solicitată de reclamanți ca neutilă soluționării cauzei și proba cu expertiza evaluatorie solicitată de reclamanți ca neutilă soluționării cauzei.
La data de 04.06.2013, reclamanții au formulat o cerere de chemare în judecată a B. C. D. și Asociații solicitând obligarea acestuia în solidar cu pârâții G. N. și Fănuța, la plata despăgubirilor solicitate în prezenta cauză pentru încălcarea gravă a obligațiilor profesionale întrucât executarea silită a fost desființată de Tribunalul București, Secția a V a civilă în dosarul nr._ .
În motivarea acestei cererii reclamanții au arătat că executorul C. I. I. cunoștea situația de fapt și a acționat cu rea credință efectuând toate actele de executare cu încălcarea disp. art. 4 titlul X din Legea nr. 247/2005.
Prin întâmpinarea depusă la data de 19.06.2013, S. C. P. de E. Judecătorești D., C. & Asociații a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
În susținerea excepției s-au invocat dispozițiile deciziei nr. 162/22.04.2003 pronunțată de Curtea Constituționale prin care s-a statuat că organul de executare nu are interese proprii în consecință nu are calitate de parte în proces și nu este necesar să fie citat ca atare, potrivit disp. art. 41 și 45 din Statul U.N.R.J potrivit căruia nu are calitate personalitate juridică distinctă iar potrivit art.43 din Stat atribuțiile personal și răspunderea pentru actele întocmite revin exclusiv executorului judecătoresc care le-a întocmit.
La termenul din data de 04.07.2013, Tribunalul a administrat proba cu interogatoriile reclamanților și pârâtului G. N. și proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați ca martori B. F. pentru reclamanți și C. C. pentru pârâții G. N. și G. Fănuța.
Analizând excepția lipsei calității procesual pasive a Societății profesionale de executori judecătorești “D., C. & D.”, excepție absolută și peremptorie care are prioritate cu privire la soluționare în raport de fondul cauzei, instanța urmează să o admită pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit prevederilor art. 7 alin. 1 lit. a) din aceeași lege executorul judecătoresc are atribuția de a pune în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii.
De asemenea, dispozițiile art. 60 și 61 din Legea nr. 188/2000 prevăd că actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, cei interesați sau vătămați prin actele de executare putând formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
În acest context, având în vedere că rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte într-o acțiune în fața instanței judecătorești cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, calitate procesual activă și pasivă în cadrul unei contestații la executare sau a uneia de întoarcere a executării silite având doar părțile interesate sau vătămate prin actul de executare întocmit în cadrul unui dosar de executare.
Calitatea procesual pasivă a executorului judecătoresc nu este determinată nici măcar de opozabilitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu privire la actul de executare efectuat de către acesta, în măsura în care, actele acestuia sunt supuse controlului instanțelor de judecată și, în calitatea sa de asigurator al unui serviciu de interes public, este obligat să respecte o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Pentru considerentele expuse, excepția lipsei calității procesuale pasive a Societății profesionale de executori judecătorești “D., C. & D.” va fi admisă și se va respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu această pârâtă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Întrucât prin încheierea de ședință din data de 09.04.2013 tribunalul a admis excepția de inadmisibilitate a capătului de cerere având ca obiect să se constate că pârâtul G. N. nu și-a îndeplinit obligația de plată a prețului, precum și excepția de inadmisibilitate a capătului de cerere având ca obiect desființarea actului de adjudecare și a procesului – verbal de licitație imobiliară încheiat la data de 06.04.2010, tribunalul urmează a respinge aceste capete de cerere ca fiind inadmisibile.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților G. N. și G. Fănuța, pe capătul de cerere privind instituirea sechestrului judiciar, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea precizatoare depusă la dosarul primei instanțe în data de 20.04.2011 reclamanții au solicitat să se dispună instituirea sechestrului judiciar asupra imobilului situat în ., localitatea P., județul I., compus din teren și construcție, din care au fost evacuați.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între cel chemat în judecată și cel obligat în cadrul raportului juridic obligațional, sau cel despre care se afirmă că a încălcat un drept sau l-a recunoscut.
Instanța reține că atunci când reclamantul solicită instituirea sechestrului judiciar, calitate procesuală pasivă are persoana care folosește ori administrează acel bun. Or, din materialul probator administrat în cauză nu a reieșit faptul că pârâții G. N. și G. Fănuța folosesc ori administrează bunul menționat. Mai mult, din cuprinsul actelor de adjudecare nr. 507 și 436 din data de 28.04.2010 emise de B. C. I. I. reiese faptul că imobilul menționat mai sus este proprietatea lui N. A. B..
Față de considerentele expuse mai sus, în temeiul prevederilor art. 137 alin. 1 C. pr. civ., excepția lipsei calității procesuale pasive va fi admisă, cu consecința respingerii cererii de instituire a sechestrului judiciar în contradictoriu cu pârâții G. N. și G. Fănuța, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Analizând cererea de instituire a sechestrului judiciar, tribunalul reține următoarele:
Potrivit prevederilor art. 598 C. pr. civ., ori de câte ori există un proces asupra proprietății ori a altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună, se va putea cere de către cel interesat punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea bunului respectiv.
Sechestrul judiciar este măsura obligatorie care se aplică în cazul bunurilor ce formează obiectul procesului și care constă în încredințarea, de către instanță a pazei și administrării acestor bunuri unei anumite persoane, până când procesul va fi analizat printr-o hotărâre executorie.
Înființarea sechestrului judiciar presupune, în principiu, declanșarea litigiului de fond, ceea ce nu este cazul în speța de față, care are un alt obiect. Prin excepție, art. 599 c. pr. civ. prevede că se poate înființa sechestrul judiciar chiar fără a exista proces, asupra: bunului pe care debitorul îl oferă pentru liberarea sa; bunului cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se teamă că va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul (detentorul) său actual; bunurilor mobile care alcătuiesc garanția creditorului, dacă acesta învederează insolvabilitatea debitorului său ori când are motive temeinice să bănuiască că debitorul va fugi ori să se teamă de sustrageri sau deteriorări. Or, în speță niciuna dintre aceste trei situații prevăzute de art. 599 C. pr. civ. nu este incidentă.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, în temeiul prevederilor art. 598 C. pr. civ., cererea de instituire a sechestrului judiciar va fi respinsă ca neîntemeiată.
Analizând cererea de obligare a pârâților la plata sumei de 137.000 de euro către fiecare reclamant, precum și la plata de despăgubiri în cuantum de 10.000 de lei, către fiecare reclamant, tribunalul reține următoarele:
La data de 31.03.2008 între reclamantul Șișcu F. și pârâtul G. N. a fost încheiat antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat cu nr. 809, prin care cel dintâi se obliga să vândă celui din urmă terenul extravilan în suprafață de 2.500 m.p. situat în ., tarlaua 59, parcela_, pentru suma totală de 250.000 de euro, din care promitentul – vânzător a primit cu titlu de avans la data încheierii antecontractului 75.000 de euro, restul urmând a fi plătit la data autentificării contractului de vânzare – cumpărare, respectiv până la data de 30.06.2008. În aceleași condiții a fost încheiat la data de 31.03.2008 un antecontract de vânzare – cumpărare între Șișcu P. și G. N., pentru o suprafață de teren de 2.500 m.p. situată în tarlaua 59, parcela_.
Ulterior, între aceleași părți se încheie acte adiționale la antecontractele de vânzare – cumpărare, prin care s-a convenit ca termenul până la care urma să se încheie în formă autentică contractul de vânzare – cumpărare este 30.03.2009, iar promitentul – cumpărător a mai achitat cu titlu de avans fiecăruia dintre cei doi promitenți – vânzători câte 62.500 de euro.
La data de 29.10.2009, G. N. și G. Fănuța formulează cerere de executare silită în baza antecontractelor de vânzare – cumpărare, ajungându-se în final la emiterea actelor de adjudecare nr. 507 și 436 din data de 28.04.2010 de către B. C. I. I., din cuprinsul cărora reiese faptul că imobilele menționate mai sus au fost adjudecate de către N. A. B..
Conform clauzelor antecontractelor, promitenții – vânzători și-au asumat obligația de a prezenta la data autentificării contractului de vânzare - cumpărare actele de proprietate, documentația cadastrală, încheierea de intabulare, certificatul de atestare fiscală, decizia de scoatere a terenului din circuitul agricol. De asemenea, potrivit clauzei penale convenite, în situația în care promitenții – vânzători nu-și respectau în mod culpabil obligațiile asumate, erau obligați la plata dublului sumei primite cu titlu de avans, drept daune interese pentru neexecutarea obligațiilor.
D. materialul probator administrat în cauză, tribunalul reține că promitenții – vânzători nu și-au respectat obligațiile asumate la încheierea antecontractului, respectiv nu au fost în măsură să prezinte notarului public certificatele fiscale pentru imobilele promise spre vânzare până la termenul convenit cu promitentul – cumpărător. Această situație de fapt reiese chiar din declarația martorului propus de către reclamanți, B. F., care a declarat că aceștia trebuiau să aducă la notariat certificatul fiscal și actele de cadastru, în lipsa acestora nefiind posibilă vânzarea. Martora a mai declarat că pârâtul G. nu este vinovat pentru faptul că nu s-a mai încheiat vânzarea, ci Primăria P. a făcut tot ceea ce era posibil pentru a împiedica tranzacția. Această mărturie se coroborează cu declarația martorului C. C. care a declarat că cei care au solicitat amânarea încheierii vânzării sunt reclamanții, întrucât nu aveau actele necesare.
În ceea ce privește susținerea reclamanților potrivit căreia pârâtul este cel care nu și-a îndeplinit obligațiile, respectiv nu a plătit restul de preț, nu este întemeiată, întrucât această obligație ar fi devenit exigibilă numai la momentul autentificării contractului de vânzare – cumpărare, care nu a mai avut loc tocmai din culpa reclamanților.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, în temeiul prevederilor art. 969 C. civ., cererea de obligare a pârâților la plata sumei de 137.000 de euro către fiecare reclamant, va fi respinsă ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea de obligare a pârâților la plata de despăgubiri în cuantum de 10.000 de lei, către fiecare reclamant, tribunalul o va respinge ca neîntemeiată, în temeiul prevederilor art. 969 C. civ., având în vedere că, astfel cum s-a arătat mai sus, culpa pentru neîncheierea contractului de vânzare – cumpărare în formă autentică le aparține reclamanților, astfel încât aceștia nu sunt îndreptățiți la diferența de preț până la prețul total al terenului și nici la despăgubiri și daune morale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Societății Civile Profesionale de E. Judecătorești D., Cosoreanu & Asociații.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu S. C. P. de E. Judecătorești D., Cosoreanu & Asociații, cu sediul ales în București, .. 18, . ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge ca inadmisibil capătul de cerere având ca obiect să se constate că pârâții G. N. și G. Fănuța nu și-au îndeplinit obligația de plată a prețului.
Respinge ca inadmisibil capătul de cerere având ca obiect desființarea actului de adjudecare și a procesului – verbal de licitație imobiliară încheiat la data de 6.04.2010.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților G. N. și G. Fănuța pe capătul de cerere privind instituirea sechestrului judiciar.
Respinge cererea de instituire a sechestrului judiciar formulată în contradictoriu cu pârâții G. N. și G. Fănuța, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea de instituire a sechestrului judiciar formulată de reclamanții ȘISCU P. și ȘISCU F. ambii domiciliați în P., Sf. G., nr. 36, ., ., împotriva celorlalți pârâți, N. A. B., domiciliat în .. 30, P., județ I. și C. DE A. A E. JUDECĂTOREȘTI D. R. cu sediul București, .. 143, sector 4 ca neîntemeiată.
Respinge capătul de cerere formulat de reclamanții ȘISCU P. și ȘISCU F. ambii domiciliați în P., Sf. G., nr. 36, ., . având ca obiect obligarea pârâților G. N., G. FĂNUȚA, ambii domiciliați în P., ., județ I., N. EADRIAN B., domiciliat în .. 30, P., județ I.. C. DE A. A E. JUDECĂTOREȘTI D. R. cu sediul București, .. 143, sector 4, la plata sumei de 137.000 de euro către fiecare reclamant, precum și la plata de despăgubiri în cuantum de 10.000 de lei către fiecare reclamant, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.07.2013
Președinte Grefier
M. E. L. I.
Concept red. gref. L.I-.07.2013
Red. Jud: ME./11exemplare
Comunicat 9 exemplare
| ← Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 20-08-2013,... | Pretenţii. Sentința nr. 4627/2013. Tribunalul ILFOV → |
|---|
