Legea 10/2001. Sentința nr. 2977/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2977/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 2977/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA Nr. 2977/2014
Ședința publică de la 01 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. C.
Grefier M. P.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant B. A. și pe pârât P. C. S., având ca obiect legea 10/2001
La apelul nominal făcut în ședința publică au raspuns reclamanta prin mandatar, asitat de av. Volosevici Gitania, care depune imputernicire, parata prin av. A. M., cu imputernicire la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca este termenul al doilea de judecata, actiune scutita de taxa timbru, dupa care:
Tribunalul pune in discutia partilor exceptia de necompetenta teritoriala a Tribunalului I., invocata de parata.
Av. M. pentru parata solicirta admiterea exceptiei, declinarea competentei in favoarea Tribunalului Bucuresti. Solicita a se constata ivit conflictul negativ si a fi inaintata cauza spre solutionarea acestuia la Curtea de Apel Bucuresti. Arata ca este adevarat ca la data solutionarii recursului Tribunalul I. functiona insa la data sesizarii instantei de catre reclamanta acesta nu era pus in functiune iar Curtea de Apel, prin hotararea pronuntata in recurs, a inaintat cauza spre solutionare Tribunalului Bucuresti, care de altfel a si administrat probatoriul in cauza.
Av. Volosevici pentru reclamanta solicita respingerea exceptiei
Tribunalul dupa deliberari, vazand dispozitiile art. XXII alin 1 din Legea 202/2010 precum si faptul ca la data de 1.03.2013, data pronuntarii deciziei civile 473R/1.03.2013 Tribunalul I. functiona efectiv (fiind pus in functiune la 1.11.2011), precum si fata de dispozitiile imperative privitoare la competenta teritoriala ale Legii 10/2001, apreciaza exceptia invocata ca nefondata si o va respinge.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile tribunalul acorda partilor cuvantul asupra eventualelor obiectiuni la raportul de expertiza.
Av. Volosevici pentru reclamanta arata ca din analiza concluziilor expertului se impune ca parata sa puna la dispozitia acestuia o . inscrisuri, printre care si actele ce au stat la baza titlurilor de proprietate emise pe teren in anii 2003 si 2005 precum si procesul verbal de punere in posesie 6556/2002 pentru I. A. si 4194/1992 pentru I. E.. Apreciaza ca se impune ca, dupa depunerea acestor acte, expertul sa refaca raportul de expertiza. Depune si o . inscrisuri, aratand ca acestea nu au fost avute in vedere de instantele ce au solutionat cauza in primul ciclu procesual
Av. M. pentru parata arata ca si din punctul sau de vedere se impune refacerea raportului de expertiza, arata ca expertul nu a identificat decat cu aproximatie terenul, aratand ca se afla situat pe . actul de proprietate nu rezulta asa ceva. Ca in lipsa refacerii rapoprtului de expertiza se vor trezi pusi in situatia ca se va dispune punerea in posesie pe un teren vag identificat.
La interpelarea instantei mandatarul reclamantei, dl. B. D., arata ca obiectul cauzei este, asa cum a precizat, obligarea paratei la solutionarea notificarii sale inregistrata la Primaria S. cu nr. 466/25.11.2001
F. de precizarea expresa a mandatarului reclamantei tribunalul dupa deliberari, apreciaza ca nefondate obiectiunile formulate la raportul de expertiza. In ce priveste obiectiunile formulate de reclamanta tribunalul retine ca actele ce se solicita a fi depuse de parata privesc titluri de proprietate a caror analiza nu face obiectul cauzei. Asa cum rezulta din considerentele deciziei de casare, expertiza avea a determina care anume era unitatea detinatoare a imobilului, la data formularii notificarii si la data emiterii raspunsului Primariei S., aspecte la care expertul a raspuns pe larg. F. de obiectul cauzei, asa cum a fost el precizat de reclamanta prin mandatar, o refacere a raportului de expertiza in sensul solicitat este lipsita de utilitate.
In ce priveste obiectiunile formulate de parata tribunalul le apreciaza de asemenea ca fiind nefondate, cata vreme obiectul cauzei nu il constituie o eventuala solicitare de obligare a paratei la atribuirea in natura a terenului, ci doar aceea de a se proceda la solutionarea notificarii
Av. Volosevici pentru reclamanta solicita suplimentarea probatoriului cu proba cu interogatoriul paratei
Av. M. pentru parata se opune
Tribunalul dupa deliberari, fata de obiectul cauzei, apreciaza proba ca neutila si o respinge.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat tribunalul constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe fond.
Av. Volosevici pentru reclamanta solicita admiterea actiunii. Arata ca din actele dosarului rezulta ca s-a facut notificare in termen legal la Primaria S. pentru suprafat de 3020 mp. Ca desi unitatea detinatoare trebuia, conform dispozitiilor Legii 10/2001 sa raspunda in termenul si cu exigentele prevazute de lege, fie respingand cererea fie comunicand care este detionatorul actual al imobilului, solicita a se observa ca adresa trimisa de primarie este informa. In plus, ulterior, incercand sa rezolve problema, a constatat ca in mod eronat primaria a comunicat ca nu ar avea acest teren. Ca din actele depuse rezulta ca la momentul notificarii terenul se afla in proprietatea UAT Anagov si la dispozitia primariei. Cu cheltuieli de jduecata, depune chitante privind onorariul de avocat.
Av. M. pentru parata solicita respingerea actiunii. Arata ca desi petitul actiunii vizeaza obligarea primariei sa raspunda notifiocarii formulate totusi din actele dosarului rezulta ca un astfel de raspuns a fost formulat iar reclamantul l-a primit. Ca ceea ce se incearca in realitate este criticarea de nelegalitate a acestui raspuns, de al carui cuprins este nemultumita reclamanta. Ca in realitate, ceea ce se urmareste este repunerea in termen pentru contestarea raspunsului.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea introdusă pe rolul Tribunalului București – Secția a III-a Civilă sub_/3/2010, reclamanta B. A. a chemat în judecată pe pârâta P. C. S. solicitând obligarea acestei instituții să soluționeze notificarea formulată în termenul legale privind retrocedarea terenului de 3020 m.p, având în prezent următoarele vecinătăți; la răsărit – drum comunal; la apus – lacul S. pe 15 m.l.; la nord – I. T. și la sud – Vila 32, așa cum rezultă din planul parcelar anexat cererii.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că autoarea ei, E. F., a depus la P. S. notificare în termenul prevăzut de Legea 10/2001, notificarea fiind refuzată, invocându-se faptul că terenul ar aparține RA APPS, răspuns comunicat notificatoarei după 3 luni de la data depunerii cererii.
Reclamanta arată că din adresa nr. 3708/31.10.1997 a Primăriei S. rezultă că la data la care a fost formulată notificarea în baza Legii nr. 10/2001, terenul se afla la dispoziția Comisiei Locale S. de aplicare a legilor fondului funciar, încă din anul 1991, situația nefiind schimbată decât în luna iunie 2002, când RA APPS a intrat în posesia terenului prin decizia irevocabilă nr. 1330A/6.06.2002 a Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă.
Așadar, susține reclamanta, la data când s-a depus notificarea, terenul era la dispoziția Primăriei S., astfel că aceasta trebuia să soluționeze notificarea.
În raport de această adresă, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la soluționarea notificării formulate.
Pârâta P. comunei S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, susținând că terenul ce face obiectul cauzei nu se află în proprietatea sau administrarea acesteia.
Reclamanta a formulat cerere precizatoare, prin care a prezentat locul situării terenului, precum și istoricul de fapt și juridic al terenului, arătând în mod expres că prin cererea formulată solicită instanței să oblige pârâta Primăriei comunei S. să soluționeze notificarea nr. 4661/2001.
Prin sentința civilă nr. 621/30.03.2012 Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins excepția tardivității cererii și a respins, ca neîntemeiată, cererea precizată formulată de reclamanta B. A..
Împotriva sentinței civile nr. 621/30.03.2012 a declarat recurs reclamanta B. A..
Prin Decizia civila 473R/1.03.2013 Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul si a casat sentinta civila recurata, cu consecinta trimiterii cauzei spre solutionare la aceeasi instanta
Pe rolul Tribunalului Bucuresti cauza a fost inregistrata sub nr._/3/2010* la 5.06.2013
Prin incheierea de la 18.06.2014 Tribunalul Bucuresti a admis exceptia de necompetenta teritoriala si a dispus declinarea cauzei spre competenta solutionare Tribunalului I..
Pe rolul acestei instante cauza a fost inregistrata sub nr._
Deliberand asupra cererii de chemare in judecata formulate, prin prisma materialului probator administrat, tribunalul o apreciaza ca fondata si o va admite, pentru motivele ce succed:
Potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 10/2001 rep., în situația în care persoana juridică notificată constată că nu este unitate deținătoare a imobilului notificat, va comunica persoanei îndreptățite toate datele privind persoana fizică sau juridică deținătoare, anexând la comunicare copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, după caz, de administrare, iar în cazul în care nu deține aceste acte, va comunica acest lucru persoanei îndreptățite.
Parata sustine ca a comunicat un astfel de raspuns reclamantei
Tribunalul retine ca la fila 6 dosar_/3/2010 atasat se gaseste adresa 8965/7.03.2002, reprezentand un formular prin care autoarea reclamantei, E. M. F., este informata ca terenul notificat nu se afla in proprietatea sau administrarea Primariei S., iar unitatea detinatoare este RA-APPS, indicandu-se adresa acestuia.
Asa stand lucrurile, in cele ce urmeaza instanta urmeaza a verifica dacă P. . de persoană juridică notificată, a respectat întru-totul dispozițiile art. 27 din Legea nr. 10/2001, precum și veridicitatea mențiunilor făcute de aceasta în cuprinsul adresei nr. 8965/2002.
Cu privire la primul aspect, al legalității adresei nr. 8965/2002, din analiza adresei 8965/2002 tribunalul retine ca in cuprinsul acesteia se mentioneaza doar faptul ca unitatea detinatoare este RA-APPS si se indica sediul acesteia, adresa nefiind insa insotita de copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, după caz, de administrare, si nu cuprinde nicio mentiune din care sa rezulte ca parata nu deține aceste acte, deși această obligație legală este stipulată în mod expres de textul legal indicat mai sus;
Cu privire la cel de-al doilea aspect, al temeiniciei adresei nr. 8965/2002, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului de fond tribunalul retine ca, din cuprinsul raportului de expertiza tehnica intocmit in cauza (fila 95-100 dosar_/3/2010* atasat rezulta ca terenul notificat a intrat in administrarea Primariei S. prin Protocolul din 14 februarie 1995 (fila 49 dosar recurs) si a procesului verbal din 31.05.1995 (fila 33 dosar fond atasat, vol. I),
Imobilul notificat a trecut in proprietatea RA-APPS prin HG 533/30.05.2002, la data de 7.03.2002, data emiterii adresei 8965/7.03.2002 analizate, se afla la Dispozitia Comisiei Locale de Fond Funciar al C. S. (adresa RA APPS nr. 5450/13.05.2003, fila 10, vol I dosar fond atasat)
In aceste conditii tribunalul constata ca, atat la data formularii notificarii (28.11.2001 - fila 7, vol I, dosar fond atasat) cat si la data emiterii adresei 8965/7.03.2002, imobilul se afla in administrarea comunei S., aflandu-se la dispozitia comisiei locale de fond funciar din aceasta unitate administrativ teritoriala.
In consecinta tribunalul retine ca adresa invocata de parata nu poate constitui raspuns in sensul legii 10/2001 la notificarea autoarei reclamantei, cu atat mai mult cu cat, avand in vedere ca atat la data notificarii cat si la data analizarii acesteia terenul se afla in administrarea comunei S., erau incidente dispozitiile art. 25 din lege, conform carora „in termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 23 unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, asupra cererii de restituire în natură.”
Cum din actele si lucrarile dosarului rezulta ca parata nu s-a pronuntat, nici pana la acest moment, asupra cererii reclamantei de restituire in natura a terenului, tribunalul urmeaza a admite actiunea si va obliga parata sa solutioneze cererea reclamantei inregistrata sub nr. 466/25.11.2001 la B. C. B. si in data de 3.12.2001 la Primaria .>
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite actiunea formulata de reclamanta B. A., domiciliata in Ploiesti, ., ., jud. Prahova, in contradictoriu cu Primaria . in ., ., jud. I.
Obliga parata sa solutioneze notificarea inregistrata sub nr. 466/25.11.2001 la B. C. B. si in data de 3.12.2001 la Primaria .>
Cu recurs in 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică de la 01 Octombrie 2014
Președinte, A. M. C. | ||
Grefier, M. P. |
A.C. 03 Octombrie 2014
| ← Expropriere. Sentința nr. 2973/2014. Tribunalul ILFOV | Succesiune. Decizia nr. 2346/2014. Tribunalul ILFOV → |
|---|
