Legea 10/2001. Sentința nr. 3039/2015. Tribunalul ILFOV

Sentința nr. 3039/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 02-12-2015 în dosarul nr. 3039/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL I.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 3039

Ședința publică de la 02 Decembrie 2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE – M. E.

GREFIER - OLGUȚA B.- P.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant G. S. și pe pârât ORAȘUL V. P. P., având ca obiect legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca s-a depus la dosarul cauzei o adresa de reclamant prin care învederează ca prezenta cauza este rămasă fără obiect si a solicitat obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata, după care:

Având in vedere ca a fost solicitata judecata cauzei in lipsa, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat Tribunalul constata cauza in stare de judecata si în temeiul art. 394 ncpc, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față constată următoarele:

P. cererea înregistrata pe rolul acestei instante reclamanta G. S. a solicitata in contradictoriu cu pârâtul ORAȘUL V. P. P. Soluționarea notificării nr. 491/2001 a executorului judecătoresc, I. R. in sensul constatării calității de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii conform Legii nr. 165/2013, și, pe cale de consecință, in temeiul disp. art. 35, alin. 3 din Legea nr. 165/2013 acordarea de măsuri reparatorii in condițiile Legii nr. 165/2013 pentru construcțiile demolate constând in casă de locuit, construcție cu funcție de magazii si împrejmuire ce au existat pe terenul situat in . nr. 19, actualmente nr. 38A, V., I..

In motivare a aratat următoarele:

In fapt, o dată cu apariția Legii nr. 10/2001 am formulat notificarea nr. 491/2001 adresând-o inițial Prefecturii Municipiului București unde a fost înregistrată sub nr. 8585/2001, notificare ce ulterior a fost inaintată spre competentă soluționare Primăriei Municipiului București - Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 10/2001 cu adresa nr. 1450/21.05.2002 conform disp. art. 10, 11 si 33 din Legea nr.10/2001 coroborate cu art. 12, alin. 4 din H.G. 614/2001, si înregistrată la Primăria Municipiului București sub nr._/29.07.2002.

A precizat in cadrul notificării faptul că solicit doar măsuri reparatorii prin echivalent bănesc pentru construcțiile demolate, pentru pomii fructiferi existenți la acea vreme și pentru împrejmuiri având in vedere că pentru teren făcusem demersuri in baza Legii nr. 18/1991 obținând adeverința nr. 230/25.10.1991 emisă de Comisia Comunală V., iar apoi certificatul de atestare a dreptului de proprietate privată emis de Prefectura Municipiului București și SĂI și procesele verbale de punere in posesie nr. 13/28.02.1992, acte cu care am făcut dovada că mi s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului pe care erau edificate construcțiile demolate de regimul comunist.

Neprimind niciun fel de răspuns la numeroasele reveniri adresate Primăriei Municipiului București, in anul 2009, am chemat in judecată Municipiul București prin Primarul General in temeiul disp. Legii nr. 10/2001 si a deciziilor pronunțate in interesul legii de către înalta Curte de Casație si Justiție nr. IX/2006 si nr. XX/2007, acțiune ce a format obiectul dosarului nr._/3/2009.

P. sentința civilă nr. 246/24.02.2010 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă a fost admisă in parte acțiunea precizată constatându-se că reclamanta este persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent in condițiile legii speciale pentru construcțiile demolate contând in casă de locuit, construcție cu funcție de magazii si împrejmuire astfel cum acestea au fost identificate prin raportul de expertiză efectuat de expertul M. A. S..

Această soluție a rămas definitivă prin respingerea apelului de către Curtea de Apel București, Secția a IlI-a Civilă - decizia nr. 688A/29.11.2010 si irevocabilă prin nerecurare.

O dată obținute copii legalizate de pe această hotărâri judecătorești am procedat la depunerea acestora la Primăria Municipiului București, care a procedat la emiterea dispoziției nr._/17.10.2011, prin care s-a luat act de dispozițiile hotărârii judecătorești definitive si irevocabile si s-a propus acordarea de măsuri reparatorii in echivalent pentru construcțiile demolate constând in casă de locuit, construcție cu funcție de magazii si imprejmuire pentru imobilul din . nr. 3 8A, V., jud. I..

Această dispoziție a fost inaintată impreună cu intreg dosarul administrativ către Instituția Prefectului Municipiului București cu Anexa nr. 521/2012.2012, poziția 12, instituție care in urma controlului de legalitate efectuat si raportat la pct. 27. l-Capitolul II din H.G. nr. 250/2007 a constatat că unitatea deținătoare nu era Primăria Municipiului București, situație in care aceasta trebuia să redirecționeze notificarea către Primăria V..

Cu aceste observații si indrumări, Instituția Prefectului Municipiului București a transmis dosarul administrativ inapoi Primăriei Municipiului București cu solicitarea de a revoca dispoziția nr._/17.10.2011.

Urmare a acestei adrese nr. AS/_/2012/P/23.05.2013 emisă de Instituția Prefectului Municipiului București, Primăria Municipiului București a dispus revocarea Dispoziției nr._/17.10.2011, emițând dispoziția nr._/03.12.2013 prin care s-a decimat competența de soluționare a notificării nr. 491/2001 către Primăria V..

VI.Față de această situație de fapt prezentată la pct. V, consideră că pârâtul din prezenta cauză ar fi putut lua act de dispozițiile din sentința civilă nr.246/24.02.2010 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă, referitoare la calitatea de persoană îndreptățite, dovada dreptului de proprietate si modalitatea de preluare de către stat, aspecte analizate de către o instanță de judecată (Tribunalul București) chiar cu putere de lucru judecat, si care nu au fost vizate de aspectele de nelegalitate reținute de Instituția Prefectului

Municipiului București.

De altfel, singurul aspect de nelegalitate care a stat la baza revocării dispoziției inițiale a fost necompetența teritorială a unității deținătoare.

In aceste condiții, aspectele dezlegate prin sentința civilă nr. 246/24.02.2010 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă ar putea avea efect de putere de lucru judecat, Primăria Orașului V. trebuind doar a emite dispoziția conform Legii nr. 165/2013 privind propunerea acordării măsurilor compensatorii.

VII.Totuși, in situația in care Onoratul Tribunal ar aprecia că se impune o nouă analiză a tuturor aspectelor sus-menționate, respectiv a calității de persoană îndreptățită, a dovezii dreptului de proprietate precum si a modalității de preluare de către stat, ințelegem să aducem următoarele precizări:

a) Calitatea procesuală activă a reclamantei in raport de dispozițiile art. 3, Ut. a) coroborat cu art. 4, alin. 2 din Legea nr. 10/2001 și actele doveditoare ale dreptului de proprietate așa cum sunt cerute de disp. art. 23 din Legea nr. W/2001.

P. contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 4440/207/24.07.1958 de către notariatul Raionului Orășenesc I.V.Stalin -București si transcris in registrul de transcripțiuni imobiliare sub nr. 267/30.07.1958, am dobândit impreună cu soțul meu, G. M., deptul de proprietate asupra unui teren in suprafață de 10.000 mp situat in . nr. 19, in prezent nr. 38 A in .>

Ulterior, am edificat pe această suprafață de teren o . construcții pe care le-am stăpânit până la data de 24.04.1986 când toate aceste construcții, plantațiile si împrejmuirile au fost demolate de către fostul ICRAL C..

In baza. Decretului Prezidențial nr. 223/23.10.1984 construcțiile existente pe teren au trecut in proprietatea statului si s-au dat in administrarea directă a Municipiului București, putând fi identificate potrivit planului de situație anexat impreună cu alte terenuri si construcții, denumit tabel si care cuprindea toți proprietarii ale căror imobile au fost expropriate, noi figurând la nr. 7, poziția din planul de situație nr. 9 cu o suprafață de teren de 9890 mp, construcții in suprafață de 148,80 mp din care 126,31 mp suprafață utilă iar împrejmuirile 728 m.

Construcția expropriată era casă din cărămidă acoperită cu tablă si anexe gospodărești, cămară, baie, garaj, beci, magazie din zid, o copertină in suprafață de 41 mp construită pe schelet metalic si acoperită cu plăci din fibră de sticlă, fântână, 450 ml de gard interior din plasă de sârmă cu stâlpi metalici, gard la fațadă pe o lungime de 31 m construit din plăci prefabricat.

In momentul demolării construcțiilor nu ni s-a inmânat niciun inscris din care să rezulte temeiul demolării acestora fiind pur si simplu dați afară in stradă.

b)De pe urma soțului meu, decedat la data de 24.12.1992 a fost dezbătută succesiunea eliberându-se certificatul de moștenitor nr. 506/08.04.1993, constatându-se că unica moștenitoare a acestuia sunt eu, in calitate de soție supraviețuitoare, fiica noastră, G. M., renunțând la moștenirea tatălui.

c)Conform adresei nr._/16.11.2009 emisă de CGMB - Administrația Fondului Imobiliar, această instituție ne comunica situația juridică a imobilului din orașul V., . nr. 38A, respectiv suprafața construită, suprafața utilă, lungimea imprejmuirii, temeiul de preluare de către stat precum si fișa tehnică a imobilului cu detalii concrete privitoare la caracteristicile construcțiilor si anexelor.

P. adresa nr. 3556/17.11.2009 emisă de . Fond Locativ ni se comunicau actele care au stat la baza emiterii Decretului Prezidențial privind exproprierea imobilului, respectiv P.V incheiat la 24.04.1985, cerere de transfer nr. 2328/22.04.1985, Decizia nr. 1807/20.12.1985 si procesul verbal de predare primire a terenurilor din 14.05.1986.

d)Foarte important de menționat că in dosarul nr._/3/2009 al Tribunalului București, Secția a IV-a Civilă a fost efectuată o expertiză tehnică judiciară de către domnul expert, M. A. S. având ca obiective identificarea construcțiilor (clădiri si imprejmuiri) in raport cu înscrisurile existente la dosar si evaluarea acestora.

In aceste condiții, dar in raport si de disp. Legii nr. 165/2013 - art. 21, alin. 6, conform cărora evaluarea imobilului se face de către Secretariatul Comisiei Naționale prin aplicarea grile notariale pe anul 2013, apreciem a nu mai fi necesare efectuarea in prezenta cauză a unei noi expertize intrucât identificarea construcțiilor a fost efectuată in mod judicios in litigiul anterior iar comptența de evaluare a construcțiilor si imprejmuirii revine așa cum am arătat mai sus, Secretariatului Comisiei Naționale.

In consecință, instanța urmează doar a dispune acordarea de măsuri reparatorii in condițiile Legii nr. 165/2013 astfel cum prevăd disp. art. 35, alin. 3 din acest act normativ.”

In drept a invocat dispozițiile Legii nr. 10/2001 - art. l, alin. 2, art. 3, alin. l, art. 4, alin.2, art. 11, alin. 3, art. 22, art. 23, art. 24, pe disp. Legii nr. 165/2013 - art. l, alin. 2, art. 33, alin. l, 2 si 3, art. 35, alin.l, 2 si 3.

In susținere a depus inscrisuri.

Paratul a formulat intampinare solicitand admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a Orașului V. prin P. cu consecința respingerii acțiunii formulare impotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.

In motivare a aratat urmatoarele:

In fapt, am fost chemați in judecata pentru ca prin hotărârea ce veți pronunța sa dispuneți soluționarea notificării nr. 491/2001 in sensul constatării calității de persoana îndreptățită la acordarea de masuri reparatorii a reclamantei si acordarea de masuri reparatorii in condițiile Legii nr. 165/2013 pentru construcțiile demolate ce au existat pe terenul in suprafața de 10.000 mp situat in . nr. 19, actualmente nr. 38A, V., I..

Înțelegem sa invocam excepția lipsei calității procesuale pasive a Orașului V. prin P., raportat la prevederile art. 21 alin l din Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 - republicata si actualizata, conform cărora "Imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonoma, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare.

Totodată, conform art. 26 (1) "Dacă restituirea în natură nu este posibilă, deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării este obligată ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, în termenul prevăzut la art. 25 alin. (1), să acorde persoanei îndreptățite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de măsuri compensatorii în condițiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România, în situațiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptățită*).

Având in vedere dispozițiile art.115, alin. l din Legea nr. 215/2001 conform cărora „Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin: a) primarul emite dispoziții..." rezulta ca, calitatea procesual pasiva aparține Primarului Orașului V. si nu Orașului V. prin P..

Mai mult, conform art. 20 si 21 din Legea 215/2001 privind administrația publica locala, unitățile administrativ teritoriale sunt titulare a drepturilor si obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice in condițiile legii iar pentru aparararea intereselor unităților administrativ- teritoriale, primarul sta in judecata ca reprezentant legal.

Astfel, rezulta faptul ca unitatea administrativ teritoriala are calitate procesual pasiva si primarul are calitate de reprezentant al acesteia in anumite cazuri prevăzute de art. 21, alin. l, Legea 215/2001, când este vorba de anumite raporturi juridice născute direct intre unitatea administrativ teritoriala si alte părți.

Or, in prezenta cauza fiind stabilita in mod special competenta de a emite dispoziții in sarcina primarului, raportul juridic se naște direct intre aceasta autoritate si reclamanta, capacitate procesual pasiva aparținând acestuia.”

In drept a invocat dispozitiile art 205 - 208 C. proc. Civ., Legea 10/2001 - republicate si actualizata.

La data de 25.11.2015 reclamanta a solicitat sa se constatae ca prezenta cauza a rama sfara obiect avand in vedere inscrisuril prin care s-au propus acordarea de masuri compensatorii. A solicitat obligarea paratului la suportarea cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu (onorariu de avocat) avand in vedere ca anterior declansarii prezentului proces a procedat la punerea in intarziere a paratului astfel cum prevad dispozitiile art 454 cpc.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

P. cererea introductivă de instanță s-a solicitat de către reclamantă obligarea pârâtului la soluționarea notificării nr. 491/2001 a executorului judecătoresc I. R., în sensul constatării calității de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii conform Legii nr. 165/2013 și, pe cale de consecință, să se dispună acordarea de măsuri reparatorii pentru construcțiile demolate constând în casă de locuit, construcție cu funcție de magazii și împrejmuire ce au existat pe terenul situat pe . nr. 19, actualmente 38A, V., județul I..

P. cererea depusă la dosarul cauzei la data de 25.11.2015, reclamanta a învederat faptul că cererea a rămas fără obiect, întrucât la data de 07.10.2015 a fost emisă de către Primarul orașului V. dispoziția nr. 385 prin care s-a propus acordarea de măsuri compensatorii.

Având în vedere manifestarea de voință a reclamantei, precum și faptul emiterii dispoziției menționate mai sus, tribunalul va constata că prezenta cerere de chemare în judecată a rămas fără obiect.

În temeiul prevederilor art. 453 alin. 1 C. pr. civ., va dispune obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 1.000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat. Tribunalul apreciază că această soluție se impune, având în vedere că pârâtul și-a îndeplinit obligația care îi revenea, de a emite dispoziția pentru acordarea de măsuri compensatorii, abia după sesizarea instanței de către reclamant, astfel încât se impune reținerea culpei sale procesuale și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea de chemare în judecată privind pe reclamant G. S. -cu domiciliul ales la cabinete asociate de avocați A. and S. în București, sector 2, . nr.1-7, ., Parter, . pârât ORAȘUL V. P. P. - V., ., J. I., ca rămasă fără obiect.

Obligă pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 1.000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul I..

Pronunțată în ședință publică, azi, 02.12.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

Judecător M. E. Olguța B.- P.

RED ME/TEHNORED OB - .12.2015

3 ex—.>

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Legea 10/2001. Sentința nr. 3039/2015. Tribunalul ILFOV