Obligaţie de a face. Încheierea nr. 02/2015. Tribunalul ILFOV

Încheierea nr. 02/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 727/2015

Dosar nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL I.

SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 02 FEBRUARIE 2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE - A. D.

JUDECĂTOR - E. V.

GREFIER - M. R.

Pe rol judecarea apelului formulat de apelanții – reclamanți C. L., R. D., D. C., V. V., S. Telița E., A. M. împotriva sentinței civile nr.2528/20.06.2014 în contradictoriu cu intimata - pârâtă . BALOTEȘTI, P. R., având ca obiect „obligație de a face”.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata – pârâta . BALOTEȘTI, prin avocat, lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează tribunalului faptul ca apelanta reclamanta Calatoaie L., a depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru de 10 lei și timbru judiciar de 3 lei, a solicitat strigarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, după care:

La interpelarea instanței, intimata . BALOTEȘTI, prin avocat învederează ca înțelege să se folosească de înscrisurile de la dosarul cauzei.

Tribunalul încuviințeaza pentru apelanți proba cu înscrisuri, apreciind-o utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.

Tribunalul ia act intimata înțelege să se folosească de înscrisurile de la dosarul cauzei.

Tribunalul acorda cuvântul pe excepția autorității de lucru judecat invocata prin întâmpinare, de intimata . BALOTEȘTI și pe apelurile formulate in cauza.

Intimata . BALOTEȘTI, prin avocat solicită admiterea excepției autorității de lucru judecat în ceea ce o privește pe apelanta R. D.. Arată că exista deja o decizie de evacuare in privința acestei apelante. În ceea ce privește ceilalți apelanți, aceștia nu au nici un fel de titlul locativ. Pune concluzii de respingere a apelurilor si de menținere a sentinței pronunțate de instanța de fond ca temeinica si legala. Cu cheltuieli de judecata pe cale separată.

Tribunalul reține cauza in vederea soluționării.

TRIBUNALUL,

Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a amâna pronunțarea, motiv pentru care,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Amana pronuntarea la data de 09.02.2015.

Pronuntata in sedinta publica, azi 02.02.2015.

Președinte,

A. D.

Judecător,

E. V.

Grefier,

M. R.

Dosar nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL I.

SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 09 FEBRUARIE 2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE - A. D.

JUDECĂTOR - E. V.

GREFIER - M. R.

În aceeași compunere și pentru aceleași motive, urmează a amâna pronunțarea, motiv pentru care,

TRIBUNALUL,

Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a amâna pronunțarea, motiv pentru care,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Amana pronuntarea la data de 16.02.2015.

Pronuntata in sedinta publica, azi 09.02.2015.

Președinte,

A. D.

Judecător,

E. V.

Grefier,

M. R.

Dosar nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL I.

SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 16 FEBRUARIE 2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE - A. D.

JUDECĂTOR - E. V.

GREFIER - M. R.

În aceeași compunere și pentru aceleași motive, urmează a amâna pronunțarea, motiv pentru care,

TRIBUNALUL,

Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a amâna pronunțarea, motiv pentru care,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Amana pronuntarea la data de 23.02.2015.

Pronuntata in sedinta publica, azi 16.02.2015.

Președinte,

A. D.

Judecător,

E. V.

Grefier,

M. R.

Dosar nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL I.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILA NR.727A

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 23 FEBRUARIE 2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE - A. D.

JUDECĂTOR - E. V.

GREFIER - M. R.

Pe rol judecarea apelului formulat de apelanții – reclamanți C. L., R. D., D. C., V. V., S. Telița E., A. M. împotriva sentinței civile nr.2528/20.06._ în contradictoriu cu intimata - pârâtă . BALOTEȘTI, P. R., având ca obiect „obligație de a face”.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 02.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru 09.02.2015, ulterior la data de 16.02.2015, 23.02.2015 când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de față, instanța constată următoarele:

P. cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei B. la data de 11.10.2012, reclamantele Călățoaie L., R. D., D. C., V. V., S. Teliță E., A. M. în contradictoriu cu pârâta S.C. Fi-Ba Balotești au solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei la încheierea contractelor de vânzare – cumpărare cu privire la spațiu/apartamentul deținut de fiecare dintre reclamante conform contractelor de închiriere, încheiate cu pârâta, în temeiul art. 7 din Legea nr. 85/1992 (republicată); obligarea pârâtei la stabilirea cuantumului prețului de vânzare pentru fiecare spațiu/apartament în parte; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantele au arătat că au încheiat contracte de închiriere cu pârâta în calitate de salariați ai acesteia, pentru spațiile de locuit situate în comuna Balotești, .. 152, județul I., contracte în privința cărora a operat de la data expirării lor, tacita relocațiune.

Menționează faptul că pârâta, în mod nejustificat, refuză încheierea contractelor de vânzare – cumpărare pentru spațiile pe care le dețin, deși a fost notificată în acest sens.

Mai arată că în anul 1999 a intrat în vigoare OUG 40/1999 privind protecția chiriașilor iar în conformitate cu prevederile art. 10 din acest act normativ proprietarul avea obligația să notifice chiriașii în vederea încheieri unui nou contract, în situația de față, pârâta nu a procedat în acest sens, motiv pentru care au beneficiat de prelungirea contractelor pe o perioadă de 5 ani în temeiul art. 11. La expirarea acestei perioade au beneficiat de o nouă prelungire de drept a contractelor în baza art. 14 conform căruia la expirarea termenului de închiriere, chiriașul are dreptul la reînnoirea contractului pe aceeași perioadă, respectiv în cazul de față pe o perioadă de încă 5 ani, operând în acest fel, până în momentul de față, tacita relocațiune în privința contractelor de închiriere deținute de pârâtă.

În drept, au fost invocate disp. art. 112-114 din Codul de procedură civilă, disp. OUG 40/1999, Legea nr. 85/1992, Decretul Lege nr.61/1990, RIL nr.5/2008.

În susținerea cererii, reclamantele au depus la dosar cererii de cumpărare a spațiului de locuit, adeverințe de salariat, copii ale cărților de muncă, acte de stare civilă.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii din prisma apartenenței locuințelor pretins ocupate de către reclamante în baza unui titlu de locațiune în patrimoniul unei societăți cu capital privat și prin luarea în considerare a disp. art. 7 alin.1 din legea nr. 85/1992, precum și a prevederilor art. 5 alin.2 din Decretul - Lege nr. 61/1990; excepția prematurității acțiunii atâta timp cât legea leagă obligația de a face „o procedură prealabilă” formulării unei cereri adresate instanței, și anume de a i se adresa cu o cerere de a-i vinde locuința ocupată sub titlu de chiriaș; excepția lipsei calității procesuale active motivat de faptul că la data formulării acțiunii niciuna dintre reclamante nu era titularul unui drept de locațiune, deci nu avea calitatea de chiriaș asupra vreunei încăperi din blocul F4 din . Balotești.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, să se constate lipsa oricărei premize care le-ar îndreptăți pe reclamante la invocarea dreptului pe care Legea nr. 85/1992 îl recunoaște exclusiv celor ce dețin cu chirie o locuință aflată în proprietatea sa. Consecința lipsei unui drept de locațiune care să permită cel puțin prezumția unui drept de a cumpăra locuința și respectiv de a crea o obligație de vânzare pentru a face ca prezenta acțiune să fie neîntemeiată.

Întâmpinarea a fost întemeiată pe prev. art. 1411, art. 1416 și urm. din Codul civil, prev. Legii nr. 114/1996, art. 1, 5, 23 din Decretul – Lege nr. 61/1990 și art. 1, 2, 7 alin.2 și 3, art. 9, art. 12 alin.3 din Legea nr. 85/1992.

La termenul din data de 20.11.2013 instanța a respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția prematurității acțiunii, invocate de pârâtă prin întâmpinare, și a unit excepția lipsei calității procesuale active cu fondul cauzei.

Instanța a încuviințat pentru reclamante proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei (f.129-130), a încuviințat pentru pârâtă proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul reclamantelor.

Reclamantele nu s-au prezentat la termenul de administrare a probei cu interogatoriu.

P. sentința civilă nr. 2528/20.06.2014 pronunțata de Judecatoria B., in dosarul nr._ a fost respinsă cererea formulata de reclamante ca neintemeiata.

Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța a reținut următoarele:

Potrivit Legii nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondul de stat si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, pentru ca o locuinta sa poata fi vanduta trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: locuinta sa fie construita din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat pana la . Legii nr. 85/1992, solicitantul sa fie titularul contractului de inchiriere, putand fi sau nu angajat al unitatii proprietare iar locuinta sa nu faca parte din categoria celor de interventie, in sensul dispozitiilor art. 7 alin. 7 din Legea nr. 85/1992.

Reclamantele nu au facut dovada indeplinirii niciuneia dintre conditiile prevazute de lege: ca au avut contracte de inchiriere legal incheiate cu reclamanta, ca au adresat reclamantei cereri privind incheierea acestor contracte de vanzare-cumparare (cele depuse la dosar nu sunt datate, nu poarta numar de inregistrare de la parata si nici nu s-a facut dovada comunicarii acestora catre parata) ori ca locuintele au fost construite din fondul de stat ori din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat.

Exceptia lipsei calitatii procesuale active va fi respinsa ca neintemeiata, in conditiile in care parata, prin raspunsul la interogatoriu (intrebarea nr. 5 – f. 129) a recunoscut ca in prezent reclamantele locuiesc in caminul nr. 4 F proprietatea paratei.

Pentru aceste considerente de fapt si de drept, in baza art. 1169 Cod civil, instanta va respinge cererea reclamantelor ca neintemeiata, retinand ca acestea nu au facut dovada pretentiilor lor.

Împotriva sentintei civile nr.2528 pronuntata in sedinta publica din data de 2 0.06.2014 in dosarul nr._, au formulat apel reclamantele V. Vorica, Stam Telita si D. C. solicitând admiterea apelului declarat si pronuntarea de catre instanta de judecata a unei hotarari judecatoresti care sa oblige societatea . la incheierea contractelor de vanzare-cumparare- cu fiecare apelant-reclamant care este persoana titulara a unui contract de inchiriere pentru apartamentul detinut in imobilul . comuna Salotesti, ., jud.I., contracte care ar fi trebuit incheiate in baza art.7 din Legea 85/1992 si a Decretului Lege 61/1990.

În motivarea cererii, apelantele au arătat ca instanta de fond a precizat faptul ca potrivit Legii nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondul de stat si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, pentru ca o locuința sa poata fi vânduta trebuie sa fie îndeplinite cumulativ urmatoarele condiții: locuința sa fie construita din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat pana la . Legii nr. 85/ 1992, solicitantul sa fie titularul contractului de Închiriere, putând fi sau nu angajat al unitatii proprietare iar locuința sa nu faca parte din categoria celor de interventie, in sensul dispozițiilor art. 7 alin. 7 din Legea nr. 85/1992.

Dupa cum se poate observa din continutul sentintei, avocatul ales la acel moment, nu s-a prezentat in instanta la termen si nici nu a depus inscrisurile doveditoare desi ii fusesera inmanate. Din acest motiv instanta a apreciat ca nu a facut dovada niciunei conditii. Insa, odata cu acest apel anexeaza copie dupa contractele de inchiriere incheiate cu parata S.C. Fi- Ba Balotești, dovedind calitatea avuta de chiriasi.

De asemenea precizeaza faptul ca imobilele din prezenta speta nu se incadreaza in categoria imobilelor de interventie in sensul prevazut de legea 85/1992, cu atat mai mult cu cat parata nu a sustinut niciodata acest lucru ci a invocat cu totul si cu totul alte motive pentru a nu proceda la vanzarea acestor imobile. Imobilele din prezenta speta au fost construite din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat pana la . Legii nr. 85/1992.

Aceasta ultima conditie precum si realitatea ca avem dreptul legal de a cumpara acele imobile, toate reies din hotararea aceleiasi instante, Judecatoria B., in dosarul nr._ in care instanta a pronuntat o sentinta prin intermediul careia a acordat in acelasi . 4F, . cativa chiriasi, aflati in situatii identice cu noi, dreptul de a cumpara acele imobile.

Apreciaza ca prin anexarea contractelor de inchiriere, a chitantelor eliberate de catre . pentru plata chiriei, a facturilor de utilitati, sunt indeplinite toate conditiile necesare prevazute in Legea nr. 85/1992 pentru a putea cumpara imobilele ce fac obiectul prezentei spete.

Împotriva aceleiași sentințe au formulat apel reclamantele C. L., R. D., D. C., V. V., S. Telița E., A. M. solicitând admiterea apelului astfel cum a fost formulat, casarea in întregime a sentinței civile nr. 2528/20.06.2014, si rejudecând admiterea cererii de chemare in judecata astfel cum a fost formulata.

În motivarea cererii, apelantele au arătat ca instanta de fond nu a analizat in mod concret probele si sustierile noastre, pronuntand o sentinta netemeinica si cu aplicarea gresita a legii.

Au arătat reclamantele ca sunt si in continuare angajatele . Balotesti si locuiesc in imobilul C. 4F detinut in in prezent de catre parata, spatii pentru care au avut incheiate contracte de inchiriere si pentru care au achitat contravaloarea chiriei asa cum rezulta si din inscrisurile anexata cererii de apel. Desi intimata-parata nu a mai incheiat in forma scrisa contractele de inchiriere pentru spatiile pe care le detine in imobilul C. 4F, acestea s-au prelungit de fiecare data la implinirea termenului pentru care au fost incheiate, ca urmare a tacitei relocatiuni, intimata-parata initiind o cerere prin care solicita evacuarea noastra, numai dupa ce o parte din ocupantii spatiilor au solicitat instantei si au si obtinut printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, obligarea acesteia la vanzarea spatiilor pe care acestia le ocupau in calitate de chiriasi.

In aceasta situatie de fapt, instanta de fond in mod nelegal a respins cererea de chemare in judecata, motivand ca nu au putut face dovada ca detin spatiile ocupate in calitate de chiriasi ai paratei, calitatea de chiriasi ce reiese si din inscrisurile privind plata chiriei, a incheierii contractelor de inchiriere si a incheierii contractelor de energie electrica cu . inscrisurilor atasate cererii de apel.

Mai mult decat atat, chiar intimata-parata, recunoaste prin raspunsurile date la interogatoriul ca a fost obligata de catre instanta de judecata sa vanda anumite spatii din imobilul C. 4F,unor fosti salariati ocupanti ai acestor spatii.

In dovedirea cererii: proba cu inscrisuri, interogatoriul intimatei, precum si orice alta proba care ar rezulta ca fiind utila solutionarii cauzei.

In drept: au fost invocate dispozitiile art. 282 si urm. Cod Procedura Civila, Legea nr. 85/1992 (republicata), Decretul-Lege nr. 61/1990, RIL nr. 5/2008.

La termenul de judecata din data de 10.11.2014, intimata a formulat întâmpinare, reiterând in fața instantei de apel excepțiile invocate in fata instantei de fond, respectiv excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsie calității procesuale active a reclamantilor.

Totodată invoca excepția autorității de lucru judecat in ceea ce o priveste pe apelanta R. D., având in vedere ca este o decizie prin care s-a dispus evacuarea acesteia.

Pe fond, apreciază ca consecința lipsei unui drept de locațiune care sa permită cel putin prezumția unui drept de a cumpăra locuința si respectiv de a crea o obligație de vanzare pentru parata face ca prezenta acțiune sa fie neîntemeiata.

Mai mult, S-au depus in apel o . acte, care nu dovedesc in nici un fel ca apelantele reclamante de astăzi ar aveau un drept de locatiune, ci dimpotriva dovedesc ca acestea ocupa spațiul abuziv fara titlu si fara sa plătească chirie, din moment ce toate contractele de închiriere sunt anterioare anului 2006, iar chitanțele de plata a chiriei se opresc in cel mai favorabil caz in același an, adica cu sase ani înaintea formulării cererii de chemare in judecata.

Nu se poate primi nici teoria ca acestea au beneficiat de o prelungire de drept a acestor contracte din cinci in cinci ani, intrucat pe de o parte acesta era un drept si nu o obligatie, iar pe de alta parte contractele incheiate si depuse ca mijloc de proba au termen un an de zile, ceea ce demonstrează chiar in ipoteza susținuta de acestea ca si-au dat acordul in scris pentru o perioada mai scurta.

In ceea ce priveste tacita relocatiune invocata, aceasta opereaza in conditiile in care posesorul este lasat in pace si isi executa obligatiile asumate prin contract, ceea ce in lipsa platii chiriei este evident ca nu s-a intamplat, ba mai mult decat atat s-au inceput actiuni de evacuare a acestora din spatiile ocupate abuziv, una din apelantele de azi fiind deja infaza de executare a hotararii (R. D.).

În dovedirea cererii: proba cu înscrisuri.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.115 si urm. C.proc.civ.

Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul reține în fapt și în drept următoarele:

P. decizia nr. 3/2013 pronunțată de Înalta Curte de Justitie și Casatie s-a stabilit cu caracter obligatoriu că În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. 1 și art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, stabilește că aceste prevederi instituie o obligație legală pentru societățile comerciale cu capital integral privat, devenite proprietare prin privatizare, de a vinde locuințele construite din fondurile statului sau ale unităților economice ori bugetare de stat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 85/1992, cu excepțiile prevăzute de lege.

P. urmare, societățile comerciale, devenite proprietare prin privatizare nu au drept de optiune cu privire la modalitatea de soluționarea a cererii de cumpărare a unui asemenea spatiu dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege .

În primul rând este necesar ca locuința să fie construită din fondurile statului sau ale unităților economice sau bugetare de stat până la . legii nr. 85/1992, fapt necontestat de nici una dintre părți. Apărarea intimatei că prevederile Legii nr. 85/1992 nu îi sunt aplicabile întrucât are societatea are un capital integral privat nu pot fi primite având în vedere mentiunea expresă cuprinsă de Decizia nr. 3/2013.

În al doilea rând, este necesar ca solicitantul să fie titular al contractului de închiriere putând fi sau nu angajat al unității proprietare. Și această conditie este îndeplinită în prezenta cauză, apelantii depunând la dosarul cauzei, copii ale contractelor de închiriere încheiate cu pârâta . Totodată, constată tribunalul că apelanții au făcut dovada că au solicitat în scris unitatii proprietare vânzarea spațiilor cu destinatie de locuință pe care le detinea fiecare dintre ei în baza contractului de închiriere.

În al treilea rând, trebuie îndeplinită și condiția negativă ca locuințele a căror cumpărare se solicită să nu facă parte din categoria celor exceptate de lege.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 85/1992 nu se vând Locuințele de intervenție –cele ce sunt destinate cazării personalului unităților economice sau bugetare care, prin contractul de muncă, îndeplinește activități sau funcții ce necesită prezența, permanentă sau în caz de urgență, în cadrul unităților și nici locuințele de serviciu din mediul rural, destinate personalului medical, didactic, altor specialiști sau personalului Ministerului de Interne.

În cauză, tribunalul reține că intimata nu invocă în legătură cu nici unul dintre spațiile a căror cumpărare se solicită încadrarea în categoriile exceptate de lege.

În consecință, tribunalul constată că sunt întrunite toate condițiile cerute de lege astfel că unitatea intimată are obligatia legală de a vinde locuințele construite din fondurile statului.

P. urmare, tribunalul va admite apelurile formulate și va obliga intimata să încheie contractele de vânzare-cumpărare cu reclamantele apelante în forma cerută de lege, la prețul și cu modalitățile de plată prevăzute expres de Legea nr. 85/1992 .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiata excepția autorității de lucru judecat invocata de intimata.

Admite apelurile formulat de apelanții – reclamanți C. L., R. D., D. C., V. V., S. TELIȚA E., A. M., toti cu domiciliul in Balotești, Șoseaua Unirii, nr. 152, ., J. I. împotriva sentinței civile nr.2528/20.06._ în contradictoriu cu intimata - pârâtă . BALOTEȘTI, P. R. cu sediul in Balotești, Șoseaua Unirii, nr. 145, J. I..

Schimba in tot sentința apelata in sensul ca:

Admite acțiunea.

Obliga parata sa încheie contracte de vanzare-cumparare cu reclamantele pentru spatiul/apartamentul deținut de fiecare, in forma ceruta de lege, la pretul si cu modalitățile de plata determinate potrivit Legii nr.85/1992.

Ia act ca apelantele si-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, azi 23.02.2015.

Președinte,

A. D.

Judecător,

E. V.

Grefier,

M. R.

Concept red. gref. M.R-

Red. Jud: V.E/4ex/21.04.2015

Jud.fond: G. N. – Jud Cornetu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Încheierea nr. 02/2015. Tribunalul ILFOV