Obligaţie de a face. Sentința nr. 2679/2015. Tribunalul ILFOV

Sentința nr. 2679/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 2679/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL I.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2679

Ședința publică de la 27 Octombrie 2015

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE E. M. O.

Grefier M. P. M.

Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamanții OACHEȘ A., OACHEȘ I. în contradictoriu cu pârâții C. V.-M., C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. I., C. L. P. S. D. DE P. D., INSTITUȚIA P. I., P. D., O. DE C. ȘI P. I. I., având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanții personal, pârâta C. V. M. prin mandatar I. M. S., care depune la dosar procura judiciară autentificată sub nr. 2074/2015, lipsă fiind pârâții persoane juridice.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează tribunalului că prin serviciul registratură reclamanții au depus la dosar cerere de renunțare la judecarea cauzei, iar pârâții au depus cerere prin care arată că sunt de acord cu cererea de renunțare la judecată.

Tribunalul procedează la legitimarea părților prezente, respectiv reclamanții Oacheș I. prezentând CI . nr._/25.11.2010, având CNP –_ și Oacheș A., prezentând CI . nr._/25.11.2010, având CNP –_, și mandatarul pârâtei C., dl. I. M. S., prezentând CI . nr._/25.11.2011, având CNP –_.

Pârâtul prin mandatar solicită restituirea procurii judiciare depusă la dosar în original.

Tribunalul, desprinde fila 19, reprezentând originalul procurii judiciare autentificate sub nr. 2074/2015 și o comunică pârâtei prin mandatar, păstrând o copie a acesteia.

Tribunalul pune în discuție cererea de renunțare la judecată formulată de reclamanți.

Reclamanții prin apărător solicită să se ia act de renunțarea la judecarea cauzei.

Pârâta C. V. M. prin mandatar solicită să se ia act de cererea de renunțare la judecarea cauzei, fără cheltuieli de judecată.

Tribunalul reține cauza în pronunțare asupra cererii de renunțare la judecarea cauzei.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de față,constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 06.08.2014, reclamanții Oacheș A. și Oacheș I., au chemat in judecata paratii C. V.-M., C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. I., INSTITUȚIA P. I., C. L. P. S. D. DE P. DOBROIEȘTI, P. DOBROIEȘTI și O. DE C. ȘI P. I. I., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr.1414/26.10.1992 pentru o suprafata de cel putin 1633 mp, nulitatea masuratorilor si a documentatiei cadastrale, a propunerii comisiei locale si a hotararii de validare a comisiei judetene; rectificarea inscrierilor facute in cartea funciara ca urmare a admiterii primului capat de cerere; sa se constate existenta posesiei utile asupra terenului in litigiu si a dreptului de proprietate, in temeiul accesiunii imobiliare artificiale, asupra unei constructii edificate de reclamanti fara autorizatie.

În drept: codul civil, legea nr.115/1938 si codul de procedura civila;

In dovedirea cererii reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori si expertiză.

Paratii, legal citati, au formulat intampinare.

La termenul de judecată din data de 06.04.2015, instanța, din oficiu, în temeiul disp.art. 95 pct.1 și art. 94 cod pr.civ. a invocat excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei.

Prin sentința civilă nr. 204/06.04.2015 s-a admis excepția necompetenței materiale a judecătoriei și s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului I..

P. a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 94 N.C.proc.civ., "Judecătoriile judecă:

1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:

a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;

b) cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii;

c) cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spații aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum și cele privind raporturile juridice stabilite de asociațiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, după caz;

d) cererile de evacuare;

e) cererile referitoare la zidurile și șanțurile comune, distanța construcțiilor și plantațiilor, dreptul de trecere, precum și la orice servituți sau alte limitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părți ori instituite pe cale judecătorească;

f) cererile privitoare la strămutarea de hotare și cererile în grănițuire;

g) cererile posesorii;

h) cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe;

h^1) cererile de declarare judecătorească a morții unei persoane;

i) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;

j) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști;

3. căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege;

4. orice alte cereri date prin lege în competența lor."

Potrivit art. 95 N.C.proc.civ., "Tribunalele judecă:

1. în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe;

2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță;

3. ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;

4. orice alte cereri date prin lege în competența lor."

Potrivit dispozițiilor noului cod de procedură civilă, judecătoria nu mai este instanță de drept comun, întrucât art. 95 pct. 1 N.C.proc.civ. prevede atribuirea către tribunal, spre soluționare, în primă instanță, a tuturor cererilor care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe, în timp ce judecătoria soluționează doar cererile care îi sunt expres încredințate spre competentă soluționare.

Instanța a constatat că nu sunt incidente dispozițiile art. 94 alin. 1 pct. 4, întrucât nu există prevederi legale care să reglementeze competența judecătoriei în materia fondului funciar, cu exceptia procedurii plangerii impotriva comisiilor de fond funciar, reglementata de dispozitiile art.53 din Legea 18/1991, rep., dispoziții care nu se pot aplica prin analogie și altor tipuri de cauze din materia fondului funciar, în lipsa unui text expres de lege.

Pe de alta parte, in materia fondului funciar nu poate fi aplicabil nici criteriul valoric de determinare a competentei materiale, prevazut de art.94 pct.1 lit.j C.proc.civ., in raport de varietatea de situatii litigioase in aceasta materie, ceea ce ar determina si o lipsa de previzibilitate a normei de competenta, incompatibila cu caracterul reparator al legii 18/1991, rep., fapt ce ar genera si o insecuritate juridica privind competenta materiala de solutionare a cererilor in materia fondului funciar.

Având în vedere că în cauză se solicită declararea nulitatii absolute partiale a unui titlu de proprietate emis in conditiile legii 18/1991, rep., instanța a apreciat întemeiată excepția necompetenței materiale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului I. la data de 17.08.2015, sub nr._ .

La termenul de judecată din data de 27.10.2015, reclamanții personal au învederat tribunalului că înțeleg să renunțe la judecata.

Analizând cererea de renunțare la judecată formulată de către reclamant, tribunalul reține următoarele:

În cauză reclamanții au depus la dosar la data de 23.09.2015 cerere de renunțare la judecată, întrucât au încheiat cu pârâta C. V. contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1293/2015.

La data de 23.09.2015, pârâta C. V. a depus la dosar cerere prin care solicită să se ia act de renunțarea reclamanților la judecarea cauzei, depunând la dosar copia contractului de vânzare cumpărare încheiat între părți.

Această cerere de renunțare la judecată, cât și acordul pârâților a fost consemnată în încheierea din data 27.10.2015 .

Potrivit dispoz. art. 406 alin. 1 Cod proc. civilă, partea reclamantă poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă.

Potrivit dispoz. art. 406 alin. 4 Cod proc. civilă: dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare.,

Față de acest text de lege, constată că pârâta și-a exprimat acordul expres la cererea reclamantului având ca obiect renunțarea la judecată, prin înscrisul depus la dosar la data de 23.09.2015, cât și oral în ședința publică de la data de 27.10.2015, fiind astfel îndeplinită condiția pronunțării hotărârii, în condițiile art. 406 alin. (6) C.pr.civ..

Având în vedere că cererea reclamantului de renunțare la judecată îndeplinește condițiile legale, făcând aplicarea și a principiului disponibilității, în temeiul art. 406 Cod proc. civilă, tribunalul va lua act de această manifestare unilaterală si irevocabila de voință, motiv pentru care,

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Ia act de renunțarea reclamanților OACHEȘ A., OACHEȘ I. ambii domiciliați în Voluntari, ., Județul I. la judecarea cererii în contradictoriu cu pârâții C. V.-M. domiciliată în București, ., nr.4, ..1, ., C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. I. cu sediul în București, ., sector 3, C. L. P. S. D. DE P. D., P. D., ambele cu sediul în comuna Dobroiești, .. 23, județ I., INSTITUȚIA P. I. cu sediul în București, .. 3, sector 3, O. DE C. ȘI P. I. I. cu sediul în București, . nr. 34, sector 1.

Cu recurs in termen de 30 de zile de la comunicare la Curtea de Apel București.

Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Judecător E. M. O. M. M.

M.M. 09 Noiembrie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 2679/2015. Tribunalul ILFOV